Descentralizarea României, filtrată de interese de culise

Cum va arăta România descentralizată după 1 ianuarie 2010, când primăriile şi consiliile locale vor decide direct
soarta şcolilor, a spitalelor sau a activităţii poliţiei? România Liberă a adresat această întrebare mai multor specialişti în politici publice. În teorie, analiştii consideră descentralizarea un pas înainte pentru societatea româneasca. Practic însă, ei trag un semnal de alarmă: interesele de culise ale unor lideri politici, locali şi de la centru, influenţează conţinutul unor prevederi legale care vor reglementa sistemul. Şi nu în interes public, ci de grup. În opinia specialiştilor consultaţi de R.L., planează riscuri serioase ca, în urma descentralizării, baronii locali să-şi vadă sporită puterea, inclusiv financiară, în teritoriu. Pornind de la neîncrederea în clasa politică, sindicaliştii sunt chiar mai tranşanţi: suspectând interese obscure, mulţi se opun acestei reforme care, cel puţin teoretic, ar trebui să modernizeze viaţa administrativă a României.

Hemoragie de 80 milioane euro

ZIUA a reuşit printr-o anchetă ce viza achiziţionarea sistemului SHORAD, de către MapN prin semnătura expresă a premierului Boc, sub atenta supraveghere a secretarului de stat Aurel Lascu, mâna dreaptă în domeniul achiziţiilor de armament a ministrului Stănişoară, să blocheze o deversare de 80 de milioane de euro către firma MBDA din Franţa. Incredibila poveste a unei afaceri protejate de sintagma „Strict Secret”, începută pe vremea lui Tăriceanu, va scoate la iveală modul prin care înţeleg premierul Boc şi preşedintele Băsescu să administreze banul public. Mai precis, Boc se face vinovat de emiterea Hotărârii secrete S-588 din 13 mai 2009, prin care firma franceză MBDA este aleasă preferenţial să doteze Armata Română cu un Sistem integrat de arme SHORAD pentru suma de 250 de milioane de euro, în timp ce pe piaţa armelor acelaşi sistem costă 170 de milioane de euro. La rândul lui, preşedintele Traian Băsescu se face vinovat că a acceptat printr-o hotărâre a CSAT – S-58/28 aprilie 2009 – să nu se facă licitaţie pentru achiziţionarea sistemului, ci să se ofere printr-un act secret această favoare firmei franceze MBDA.

Proba înregistrărilor ilegale din Comisia „Udrea” este postată pe site-ul Camerei Deputaţilor

Dovada faptului că discuţiile din Comisia „Udrea” au fost înregistrate ilegal a ieşit la iveală. Pe site-ul Camerei Deputaţilor au fost postate toate înregistrările din ziua de 13 august, iar la o studiere mai atentă a acestora se poate stabili cu precizie momentul în care aparatele au încheiat înregistrarea oficială şi când a început cea ilegală, care a ajuns în presă. Două minute
au fost suficiente pentru ca cineva să comute înregistrarea pe un alt terminal aflat în interior
. Toată înregistrarea durează 5 ore, 53 minute şi 27 secunde. Însă ultima parte, cea care nu ar fi trebuit să fie înregistrată, durează 31 de minute, la care se adaugă cele două minute necesare schimbării aparatului de interceptare.

Udrea, prima liftieră a ţării

Ministrul Turismului, Elena Udrea, s-a prezentat la comisia de anchetă, dar nu pentru a răspunde între­bă­rilor parlamentarilor, ci pentru a oferi o nouă mostră de tupeu. Ca şi la prima ei vizită
la comisia de anchetă, Udrea a venit, a acuzat şi a plimbat liftul. De jos în sus şi de sus în jos, che­mat personal sau de aghiotanţi cu rang înalt. Ministresa i-a sfi­­dat din nou pe membrii comisiei de anchetă, care nici nu au apucat să-i pună vreo întrebare legată de matrapazlâcurile pe bani publici de la Ministerul Turismului, că s-a şi ridicat şi a plecat. Nu înainte de a-i acuza pe parlamentari din comisie de in­compatibilitate, abuz, rea-credinţă şi ilegalitate. Un circ gratuit oferit de Udrea care şi de această dată a încurcat arena cu Parlamentul României. Ce-i drept, de data aceasta nu i s-au mai oferit flori. Pentru tupeul de care dă dovadă şi lipsa de respect faţă de o instituţie fundamentală a statului în care nu a făcut altceva de­cât să plimbe liftul, o propunem pe Udrea prima liftieră a ţării.

Guvernul ar vinde ce-a confiscat Ceauşescu

„O măsură pe care Guvernul o va promova vizează vânzarea de către autorităţile locale a terenurilor pe care se află clădiri rezidenţiale în proprietatea cetăţenilor. Adică pe Legea nr. 112 s-a vândut casa, dar nu şi terenurile aferente. Vom da posibilitatea administraţiilor locale, pe baza economiei de piaţă şi pe baza preţurilor care există pe piaţă, să poată fi vândute terenurile care sunt adiacente imobilelor cumpărate pe Legea nr. 112.“ Această declaraţie a fost dată în urmă cu două zile de primul-ministru Emil Boc, care a anunţat totodată că această lege, ce modifică o serie de prevederi ale Legii 112/1995, va fi inclusă în pachetul
legislativ pe care Executivul îşi va asuma răspunderea în Parlament.

2 comentarii

Comments RSS TrackBack Identifier URI