STIRI IGNORATE SI CENZURATE LA MARILE TELEVIZIUNI DIN ROMANIA

AFLATI STIRI, PE CARE, DIN PACATE, CENZURA VIGILENTA A TELEVIZIUNILOR NU VA VOR ONORA NICIODATA

ACCESATI VA ROG:

Mass-media-mondiala-acopera cea -mai-mare-organizatie-terorista-Israelul

Israel, cea mai mare organizatie terorista

Parisul-vrea-interzicerea-listelor-antisioniste-ale-unui-candidat-la-alegerile-europene

internetul-va-fi-interzis-si-cenzurat-pentru-cei-care-deranjeaza-elitele-mondiale

ARTICOL:
Marea Britanie avertizează SUA

Marea Brtitane susţine Rusia în chestiunea amplasării elementelor sistemului anti-rachetă SUA în Europa de Est. “Nu suntem siguri că, amplasarea elementelor sistemului anti-rachetă SUA în Cehia şi Polonia, în situaţia actuală, va aduce folos securităţii europene. Aceste acţiuni, contra voinţei Rusiei, pot să ducă la urmări negative pentru NATO.”, se menţionează în raportul Comitetului pentru Securitate al Camerei Reprezentanţilor din Parlamentului britanic. “Dacă SUA vor insista în continuarea proiectului dat, noi recomandăm Guvenului, să caute căi pentru implicarea Rusiei în discuţie.” De fapt, acest raport este o avertizare pentru Barack Obama. Pentru prima dată în ultimii ani Marea Britanie încearcă să ducă o politică proprie, în chestiunile de securitate europeană.

Amintim că, proiectul iniţiat de administraţia George W. Bush presupunea amplasarea unui radar în Republica Cehă şi 10 anti-rachete în Polonia. Rusia însă, de la bun început, se opunea înfăptuirii acestei idei.

În caz că, SUA vor purcede la implementarea proiectului, D. Medvedev a declarat că, în regiunea Kaliningrad va apărea un regiment de rachete “Iskander”, care sunt capabile să atingă ţinte pe cea mai mare parte a Europei, şi nu pot fi detectate şi distruse de sistemele anti-rachetă existente în prezent.

De menţionat că, primăvara 73% cetăţeni cehi erau contra construcţiei staţiei radar în ţara lor.

ARTICOL:

Rusia ridică tonul în privinţa scutului antirachetă şi ameninţă din nou

Preşedintele rus Dmitri Medvedev a înăsprit astăzi tonul cu privire la planul american de instalare a unor elemente ale scutului antirachetă în Cehia şi Polonia şi a ameninţat din nou că va desfăşura rachete Iskander la Kaliningrad, dacă Statele Unite nu renunţă la proiect, relatează AFP.

„Dacă nu putem ajunge la un acord în acest dosar, cunoaşteţi consecinţele (…), ceea ce am spus în discursul despre starea naţiunii rămâne de actualitate”, a declarat Medvedev într-o conferinţă de presă la sfârşitul summitului G8 desfăşurat în oraşul italian Aquila.

Rusia consideră instalarea scutului american antirachetă în Europa drept o ameninţare la adresa securităţii sale şi doreşte fie ca Statele Unite să renunţe la acest proiect, fie ca Moscova să facă parte din el.

Medvedev afirmase în noiembrie 2008 , în discursul său despre starea naţiunii, că „pentru a neutraliza, în caz de necesitate, sistemul de apărare antirachetă, va fi desfăşurat în regiunea Kaliningrad sistemul de rachete Iskander”. Preşedintele rus a ţinut acest discurs la o zi după alegerea preşedintelui american Barack Obama la Casa Albă, dând impresia, potrivit analiştilor, că exercită presiuni cu riscul de a obţine efectul opus.

Ulterior, Medvedev şi-a flexibilizat într-o oarecare măsură discursul, administraţia americană exprimându-şi în acelaşi timp voinţa de a reveni la relaţii mai constructive cu Moscova.

Totuşi, Obama şi Medvedev nu au reuşit să ajungă la un acord privind scutul în timpul vizitei preşedintelui american în Rusia, de la începutul acestei săptămâni, în pofida semnării unui acord pentru reducerea arsenalelor lor strategice. Cei doi lideri s-au reîntâlnit la summitul G8, din care fac parte Germania, Canada, Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Italia, Japonia şi Rusia.

Scutul american antirachetă este „dăunător şi nu protejează ţările faţă de eventualele ameninţări”, a declarat astăzi Medvedev. „Pare o sfidare la adresa Rusiei pentru că, în final, controlează mai mult din teritoriul rus decât din cel al statelor despre care vorbeşte partenerul”, a afirmat preşedintele rus.

De cealaltă parte însă, Washingtonul subliniază că scutul este îndreptat împotriva unor ţări-problemă precum Iranul, ale căror arme sunt considerate o ameninţare.

ARTICOL:

Rusia şi alte patru foste republici sovietice au semnat un acord pentru o forţă de reacţie rapidă

Mai multe state ale fostei Uniuni Sovietice au semnat duminică un acord de înfiinţare a unei forţe comune de reacţie rapidă, a anunţat preşedintele rus Dmitri Medvedev, după un summit al Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (ODKB), desfăşurat la Moscova, informează AFP.

„Vă anunţ că la summit au fost luate decizii importante, care vizează ameliorarea mecanismelor de securitate colectivă şi întăresc potenţialul Organizaţiei. (….) Principalul rezultat al summitului îl constituie semnarea acordului pentru forţele de reacţie rapidă comună ale ODKB”, a declarat Medvedev în cadrul unei conferinţe de presă.

Semnarea documentului era aşteptată, crearea acestei forţe fiind deja stabilită în principiu pe parcursul summitului precedent, desfăşurat la 4 februarie, la Moscova.

ODKB, un grup regional pe care Moscova speră să îl poate utiliza ca o contrapondere la NATO, este compus din Rusia, Belarus, Armenia, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan şi Uzbekistan.

Preşedintele rus a precizat că acest acord nu a fost semnat de Belarus şi de Uzbekistan.

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a făcut cunoscut în această dimineaţă că va boicota summitul ODKB în replică la atitudinea Rusiei în conflictul privind produsele lactate provenind Belarus.

Evocând această absenţă, Medvedev a regretat că ‘dosarul tehnic’ al laptelui nu a fost tratat în mod bilateral şi că Aleksandr Lukaşenko nu l-a contactat telefonic pentru a discuta pe această temă, înainte de a-şi anula vizita.

ARTICOL:

Arsenal pentru batalia gheturilor

» Consolidarea armatei ruse, posibila datorita cresterii veniturilor petroliere, genereaza ingrijorare la Washington cu privire la obiectivele urmarite de Moscova.

» Rusia pregateste un sistem de portavioane cu baze in cadrul flotelor din Nord si din Pacific.

» Submarinele nucleare Borei vor fi inima fortelor navale ruse.

Rusia si-a reluat zborurile strategice de bombardiere pentru a testa apararea aeriana occidentala, investeste in noi arme strategice si profita de inflamarea preturilor

hidrocarburilor – ea fiind primul exportator mondial – pentru a-si reconstrui armata. Zilele trecute, la Sankt Petersburg, un comandant de nava, Vladimir Visotki, dezvaluia cateva proiecte ale Kremlinului destinate modernizarii flotei navale militare. In principal a fost anuntata nasterea sistemului de portavioane cu baze in cadrul flotelor din Nord si din Pacific, aceasta armada amenintand suprematia navala a SUA. Apoi, se pregateste modernizarea noii generatii de submarine nucleare din clasa Borei si construirea altor doua, in 2040, submarinele Borei urmand a deveni inima fortelor navale rusesti.

Nu stim ce va aduce aceasta revenire a puterii militare ruse, declara generalul David McKiernan, comandantul armatei americane in Europa, recomandand pastrarea in Europa a patru brigazi de lupta si de forte de sustinere (40.000 de militari). Revenind de la Moscova dupa ce Rusia avertizase ca va „neutraliza” scutul american antiracheta daca va fi instalat in Europa de Est si amenintase ca se va retrage din Tratatul privind fortele nucleare intermediare, secretarul american al Apararii, Robert Gates, aprecia comportamentul Kremlinului ca o „reactie a posteriori” la umilirea legata de pierderea pozitiei sale dominante la inceputul anilor ’90. Potrivit lui Gates, daca privim demografia rusa, Moscova va fi in incapacitate de a forma forte de lupta importante inainte de 10-15 ani. Iar cheltuielile par mai degraba concentrate pe revenirea puterii sale strategice decat pe fortele conventionale. Dar, asa cum reiese din ultimele anunturi de la Moscova, Kremlinul isi propune atingerea obiectivelor militare in termen de 15-20 de ani.
In timp ce comandantii americani in Europa cer Pentagonului reconsiderarea redesfasurarii celor doua divizii din Europa, se anunta „furtuna” in zona arctica.

„Uliul” samanov vrea o armata puternica
Ministerul rus al Apararii anunta luna trecuta ca flota ruseasca va asuma controlul rutelor arctice si le va transforma, pe durata verii, intr-un poligon naval aflat in proprietatea sa exclusiva. Mai precis, asa cum sublinia generalul Vladimir samanov, care raspunde de directoratul pentru antrenament militar, „programul de antrenament estival vizeaza sa dezvolte prezenta flotei ruse nu numai in Atlantic, ci si in Oceanul Arctic si Pacific”.
Acuzat de crime de razboi in timpul razboiului din Cecenia, generalul samanov este considerat „uliul” Statului Major rus si referentul Kremlinului, al celor ce sustin necesitatea unei noi ponderi militare fata de Occident.
La 19 ani de la sfarsitul Razboiului Rece, Moscova a ignorat acordurile internationale care limiteaza la 200 de mile suveranitatea statelor cu iesire la Cercul Polar arctic. In 2007, doua submarine de mici dimensiuni au navigat pe fundul Dorsalei Lomonosov si au ajuns la Polul Nord, unde au implantat un steag de titaniu in culorile ruse, la o adancime de 4.000 m. Spiritele s-au incins dupa ce misiunea a revenit la Sankt Petersburg afirmand ca Polul apartine Rusiei. Ambitii militare, geologice, dar mai ales economice. Prin acele pretentii, Moscova ar pune mana pe o portiune arctica de 1,2 milioane kmp si pe resurse energetice echivalente cu un sfert din actualele rezerve mondiale de petrol. Ca sa nu mai vorbim de rutele navigabile, diamante sau aur. si pentru a intra in posesia acestor comori si a controla rezervele energetice mondiale, Rusia este gata sa foloseasca nave si militari.

Cartea militara
„Avem la dispozitie unitati cu pregatire superioara in razboiul arctic si suntem pregatiti sa crestem raza de actiune a submarinelor flotei nordului”, declara samanov. Intre timp, Moscova a patrulat Polul Nord cu bombardiere strategice, zborurile cu raza lunga de actiune, suspendate de 15 ani, fiind reluate in iulie 2007, concomitent cu noua politica arctica.

In fata acestei afaceri juridice pe care o reprezinta Polul Nord, obiect de vii dispute intre vecini, Moscova mizeaza pe cartea militara pentru a-si apara revendicarile ei teritoriale, considerate de experti ca fiind exagerate.
De ani de zile, Moscova revendica 1,2 milioane kmp de pe fundul Oceanului Arctic, explicand ca zona este prelungirea platoului sau continental. Numai ca SUA, Canada, Danemarca si Norvegia nici nu vor sa auda.
Ingrijorate de agresivitatea rusa, celelalte state cu iesire la calota au inceput sa-si ia masuri de precautie. Premierul Canadei, Stephen Harper, a spus ca va mari numarul patrulelor pentru securizarea zonei si va construi un port maritim pentru aprovizionarea navelor de razboi. „Canada are un cuvant de spus cand vine vorba despre apararea suveranitatii sale in zona arctica. Nu trebuie sa mai existe nici un dubiu ca acest guvern o va face.” Danemarca si Norvegia au lansat o expeditie pentru a demonstra ca Dorsala Lomonosov este legata si de Groenlanda, iar Washingtonul are pregatita o flota de spargatoare de gheata nucleare pentru patrularea zonelor revendicate.

Polul nu apartine nimanui si se afla in grija unei Comisii a ONU. Fiecare din cele cinci state cu iesire la Oceanul Arctic controleaza doar o zona economica de 200 mile marine de-a lungul coastelor, dar nici una dintre zone nu include Polul Nord.
Specialistii in drept international si oceanografii sunt sceptici in ce priveste sansele ca Rusia sa reuseasca in revendicarile ei teritoriale prin argumente stiintifice si juridice. Unul dintre analistii la curent cu textul cererii Rusiei la ONU – prin care cere sa i se recunoasca apartenenta asupra mai multor sectoare noi ale platoului continental arctic – declara ca respectiva comisie a organizatiei mondiale nu va aproba niciodata aceasta cerere.
Asa ca Moscova a decis sa-si asume prin mijloace militare controlul rutelor arctice, ceea ce i-ar permite castigarea bataliei gheturilor. In acest scop pregateste o flota navala militara solida, cu sistemul portavioanelor de lupta amplasate in Nord si in Pacific.

ARTCOL :
Rusia l-a primit cu braţele deschise pe Ahmadinejad

Diplomaţii ruşi l-au primit, astăzi, pe preşedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad – aflat în prima sa vizită în afara ţării de la realegerea sa – şi i-au oferit susţinerea Rusiei într-o perioadă dificilă pentru liderul de la Teheran, care se confruntă cu mişcări de protest, provocate de o eventuală fraudare a alegerilor, scrie AP.

Ahmadinejad a ajuns în oraşul Ekaterinburg din Munţii Urali şi a participat la discuţiile Summitului Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai, care include Rusia, China şi patru naţiuni din Asia Centrală. Iranul este observatorul oficial al grupului, considerat drept principala forţă de contrabalansare a intereselor americane în regiune.

Un diplomat rus a precizat că vizita lui Ahmadinejad reprezintă o dovadă a legăturilor strânse dintre Rusia şi Iran. „Este grăitor faptul că preşedintele iranian a ales Rusia pentru prima sa vizită internaţională după realegerea sa”, a spus adjunctul ministrului rus de externe, Serghei Riabkov, adăugând că „este un semn că relaţiile ruso-iraniene vor progresa”.

Ahmadinejad era aşteptat luni, când trebuia să se întâlnească cu preşedintele rus Dimitri Medvedev. El a amânat vizita cu o zi pe fondul protestelor de stradă din Iran, care au izbucnit în urma realegerii sale – considerată de adversarii săi electorali drept fraudă.

6 comentarii

Comments RSS TrackBack Identifier URI