DE CE A FOST ASASINAT URMATORUL DE PE LISTA: LECH KACZYNSKI


Cuvintarea Presedintelui Republicii Polonia

Dragi Doamne si Domni, in iunie anul trecut am negociat un Tratat bun pentru tara noastra, pentru reforma Uniunii Europene. In ciuda presiunilor tarilor europene mai mari pentru a accepta “solutiile” propuse anterior, noi am reusit sa obtinem toate punctele importante pentru Polonia: un sistem de vot mai bun in Tratatul de la Nisa, pana in 2017, compromisul de la Ioannina, care permite blocarea deciziilor proaste pentru tara noastra, solidaritatea energetica, pentru a ne proteja de santaj, si pastrarea prioritatii si suveranitatii legilor Poloniei peste cele UE.

Costa sa fii hotarit in apararea interesului national al Poloniei.

Multumita acestei atitudini, guvernul anterior a reusit sa primeasca 67,5 miliarde euro de la UE. Astazi, aceste fonduri, impreuna cu contributiile Poloniei, schimba fata tarii noastre. Polonia iese din colapsul de civilizatie al erei comunismului
si prinde sansa de a avansa civilizatia noastra.

Dar nu tot ce este in UE este neaparat bun pentru Polonia.

Conform expertilor, unele articole din asa-zisa Declaratie a Drepturilor Fundamentale, ar putea genera, prin deciziile imprevizibile ale Curtii Europene de Justitie, mai multe pretentii germane impotriva cetatenilor polonezi, privind retrocedari sau compensatii pentru proprietati situate in teritoriile de vest si de nord, care au revenit Poloniei dupa cel de-al doilea razboi mondial.

Un alt articol din Declaratie – din cauza absentei unei definitii clare pentru casatorie ca fiind o relatie intre un barbat si o femeie -, ar putea ameninta ordinea morala in Polonia si ar putea forta tara noastra sa introduca institutii in contradictie cu viziunile morale ale majoritatii covirsitoare din aceasta tara.

Multumita fermei impotriviri a delegatiei noastre am reusit sa protejam Polonia de aceste pericole.

Aceasta s-a garantat prin asa-zisul Protocol Britanic, o parte cheie a Tratatului semnat de noi.

De asemenea, doresc sa spun foarte clar ca orice este de valoare in Declaratia Drepturilor Fundamentale, spre exemplu protectia drepturilor de munca, este garantat si de legile nationale.

Tratatul de la Lisabona negociat de mine ar putea stabiliza pozitia Poloniei in UE si ar putea uni cetateni de toate culorile politice din intreaga tara, care doresc sa aiba o Polonie puternica in Europa.

Din pacate consensul national in acest caz a fost destramat.

O saptamana dupa semnarea Tratatului in prezenta mea, majoritatea guvernului si-a declarat dorinta de a se retrage din Protocolul Britanic, ceea ce inseamna a renunta la unele parti din drepturile fundamentale si interesele Poloniei in Tratatul de la Lisabona.

Am dorit si inca doresc un compromis pentru ratificarea acestuia. Dar, ca Presedinte al Republicii, aparind drepturile si suveranitatea ei, eu nu pot fi de acord cu o degradare voluntara si total nejustificata a pozitiei tarii noastre in UE.

Drept urmare voi porni o initiativa Prezidentiala pentru ratificarea unei legi care sa asigure inviolabilitatea articolelor bune pentru tara noastra din Tratatul de la Lisabona si sa ceata o aprobare nationala – prin referendum  – pentru orice schimbare in articolele sale.

In sistemul legal polonez aceast lucru este posibil doar printr-o lege speciala precizata in Constitutie.

Drag popor, sint momente in viata unei natiuni cand trebuie sa uitam directiile de partid si interesele proprii si sa ne gindim doar la un singur interes – al Poloniei!

Noapte buna!

Vezi si Dupa moartea de la 10 Aprilie 2010: Trilaterala si-a batut joc de inmormantarea lui Kaczynski. SUA, UE si Japonia nu au participat la funeraliile presedintelui national-crestin al Poloniei. Barrosso si Merkel nu au nici o scuza: puteau sa ia si taxiul pana la Cracovia. UPDATE

TARTORII NOII ORDINI MONDIALE L-AU ASASINAT PE CEAUSESCU


“În politică, nimic nu se întâmplă accidental. Dacă se întâmplă, puteţi paria ca a fost planificat sa aiba loc în acest fel.”Franklin Roosevelt. Intrebarea unui cititor: Deci, ce spui atunci când o bună parte a unui guvern european este ştearsa într-un singur accident de avion?

Eliminat de Trilaterala

Stelian Octavian Andronic, ofiterul DSS care a supravegheat activitatea societatilor secrete internationale, ne-a oferit, anul trecut, in exclusivitate, o informatie bomba: Bilderberg a incercat recrutarea lui Ceausescu inca din 1971. “In 1971, inainte de constituirea Trilateralei, in 1973, cineva care facea parte si din serviciile secrete, si membru al Grupului Bilderberg, a incercat sa-l racoleze pe Ceausescu. Nu pot sa dezvalui identitatea acestuia, dar este o persoana foarte cunoscuta pe plan mondial”, ne spune fostul spion. “Reactia lui Ceausescu a fost categoric impotriva. Daca ar fi fost de acord soarta lui si a Romaniei, poate, ar fi fost cu totul alta. El a fost lichidat, exclus de pe scena istoriei, chiar de catre Trilaterala. Informatiile noastre au fost clare: in ianuarie 1989, reprezentantii Trilateralei, America – Henry Kissinger, Europa – Valery Giscard d’Estaing, si Asia – Yasuhiro Nakasone, s-au intalnit la Moscova cu Mihail Gorbaciov. Dupa care Gorbaciov, la ultima intanire cu Ceausescu, i-a spus: ‘ne vedem in decembrie… daca ne mai vedem!’“ Informatia a fost publicata anul trecut in Ziua (care acum are Arhiva stearsa de pe net) si pe acest blog, sub titlul: CEAUSESCU a refuzat Grupul Bilderberg. Altii s-au asezat cuminti in anticamerele lui, Trilaterala, Clubul de la Roma, ARCOR, etc…

Jurnalista Miruna Munteanu a intregit aceasta informatie intr-o sinteza publicata in suplimentul Jurnalului National – 1989. Soarta lui Ceausescu, pe care acum, Gorbaciov, il plange cu lacrimi de crocodil la Bucuresti, s-a decis de catre Trilaterala, la Moscova, in ianuarie 1989 si a fost parafata de Gorgaciov si Bush tatal in decembrie 1989, la Malta. Oare opozantul “noii ordini mondiale”, Lech Kaczynski, sa fi avut aceeasi soarta?

Întâlnirea de taină între Gorbaciov şi reprezentanţii Noii Ordini Mondiale

În ziua de 17 ianuarie 1989, soseau discret la Moscova trei personaje politice de primă mărime: fostul secretar de stat american Henry Kissinger, fostul preşedinte francez Valery Giscard d’Estaing şi fostul premier nipon Yasuhiro Nakasone.

de Miruna Munteanu

Cei trei veneau să discute cu Mihail Gorbaciov în numele Comisiei Trilaterale, una dintre cele mai influente (şi controversate) organizaţii globaliste. Detaliile acestei întâlniri, multă vreme secrete, au generat nume­roase teze conspiraţioniste. Celebrul disident sovietic Vladimir Bukovski, care a avut acces la documente secrete din arhivele Kremli­nului încă din 1992, crede că a găsit aici dovada unui vast complot vizând instaurarea unei Noi Ordini Mondiale.

Nu există (cel puţin nu în spaţiul public) vreo stenogramă a discuţiilor purtate, în ianuarie 1989, între Mihail Gorbaciov şi delegaţia Trilateralei. Există însă raportul li­derului sovietic, prezentat în faţa Biroului Politic al PCUS la doar patru zile de la această întrevedere.

Înfiinţată în 1973, Comisia Trila­terală este o organizaţie nonguvernamentală care reuneşte cei mai de seamă reprezentanţi ai elitelor politice şi economice din America de Nord, Europa şi Japonia.

Potrivit lui Gorbaciov, oaspeţii săi “voiau să ştie, în primul rând, cum se va integra Uniunea Sovietică în economia mondială”. Această integrare avea să fie “extrem de dificilă” atât pentru URSS, cât şi pentru
Occident şi trebuia pregătită din vreme, a avertizat Valery Giscard d’Estaing.

O altă remarcă a fostului preşe­dinte francez a inflamat, mai târziu, imaginaţia conspiraţio­niştilor: “În 10-20 de ani, va exista o federaţie de state numită Europa”. Această premoniţie i s-a părut foarte suspectă lui Vladimir Bukovski. Fostul disi­dent a avut probabil acces şi la alte do­cumente, pentru că el oferă o re­la­tare mai amplă cu privire la intervenţia lui Giscard d’Estaing decât cea furnizată de stenograma şedin­ţei Biroului Politic de la 21 ianuarie 1989. Potrivit lui Bukovski, cuvintele lui d’Estaing ar fi fost: “Domnule preşedinte, nu vă pot spune exact când se va întâmpla, probabil în 15 ani, dar Europa va fi un stat federal şi trebuie să vă pregătiţi pentru asta. Trebuie să lucraţi cu noi şi cu liderii europeni (să stabiliţi) cum veţi reacţiona, cum le veţi permite celorlalte state est-europene să interac­ţio­neze cu ea (cu Europa unită – n.r.) sau cum să deveniţi o parte a ei; trebuie să fiţi pregătiţi”.

Vladimir Bukosvki subliniază: “Asta se întâmpla în ianuarie 1989, într-o vreme în care Tratatul de la Maastricht nu exista nici măcar în proiect. Cum naiba ştia Giscard d’Estaing ce se va întâmpla peste 15 ani? Şi, surpriză, surpriză, cum de a devenit tocmai el autorul Constitu­ţiei Europene, în 2002?” (“The Brussels Journal”, 27.02.2006).

Evident, ceea ce unii privesc drept dovada unei conspiraţii globaliste, alţii consideră doar proba unui spi­rit vizionar. Dar, chiar citită într-o cheie mult mai puţin senzaţiona­listă, întrevederea dintre Mihail Gorbaciov şi delegaţia Trilateralei rămâne extrem de interesantă.

Unitate socialistă în diversitate europeană
“Cum veţi reacţiona dacă Europa de Est doreşte să se alăture Comunităţii Europene?”, l-a întrebat Henry Kissinger pe Gorbaciov. Relatând episodul în faţa Biroului Politic, liderul sovietic comenta patru zile mai târziu: “Întrebarea nu a fost întâmplătoare. Ei ştiu că prietenii noştri le bat deja la uşă. Şi noi ar trebui să fim, la rândul nostru, atenţi la ce procese – economice şi politice – se petrec acum acolo şi spre ce alunecă”.

Explicaţiile oferite de Gorbaciov sunt extrem de grăitoare pentru vi­ziunea liderului de la Kremlin cu privire la transformările din blocul sovietic:
“Ce se întâmplă, de exemplu, în Ungaria? Acolo a apărut un partid de opoziţie, condus de (Miklos) Nemeth. Ungaria se află în pragul unei alegeri importante. Desigur, va fi diferită. Şi cred că fiecare ţară trebuie să aibă, şi are, propriul ei chip. Vom continua să fim prieteni, fiindcă baza socialistă va fi păstrată în toate (aceste ţări). Căile dez­voltării noastre vor fi foarte diferite, dar ne vom păstra numitorul comun. Avem nevoie de un meca­nism care să asigure înţelegerea mutuală şi interacţiu­nile reciproce. Se vor ridica multe întrebări de natură politică, economică şi militară.”

Paradoxal, Gorbaciov credea că, oferind o libertate fără precedent sateliţilor sovietici din Europa de Est, va reuşi să păstreze aceste ţări în sfera de influenţă a Moscovei: “Fiindcă noi nu le putem oferi mai mult decât le dăm deja. Şi ele au nevoie de tehnologii noi. Dacă nu vor rezolva această problemă, se va produce o ruptură şi vor fugi de noi”.

Mihail Gorbaciov era ferm convins că raporturile dintre URSS şi celelalte state ale Pactului de la Varşovia nu mai puteau funcţiona la fel ca în trecut. Schimbarea era inevitabilă, chiar dacă semnalele lansate de Kremlin erau încă privite cu neîncredere. Neîncredere de care Gorbaciov era perfect conştient: “Popoarele acestor ţări se vor întreba: ce va face PCUS? Ce fel de lesă va folosi pentru a ne ţine înăuntru? Ele pur şi simplu nu ştiu că, dacă s-ar opinti mai tare, această lesă s-ar rupe”.

Mesajul lui Kissinger şi scrisoarea lui Bush
Mihail Gorbaciov le-a mai spus membrilor Biroului Politic că a avut impresia că Henry Kissinger i-a bătut apropouri cu privire la posibi­litatea unui nou pact SUA-URSS în Europa: “A sugerat că Japonia, Germania, Spania şi Coreea de Sud sunt în ascensiune, aşa că să facem noi o înţelegere ca «europenii să nu-şi ia nasul la purtare»”.

Liderul sovietic s-a arătat prudent faţă de propunerea fostului secretar de stat american: “Ar trebui să ne ocupăm şi de aceste chestiuni, dar astfel încât să nu se afle, fiindcă în Europa se tem cel mai tare de ceea ce cred ei că înseamnă summit-ul de la Reykjavik. Aşa cum vă amintiţi, în Reykjavik ei au văzut semnele unei conspiraţii între URSS şi SUA îndreptată asupra Europei”.

Înţelesese, oare, corect Gorbaciov mesajul lui Kissinger? Sau “citise printre rânduri” mai mult decât intenţionase să spună interlocutorul său american? În numele cui vorbea fostul secretar de stat
atunci când lansa propuneri atât de îndrăzneţe? În SUA, Administraţia Reagan îşi trăia ultimele ore. Preşedintele ales George H.W. Bush se pregătea să-şi preia, oficial, mandatul. Ceremonia de depunere a jurământului era programată pentru 20 ianuarie.

Henry Kissinger îi adusese lui Gorbaciov o scrisoare personală din partea lui Bush. Aceasta nu conţinea însă decât un apel la răbdare. Noul preşedinte american explica, la 17 ianuarie 1989, că are nevoie de timp “pentru a analiza întreaga problematică a relaţiilor bilaterale” şi pentru a formula o poziţie proprie.

“Nu este vorba să încetinim sau să inversăm procesul pozitiv care a marcat ultimii doi ani”, îl asigura George H.W. Bush pe Mihail Gorbaciov. Totuşi, noul locatar de la Casa Albă nu era dispus să se lase zorit de iniţiativele Moscovei. Imediat după instalare, preşedintele Bush avea să ceară CIA o evaluare detaliată a situaţiei din URSS. Avea, de asemenea, să renunţe la serviciile lui Kissinger ca emisar secret pe lângă Kremlin.


Vezi si New York Times din 24 decembrie 1989: “Cînd echipa televiziunii sovietice a anunţat o mulţime numeroasă din Bucureşti că va apărea la televiziunea sovietică, mulţimea a urlat bucuroasă: Perestroica!”

RAZVAN DUMITRESCU NU SE POATE ADAPTA LA CRIZA


Cum e domnule Dumitrescu ,nu accepti ceva mai putin de 10 000 de euro pe luna?Saracutul de el, trebuie sa-i fie tare greu,cata suferinta……

Ca sa afle si restul ”prostimii”,grupul de presă Realitatea-Caţavencu a anunţat încetarea colaborării cu Răzvan Dumitrescu, la solicitarea acestuia, începand cu 8 iunie. Dumitrescu a moderat în ultimii ani talk-show-ul politic „Realitatea Zilei” la Realitatea TV. „Grupul Realitatea-Caţavencu îi mulţumeşte domnului Dumitrescu pentru colaborare şi îi doreşte mult succes la viitorul său loc de muncă”, se mai arată în comunicatul grupului.

Potrivit unor surse din trust citate de HotNews, Razvan Dumitrescu ar fi spus ca pleaca din trust in urma cu mai bine de o luna, cand Sergiu Toader i-ar fi anuntat ca trustul nu mai poate plati salarii de 10.000 de euro, cat incasa lunar realizatorul emisiunii „Realitatea Zilei”. Aceleasi surse sustin ca Dumitrescu a fost ofertat, anul trecut, de Antena 3.

„Atmosfera este foarte proasta in trust. Plata salariilor intarzie cu mai bine de o luna”, au declarat pentru HotNews.ro surse din trustul Realitatea.

Ca sa vedeti cine ne compatimeste pe noi poporul in emisiunile de televiziune pe tematica saraciei din Romania.
Nu poti exprima ”autentic” o stare de spirit sau sa fii vocea poporului daca nu treci si tu , sau macar pe aproape prin necazurile si suferintele acestui popor.

Cu 10 000 de euro la buzunar in fiecare luna ,noi poporul nu va putem crede ,meschini si perversi ce sunte-ti .

Va mutati de la un mogul la altul , neacceptand mai putin de 10 000 de euro ?NU va puteti adapta la criza? Dar oare noi cu 100 de euro pe luna net ce sa facem?Cat de gingasi sunteti….
Daca va mai scade din salariu, va imprumut eu un ciocan sa va dati in cap cu el .

JAF LA BUZUNARELE NOASTRE-SFIDAREA CONTINUA


Cel puţin 30 dintre angajaţii Romgaz câştigă peste 16.000 de lei lunar, adică aproape 4.000 de euro, susţine Monitorul de Sibiu. Cea mai frumoasă sumă o câştigă o doamnă: circa 33.000 de lei.

Nu doar la Transgaz se câştigă bine. Vecinii de la Romgaz o duc şi ei la fel, arată Monitorul de Sibiu. Şi o parte dintre angajaţi ajung să câştige chiar şi de patru ori mai mult decât preşedintele Traian Băsescu. Adică peste 300 de milioane de lei vechi lunar. Salarii fără sporuri.

Top 5 salarii Romgaz  :
1.Elekes Maria – 32.630 lei/lună
2.Radu Gheorghe – 28.131 lei/lună
3.Kramer Alpar – 22.032 lei/lună
4.Toth Francisc – 21.976 lei/lună
5. Antal Francisc – 21.976 lei/lună

Mai multe, în Monitorul de Sibiu.

Salariu de consilier al unui rector de universitate de stat: 400 de milioane lunar

Primii cinci profesori în topul salariilor Universităţii Lucian Blaga din Sibiu au câştigat fiecare în luna martie câte 30.000 de lei, dezvăluie Monitorul de Sibiu.

Ai carte, ai parte. Un proverb care dacă nu se aplică în cazul tuturor învăţătorilor şi profesorilor, se face destul de bine auzit atunci când e vorba de unii profesori universitari din cadrul Universităţii Lucian Blaga din Sibiu. Unii dintre aceştia ajung la aproape 400 de milioane de lei vechi pe lună, dezvăluie Monitorul de Sibiu. Nimeni din prima sută nu coboară sub 10.000 de lei lunar.

Top 5 salarii ULBS

1. Muscalu Emanoil, prof. univ. dr., consilier al rectorului ULBS – 36.921 lei/lună
2. Oprean Constantin, rectorul ULBS – 33.353 lei/lună
3. Bacaci Alexandru, prorector ULBS – 31.167 lei/lună
4. Danciu Ioan, decan Facultatea de Ştiinţe Agricole – 30.752 lei/lună
5. Novetschi Iulian –  29.679 lei/lună

Top 100 al salariilor profesorilor sibieni, în Monitorul de Sibiu.

Senatorul Ion Ariton admite ca este anormal ca unii bugetari sa beneficieze de asemenea privilegii financiare, in timp ce altii se lupta zilnic la limita subzistentei. „Acesti bugetari de lux trebuie adusi cu picioarele pe pamant. Vorbim in aceste zile de pensionari si de bugetari de lux. Nu se poate trai in alta lume. Romania este numai una, nu doua cum a zis Nastase, nu trei cum a zis un sindicalist astazi (n.r. – ieri). Foarte bine ca publicati aceste salarii de lux”, a spus senatorul Ion Ariton.

Top 100 salarii de lux la ULBS

1.         Muscalu Emanoil 36.921 lei/luna

2.         Oprean Constantin  33.353 lei/luna

3.         Bacaci Alexandru 31.167 lei/luna

4.         Danciu Ioan 30.752 lei/luna

5.         Novetschi Iulian 29.679 lei/luna

6.         Les Ioan 28.264 lei/luna

7.         Crisan Silviu 26.426 lei/luna

8.         Dumitrescu Luigi Nicolae 25.355 lei/luna

9.         Comaniciu Carmen 25.133 lei/luna

10.       Popescu Dan  24.134 lei/luna

11.       Marchian Sanda 24.091 lei/luna

12.       Ungureanu Ovidiu 23.230 lei/luna

13.       Duse Dan Maniu  22.354 lei/luna

14.       Huditean Alexandru 22.119  lei/luna

15.       Mihalache Manuela 22.013 lei/luna

16.       Caraganciu Anatolie Vladimir 21.965 lei/luna

17.       Tita Ovidiu 21.637 lei/luna

18.       Cioca Lucian Ionel 21.310 lei/luna

19.       Borza Sorin Ioan 20.992 lei/luna

20.       Batar Dumitru 20.991 lei/luna

21.       Jugastru Calina Felicia  20.893 lei/luna

22.       Duse Carmen Sonia  20.867  lei/luna

23.       Ilie Livia Puia 20.799 lei/luna

24.       Rotaru Ilie 20.354 lei/luna

25.       Burnete Sorin 20.276 lei/luna

26.       Bandrea Ioan 20.055 lei/luna

27.       Titu Aurel  Mihail 18.937 lei/luna

28.       Geamanu Radu Gheorghe 18.937  lei/luna

29.       Baltes Nicolae  18.667 lei/luna

30.       Grajdan Vasile  18.257 lei/luna

31.       Dumitrascu Danut D-tru 18.082 lei/luna

32.       Streza Liviu 17.938 lei/luna

33.       Cosmescu Ioan 17.509 lei/luna

34.       Morar Silviu 17.476 lei/luna

35.       Badila Mircea Sandu 17.073 lei/luna

36.       Rosca Liviu Ion 16.927 lei/luna

37.       Simion Doina Maria 16.720 lei/luna

38.       Oprean Letitia 16.661 lei/luna

39.       Mihaescu Liviu Nicolae 16.436 lei/luna

40.       Acu Dumitru 16.267 lei/luna

41.       Stoicescu Gheorghe Dorin 16.190 lei/luna

42.       Esanu Nicolae 16.159  lei/luna

43.       Gutan Bianca Andrada 16.076 lei/luna

44.       Vesmas Diana Maura 15.966 lei/luna

45.       Nicola Iordan 15.758 lei/luna

46.       Sanislav Mihai 15.716 lei/luna

47.       Dur Ion 15.695 lei/luna

48.       Cioaca Lucian Ionel 15.680 lei/luna

49.       Oprean Camelia 15.463 lei/luna

50.       Neamtu Leonida Mihai 15.404 lei/luna

51.       Turcu Dionisie Marian 15.336 lei/luna

52.       Darie Neli Pusa 15.296 lei/luna

53.       Volovici Daniel 15.290 lei/luna

54.       Brindasu Paul Dan 15.233 lei/luna

55.       Ciocoi Pop Dumitru 15.230 lei/luna

56.       Grozea Lucian 15161 lei/luna

57.       Duse Dan Maniu 14.928 lei/luna

58.       Sas Maria 14.898 lei/luna

59.       Sava Raluca 14.825 lei/luna

60.       Rusu Marcel Ion 14.795 lei/luna

61.       Secelean Nicolae Adrian 14.496 lei/luna

62.       Stoicesu Lucia 14.440 lei/luna

63.       Tanasescu Cristina Roxana 14.275 lei/luna

64.       Simion Carmen Mihaela 14.226 lei/luna

65.       Cioca Marius 14.214 lei/luna

66.       Nicolescu Catalin Vasile 14.140 lei/luna

67.       Onet Cristina 13.664 lei/luna

68.       Gutan Manuel 13.592 lei/luna

69.       Duse Dan Maniu 13.328 lei/luna

70.       Mihu Z. Ioan 13.23 lei/luna

71.       Nicula Virgil 13.303 lei/luna

72.       Ciortea Gligor 13.237 lei/luna

73.       Ogrean Claudia 13.113 lei/luna

74.       Marginean Silvia Cristina 13.079 lei/luna

75.       Reff Radu 13.053 lei/luna

76.       Bratu Iuliana 12.956 lei/luna

77.       Jucan Cornel Nicolae 12.830 lei/luna

78.       Cristescu Marian Pompiliu  12.809 lei/luna

79.       Domnariu Carmen 12.805 lei/luna

80.       Serb Stancu 12.800 lei/luna

81.       Pavelescu Lucia Marilena 12.799 lei/luna

82.       Gheorghe Monica 12.780 lei/luna

83.       Tileaga Cosmin Virgil 12.705 lei/luna

84.       Spinei Sebastian Constantin 12.641 lei/luna

85.       Bratu Iuliana 12.544 lei/luna

86.       Orastean Ramona 12.543 lei/luna

87.       Denes Calin Ionel 12.483 lei/luna

88.       Vintean Adriana 12.427 lei/luna

89.       Petica Roman Corina 12.413 lei/luna

90.       Moga Ilie 12.240 lei/luna

91.       Moldovan Iosif  12.061 lei/luna

92.       Bercan Nicolae 12.037 lei/luna

93.       Simian Dana 12.011 lei/luna

94.       Marza Stefan Ghe. Bogdan 11.933 lei/luna

95.       Popa C. Emil 11.918 lei/luna

96.       Kifor Vasile Claudiu 11.898 lei/luna

97.       Bogdan Laurean 11.873 lei/luna

98.       Butiuc Constantin 11.816 lei/luna

99.       Ica Ioan 11.601 lei/luna

100.     Herciu Mihaela -Ileana 11.445 lei/luna

HOLOCAUSTUL DE AZI


De ce domnul Elie Wiesel nu este atat de vehement imoptriva Holocaustului din zilele noastre ,sustinut diabolic chiar de ce-i care acum isi striga in gura mare ca au avut de indurat cele mai mari atrocitati din istoria recenta a omenirii .Se pare insa ca evreii invata foarte repede si au deprins cu succes obiceiurile lui Hitler.

Sionismul si genocidul palestinian

A afirma astazi ca esti anti-sionist atrage asupra ta o multitudine de acuze si de insulte, totul culminand cu acuza-suprema: a fi anti-sionist egal cu a fi anti-semit. Bineinteles cei doi termeni au semnificatii diverse, dar in mintea unora, acesti termeni sunt utilizati fara a se face diferenta. Nici macar termenul anti-semit in sine nu ar trebui sa fie injurios, dar de cand dintr-o definitie inexacta, utilizat fiind de acei evrei anormali, a ajuns sa insemne ne-om, anti-om, a fi anti-semit poate sa atraga asupra ta excludere sociala si chiar privare de libertate. Anti-semitismul presupune ura, dispret fata de semiti – nu de iudei, altfel ar fi sunat anti-iudaism, anti-evreism – deci, astazi nu se mai tine cont de inexactitatea semnificatiei acestui termen, cand semiti ( de la Sem) sunt si arabii, si da prieteni dragi, si palestinienii sunt semiti. Termenul antisemitus, a fost inventat in 1879 de germanul Wilhelm Marr pentru a inlocui anti-iudaism, fiind preluat de evrei si impus prin repetare, desi este fals, caci nu toti semitii sunt evrei,iar nici toti evreii sunt semiti (cei din Rusia, Galitia si in general cei din estul Europei care au fugit de persecutiile din Rusia, sunt de neam turk).

Dar sa revenim la tema acestui articol si anume sionismul. Sionismul este o miscare politica evreiasca, aparuta in a doua jumatate secolului al XIX-lea, ce isi propunea sa adune diaspora evreiasca intr-un singur loc, ce urma sa devina un stat recunoscut oficial de dreptul international, un stat al evreilor. Pana in anul 1897, s-a incercat a se gasi locul potrivit pentru crearea statului israelian existand tot felul de idei mai mult sau mai putin exotice precum Uganda, Argentina, Alaska, Madagascar, chiar SUA (langa New York), nord-estul Moldovei istorice, etc. Dar odata cu lucrarile primul congres sionist din 1897 de la Basel (Elvetia) atentia s-a indreptat sper Palestina, locul de unde au inceput sa emigreze evreii imediat dupa cucerirea romana. Cel ce a prezidat lucrarile primul congres sionist din 1897 a fost Theodor Herzl. Herzl un evreu de origine maghiara este considerat parintele si fondatorul sionismului, iar unul dintre romanele sale, intitulat Alteneuland (aparut in 1902, ce se traduce Tara veche-noua), a fost tradus in ebraica sub numele de Tel Aviv, care de altfel este numele primului oras evreiesc fondat in Palestina (1909) in secolul XX. Termenul sionism este folosit pentru prima data in 1890 la Viena de catre scriitorul Nathan Birnbaum, si vine de la muntele Sion aflat in Ierusalim; de altfel evreii au considerat intotdeauna Palestina de unde ei au fugit ca Eretz Israel (pamantul Israelului). Basel este orasul unde ia nastere sionismul ca miscare politica, caci aici s-au tinut primele congrese sioniste (1897, 1898, 1899) si tot aici sionismul a primit legitimitate internationala.

3206851311 f9ab0d39fc 300x225 Sionismul si genocidul palestinian (partea I)La primul congres sionist au participat aproximativ 200 de personalitati evreiesti din 17 tari, iar dupa trei zile de dezbateri totul s-a concretizat cu Programul de la Basel prin care se stabilea ca Eretz Israel (Palestina) este locul unde se va crea noul stat evreiesc, iar pentru asta se va colecta bani de la evreii din intreaga lumea pentru a se sustine un astfel de proiect. Tot acum este fondata Organizatia Mondiala Sionista organizatie prin care trebuia sa se realizeze Programul de la Basel. Ideea statului Israel a fost sustinuta mai ales de evreii din Europa de Est, care erau mai saraci si mai predipusi prigoanelor decat cei din Europa de Vest. Cu toate acestea, numarul evreilor care au emigrat in SUA la inceput de secol XX a fost mult mai mare decat cel al evreilor ce au emigrat in Palestina, aceasta putand fi observata si azi cand exista mai multi evrei in SUA decat in Israel. Cu ocazia acestui prim congres Herzl afirma ca sionismul este un simplu mesager al pacii iar de aceea, ca majoritatea pacificatorilor, va trebui sa lupte mai mult pentru a obtine pacea. Aceasta afirmatie trebuie retinuta caci sionismul din zilelea noastre o contrazice. Realitatea actuala din Israel contrazice in totalitate ceea ce afirma tot in 1897 la Basel mana dreapta a lui Herzl si totodata unul dintre co-fondatorii sionismului, Max Nordau: “Mizeria evreiasca nu trebuie sa lase pe nimeni indiferent, nici pe popoarele crestine nici pe evrei. Este o vina grava sa lasi a pieri in mizerie fizica si spirituala un popor caruia pana si inamicii cei ma inversunati nu ii neaga virtutile.” Interesante opiniile a doi dintre parintii fondatori ai sionismului si deci in concluzie, a doi dintre fondatorii spirituali ai statului Israel daca tinem cont de faptul ca astazi in acea regiune populatia palestineza este supusa unui veritabil proces de exterminare fizica si spirituala, este supusa legilor rasiste impuse de statul sionist, putand afirma fara a exagera ca palestinienii au fost si sunt victimile unui genocid lent, pe care media mondiala il face cunoscut prea putin, daca nu chiar deloc. In anul 1975, Adunarea plenara a ONU a condamnat sionismul precum o forma de rasism, dar imediat dupa, declaratia a fost retrasa (ne intrebam de ce?).

Mai sus am afirmat ca poporul palestinian este persecutat de statul sionist, adica de Israelul modern. Nu este gresit sa afirmam ca Israelul este un stat sionist, caci acesta din urma nu se abate de la principiile de sorginte sionista, principii care imediat dupa fondarea acestuia si recunoasterea internationala (1948), au ajuns sa fie echivalente cu negarea liberatii poporului palestinian. Astazi sionismul reprezinta persecutiile la adresa palestinienilor, deposedarea treptata si aproape totala de pamant a aceluiasi popor in decursul ultimilor 62 de ani, cat si propaganda in Europa si SUA in favorea Israelului care este prezentat ca o oaza de democratie amenintata de terorismul islamic, o oaza a pacii inconjurata de inamici ce doresc distrugerea tanarului stat, fie ca sunt inamicii din interior (palestinenii), fie ca sunt cei exteriori (Iranul si lumea musulmana in general).

SlowMoGenocide 300x215 Sionismul si genocidul palestinian (partea I)A suferit ideea sionista o deviatie fata de primii ani de viata oficializata sau aceasta mutatie a fost doar o aparare naturala in fata “nenumaratilor” inamici? A fost de la inceput ideologia sionista una cu tenta rasista asa cum se prezinta astazi sau rasismul de stat promovat de Israel este necesar pentru a suprevetui in conditiile ostile specifice Orientului Apropiat? In legatura cu asa-zisele conditii ostile din acea regiune trebuie precizat ca “ostilitatea araba/musulmana” este mai mult o exagerare. Este adevarat ca inca din 1948 tarile musulmane vecine Israelului nu au acceptat ideea supunerii poporului palestinian autoritatilor evreiesti, este adevarat ca au fost in cateva randuri conflicte intre armatele statelor arabe/musulmane si armatele evreiesti, dar aceste imagini sunt prezentate in mod distorsionat. Inca din 1948, de la fondarea Israelului armatele acestuia din urma au fost mereu mai mari ca numar si mai bine echipate decat armatele statelor din regiune, astfel ca rezultatul diverselor conflicte nu a stat niciodata in dubiu. Pana si astazi serviciul militar in Israel este obligatoriu si tine 3 ani in cazul barbatilor si 2 ani in cazul femeilor, iar pana la varsta de 55 de ani cetatenii de origine evreiasca trebuie sa practice 6 saptamani de antrenament militar in fiecare an.

Dar sa revenim la controversele caracteristice sionismului. Cel ce a pus bazele extremismului sionist a fost Vladimir Jabotinsky, acesta fiind fondatorul sionismului revizionist. Jabotinsky a fost un intelectual si un militant al sionismului radical, sustinator al ideii crearii unui Israel in interiorul granitelor biblice; a fost primul care a teoriticizat inactualitatea mesajului biblic in materie de toleranta considerand Eretz Israel pamant doar al evreilor si numai al evreilor. Cine va cerceta scrierile sale va gasi nenumarate exemple de rasism biologic cu referire la palestinieni si la arabi in general, acesta fiind poreclit de primul prim-ministru israelian Ben Gurion, Jabotinsky-Hitler. “Prost este omul care are incredere in vecinul de casa si care crede in justitie caci justitia se aplica doar pentru cine are puterea sa o apere”. Politica din ultimii 62 de ani a statului Israel a demonstrat exact acest fapt. Desi in primii ani de dupa fondarea Israelului modern (1948) Jabotinsky a fost demonizat de guvernele israeliane de stanga, dupa 1977, cand alegerile au fost castigate de dreapta, figura acestuia incepe sa fie redimensionata fiindu-i recunscute multe merite. Oricum inca de la inceput, sionismul a avut o ideea clara in legatura cu palestinienii: acestia trebuie sa plece din Israel, sau sa ramana si sa accepte conditia de cetateni de mana a doua, iar daca nu faceau asta de bunavoie, atunci trebuiau alungati si/sau facuti sa taca prin orice metode. Daca se vor cereceta scrierile lui Theodor Herzl, ale sionistului liberal Leo Motzkin, sau ale primului presedinte a statului Israel, Chaim Weizmann, se va descoperi ca cele afirmate mai sus nu sunt inventii ale unor anti-sionisti/anti-semiti, ci dovezi verosimile ale totalitarismului sionist. Cat despre mai sus pomenitul Jabotinsky, ideea sa in legatura cu ceea ce trebuie facut cu populatia palestiniana care se afla in numar majoritar in Palestina de la inceput de secol XX si care se mai afla in numar mare in Israelul de inceput de secol XXI, nu cred ca lasa loc de dubii.

Meritul lui Theodor Herzl este acela de a unifica miscarea sionista (un sionism incipient existand inca dinainte de 1897), de a uni diversle grupari sioniste existente ( sionistii socialisti, religiosi, liberali ) si de a crea un organism ce va lucra in mod unitar pentru atingerea telului si anume intoarcerea institutionalizata in Eretz Israel. Herzl este un erou pentru israeliti, ziua sa de nastere fiind sarbatorita in fiecare an cu mare fast, fiecare oras din Israel care se respecta avand macar o strada ce poarta numele fondatorului sionismului.

BAG PULA-N LUME SI V-O FAC CADOU


MOARTEA ROMANIEI SI EXTERMINAREA POPORULUI ROMAN


La ultima sa conferinţă de presă, din seara zilei de 13 mai 2010, preşedintele României, realesul Traian Băsescu, i-a înştiinţat pe români că, după 20 de ani de la lovitura de stat din decembrie 1989, a constatat şi recunoaşte următoarele: avem un Stat bolnav; Statul Român este clientelar; Statul nu are bani; sistemul de pensii duce lipsă de fonduri, respectiv îi lipsesc 500 milioane euro; ajutoarele sociale s-au dat cu scop clientelar şi electoral; aparatul bugetar este extrem de ineficient. Despre cauzele acestor realităţi cunoscute de către cetăţeni şi subliniate, în mod repetat, şi de mulţi ani de către Partidul România Mare, precum şi despre fraudarea alegerilor locale, parlamentare şi prezidenţiale, preşedintele Băsescu nu a suflat o vorbă.

Cine sunt vinovaţii din clasa politică? Această întrebare a fost ocolită cu profesionalism de către unul dintre cei vinovaţi. Când România a fost adusă premeditat şi programat, într-o situaţie disperată, fără precedent în istoria ei multimilenară, când politica împotriva Poporului Român dusă de ciuma portocalie împreună cu UDMR, o organizaţie extremistă şi antiromânească, a dus la numeroase nemulţumiri în rândurile a peste 20 milioane de cetăţeni români, când zilnic au loc acţiuni de protest în Bucureşti şi în multe judeţe, când se anunţă că va fi declanşată greva generală în ultima decadă din luna mai a.c., preşedintele Băsescu a încercat, din nou, să-i păcălească pe telespectatori şi radio-ascultători oferindu-le alte gogoşi pe teme colaterale.

Fondul problemei este următorul: cei care au pus la cale şi au susţinut regimul comunist au provocat în anul 1989 prăbuşirea lagărului socialist şi întoarcerea la capitalism. În condiţii de democraţie, Poporul Român nu a fost consultat prin Referendum Naţional şi nu s-a pronunţat pentru întoarcerea de la socialism la capitalism. Pentru România şi împotriva Poporului Român, urmaşul Poporului Primordial pe Pământ, care trăieşte fără întrerupere, de peste 8.000 ani, în Grădina Maicii Domnului, pe teritoriul Daciei Edenice, a fost pregătit un program diabolic şi extrem de periculos, cu un final incredibil.După falsificarea adevăratei istorii a Poporului Român şi după tentativele nereuşite de până acum, de data aceasta programul pregătit împotriva românilor este mult mai perfid şi diversificat. Scenariul derulat în România (copiat după cel aplicat în Rusia în anul 1917 şi în ţara noastră din 1945) a vizat ca, începând cu 22 decembrie 1989, în funcţiile de preşedinte al României, în conducerea Parlamentului, în Guvern şi în fruntea principalelor instituţii ale Statului Român să fie promovaţi şi susţinuţi cât mai mulţi alogeni care execută ordinele primite din străinătate.

Românii încă nu ştiu că, în ultimii 20 de ani, nu au avut un preşedinte român al României, ci numai alogeni, care păstrează secretul asupra etniei din care fac parte. În mod deloc întămplător, românii sunt informaţi şi ştiu multe în cele mai diverse domenii, dar nu ştiu nimic despre etnia conducătorilor la nivel central, respectiv despre etnia celor care au ajuns preşedinţi ai Senatului şi Camerei Deputaţilor, membrii Birourilor Permanente ale celor două Camere, preşedinţi de Comisii parlamentare permanente, senatori şi deputaţi, prim-miniştri, viceprimi-miniştri, miniştri de stat, miniştri, miniştri delegaţi, secretari generali ai guvernului,consilieri prezidenţiali, secretari de stat, directori ai serviciilor secrete, conducători ai Televiziunii şi Radioului public, conducători ai instituţiilor centrale şi ai agenţiilor naţionale, cei din consiliile de administraţie de la Banca Naţională a României şi de la celelalte bănci de stat, până la lichidarea lor,cei din Comisiile prezidenţiale.

Românii au dreptul să afle cine a guvernat România în ultimii 20 de ani! Unii dintre ei au dublă cetăţenie, alţii sunt copii sau nepoţii celor care au adus comunismul din U.R.S.S., dar cu toţii au nume şi prenume neaoş româneşti. Când vor afla adevărul despre etnia conducătorilor din ultimele două decenii românii se vor deştepta foarte repede şi vor înţelege de ce, prin viclene uneltiri, Ţara a fost adusă în pragul falimentului şi Poporul Român la sapă de lemn. O bandă de hoţi, bine organizată, a pus mâna pe România, pe bogăţiile ei şi a prins în jug Poporul Român!

La sfârşitul anului 1989 românii au scăpat de tirani şi au dat peste hoţi. Conducătorii României au patima hoţiei! Ei întreţin discordia, ei au lichidat peste 5 milioane locuri de muncă,ei au alungat din Ţară peste 4 milioane de români, în special tineri, ei au introdus nesiguranţa zilei de mâine şi recurg la înfometarea populaţiei. Pe bună dreptate cetăţenii nemulţumiţi strigă întruna: hoţii, hoţii, hoţii ! Cum să se solidarizeze românii cinstiţi cu cei care i-au furat şi sărăcit? Generaţia noastră trebuie să acţioneze ferm pentru ca istoria acţiunilor împotriva Neamului Românesc şi a României să nu se mai repete, să fie oprit genocidul împotriva Poporului Român şi hoţii din fruntea Ţării să ajungă în Puşcaria Mafioţilor, iar averile lor să fie confiscate!

Nimic nu a fost întămplător până acum, totul a fost planificat, bine coordonat de stăpânii din afara României şi aplicat, cu mici greşeli, de către actorii şi cameleonii politici autohtoni. Pe baza unui plan a fost subminată şi jefuită economia naţională, au fost date la străini bogăţiile naturale ale Poporului Român, s-a lovit şi se loveşte în Biserică, Armată, Familie, Şcoală şi în Sănătatea Poporului Român, se derulează un genocid împotriva cetăţenilor români şi a fost amanetat viitorul Ţării şi al românilor. Fără ştiinţa şi aprobarea Poporului Român, conducătorii alogeni ai României, împreună cu guvernatorul alogen al B.N.R., Mugurel Constantin Isărescu, au luat, an de an, tot mai multe împrumuturi externe, ajungându-se acum, la peste 120 miliarde euro. Niciodată Poporul Român nu a fost, măcar, informat asupra cheltuirii acestor uriaşe împrumuturi, inclusiv cu privire la rambursările de până acum din datoria externă.

Cu excepţia PRM, în campaniile electorale pentru alegerile prezidenţiale şi parlamentare, dirijorul extern le-a interzis candidaţilor PDL, PSD, PNL şi UDMR să abordeze problema împrumuturilor externe şi destinaţia lor, precum şi a privatizărilor. Preşedintrele Băsescu şi guvernatorul BNR au aranjat obţinerea, la începutul anului 2009, a unei centuri de siguranţă, un împrumut de 20 miliarde euro, de la FMI, Banca Mondială şi Uniunea Europeană. Atunci, cei doi au susţinut că România nu avea nevoie de acel împrumut (dar l-au luat) şi au păstrat secretul asupra clauzelor acordului înrobitor cu FMI, Banca Mondială şi Uniunea Europeană. Ei nu spun ce au făcut cu aceste zeci de miliarde euro. Doar, câteva milioane euro s-au dat pentru salarii şi pensii! Miliardele de euro s-au dat la băncile străine! Cei doi, împreună cu stăpânii lor din afara României, au pregătit ca să ia un nou împrumut de 30-40 miliarde euro, în toamna anului 2010. Această perspectivă sigură a fost confirmată public de către guvernatorul B.N.R. în ziua de 18 mai a.c., când a declarat că guvernul poate asigura plata salariilor, pensiilor,ajutoarelor, indemnizaţiilor şi burselor numai pentru 20 de zile din luna.

Pentru atingerea acestui obiectiv, s-a pus la cale şi se derulează scenariul ce a început în seara zilei de 6 mai a.c., când încălcând Constituţia şi fără a avea niciun temei legal, preşedintele Băsescu a anunţat că de la 1 iunie a.c.: se taie 25% din veniturile bugetarilor; 15% din pensii şi ajutoare de şomaj; Scad ajutoarele sociale; Se taie subvenţiile la încălzire şi apă caldă şi vor creşte impozitele. Peste câteva zile, premierul Boc a scos coasa şi a anunţat că taie: din indemnizaţiile veteranilor şi văduvelor de război; Din cele cuvenite deţinuţilor politici; Din cele ale persoanelor cu handicap şi mamelor aflate în concediu de maternitate; Din bursele studenţilor; Din dobânzile bancare; Din alocaţiile copiilor, precum şi bonurile de masă. Asemenea tăieri din drepturile băneşti nu au fost aplicate în nicio ţară din lume, de către preşedinte şi Guvern împotriva propriului popor, indiferent de gradul ei de îndatorare externă. La toate aceste tăieri se adaugă creşterea continuă, necontrolată şi nejustificată a preţului carburanţilor. Avizul Consiliului Economic şi Social (C.E.S.) este o altă diversiune.

Avizul consultativ al CES este solicitat de către preşedintele Băsescu după ce a luat decizia cu privire la tăieri din drepturile băneşti ale românilor, pentru a plăti datoriile făcute la băncile străine. Subliniem că C.E.S. a dat aviz negativ la proiectul Legii Bugetului de Stat pe anul 2010. Culmea prostiei ar fi ca, după tăierea din drepturile băneşti cuvenite cetăţenilor români, C.E.S. să dea aviz pozitiv. Dacă va da un asemenea aviz pozitiv, C.E.S. trebuie desfinţat, iar membri săi vor pierde indemnizaţia lunară egală cu a unui secretar de stat. Între timp, presa dezvăluie zilnic numeroase cazuri de risipă a milioane de euro făcute în anul 2009 şi în primele patru luni din acest an. Totodată, Guvernele Tăriceanu şi Boc nu au atras peste 10 miliarde euro de la Uniunea Europeană, dar tributul a fost plătit integral, în fiecare an. Pe fondul crizei sociale, preşedintele Băsescu şi Guvernul Boc IV se grăbesc să privatizeze ce a mai rămas de furat pentru clientela lor politică. Preşedintele Băsescu şi Guvernul Boc IV încearcă să-i păcălească, din nou, pe cetăţenii români susţinând că este singura soluţie, cea de reducere dramatică de 15% – 90% din salarii, pensii şi diverse ajutoare şi disponibilizarea a 250.000 de bugetari pentru ca să se poată obţine de la FMI o tranşă de 900 milioane de euro, spre a plăti o mică parte din datoria scadentă în acest an, la împrumuturile externe, de peste 12 miliarde euro.
Pentru deşteptarea românilor, în special a liderilor de sindicate şi patronate, precum şi a celor care participă la pichetări şi greve, trebuie reţinute următoarele:

1. În fiecare lună a mandatului Guvernelor Boc I-IV s-au luat împrumuturi de peste 1 miliard euro şi la dobânzi foarte mari, de la băncile străine cu sucursale în România, adică peste 15 miliarde euro fără să ştie contribuabilii români şi fără să se taie din salarii, pensii, ajutoare, subvenţii şi indemnizaţii. Logic apare întrebarea: de ce pentru o tranşă de numai 900 milioane euro din împrumutul de la FMI trebuie tăiate salariile, pensiile, ajutoarele etc., iar pentru împrumuturi de peste 15 miliarde euro nu au recurs diavolii portocalii la genocid împotriva Poporului Român? Subliniez că aceste împrumuturi lunare, de peste 1 miliard euro, sunt separate de împrumutul de 20 de miliarde euro de la FMI, Banca Mondială şi Uniunea Europeană, împrumut care nu are aprobarea Parlamentului României!
2. Toate drepturile băneşti pe care vrea să le taie ciuma portocalie, împreună cu U.D.M.R şi U.N.P.R., sunt prevăzute şi asigurate prin Legea Bugetului de Stat şi Legea Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat, pe anul 2010, legi care nu au fost rectificate. Proiectele acestor legi au fost avizate de funcţionarii de la F.M.I., inclusiv de către şeful echipei de negociatori, cel care ştie bine limba română de la părinţii şi bunicii lui, plecaţi din România. Ca urmare, rezultă foarte clar că toate tăierile anunţate de căre cioclii portocalii nu au temei legal şi ca atare nu se pot aplica de la 1 iunie a.c. Constituţia interzice guvernului să dea ordonanţe de urgenţă pe tema drepturilor băneşti cuvenite cetăţenilor. Rămâne soluţia, probabilă, a asumării răspunderii Guvernului Boc IV (P.D.L., U.D.M.R, U.N.P.R.) în faţa Parlamentului. Pentru a-i informa corect despre situaţia reală şi starea de spirit a cetăţenilor din circumscripţiile electorale ar trebui să fie organizate urgent
întâlniri ale alegătorilor cu senatorii şi deputaţii din fiecare colegiu electoral. În cazul în care parlamentarii refuză să afle opinia cetăţenilor merită să fie vizitaţi acasă. Oamenii săraci şi disperaţi vor avea ocazia să vadă palatele majorităţii demnitarilor, în special ale liderilor P.D.L. Alegătorii trebuie să le ceară parlamentarilor ca, în faţa lor sau la studiourile centrale şi locale de televiziune, să jure cu mâna pe Biblie cum vor vota în Parlament, respectiv pentru tăierile anunţate de echipa Băsescu-Isărescu-Boc sau împotriva lor.
3. Ca urmare a efectelor bombei sociale, pregătită şi declanşată de echipa Băsescu-Isărescu-Boc, se va renunţa la o mică parte din tăierile anunţate în perioara 6-13 mai a.c. şi se va mări T.V.A. şi cota unică, vor continua disponibilizările şi se va lua încă un împrumut de la F.M.I., Banca Mondială şi Uniunea Europeană, de 30-40 miliarde euro, astfel încât România să fie adusă în situaţia de a nu-şi putea plăti datoria externă. Spre sfârşitul anului 2010 datoria externă a României riscă să se apropie de 200 miliarde euro, ca urmare a angajamentului preşedintelui Băsescu de a plăti Israelului datoria de 20 miliarde dolari pentru cei 400.000 evrei dispăruţi în holocaust, cifră recunoscută numai de preşedintele Ion Iliescu. Ce va urma? Băncile străine vor solicita, în contul datoriei externe, o parte din teritoriul României, adică numai Ardealul, unde a existat cea mai veche civilizaţie din lume!
4. Guvernanţii au permis evaziunea fiscală (estimată anual la peste 30 miliarde euro), contrabanda şi traficul de droguri, au generalizat corupţia şi au risipit banii publici către clientela politică. Abia după un an şi jumătate, premierul Boc a înfiinţat un comitet interministerial pentru combaterea evaziunii fiscale şi a anunţat că în câteva zile va fi modificat şi completat cadrul legal. Dar până acum de ce nu a acţionat pe această temă? Pentru că nu şi-au respectat jurământul cei din Guvernele Boc I-IV (P.D.L., P.S.D., U.D.M.R. şi U.N.P.R.), preşedintele Băsescu cere ca nota de plată să fie achitată nu de către cei vinovaţi, ci de către
pensionari, salariaţii bugetari, şomeri, cetăţenii foarte săraci, persoanele cu handicap, veteranii de război şi foştii deţinuţi politici, mămicile şi sugarii, studenţii şi elevii. Preşedintele Băsescu nu vrea să accepte demisia primită de la premierul Boc şi nici nu cere confiscarea averilor membrilor Guvernelor Boc I-IV şi a membrilor din Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României şi a guvernatorului B.N.R., Mugurel Constantin Isărescu, principalii vinovaţi de dezestrul din România. De altfel, scrisoarea de intenţie către F.M.I. este semnată de doi alogeni, Isărescu şi Vlădescu, ministrul Finanţelor. Când ţara arde, cei de la P.D.-L. se pregătesc de congres, îşi împart funcţiile şi vor să decidă următoarele: să taie liniuţa de la iniţialele partidului; Să schimbe denumirea partidului în A.P.D.L. (adică Apocalipsa după P.D.L.) şi sigla, înlocuind trandafirul, care s-a scuturat, cu îngheţata şi porumbelul, cu semnificaţia că cine nu linge zboară din partid şi din funcţie.
5. Cei care le iau pensionarilor mâncarea din farfurie şi le reduc speranţa de viaţă datorită lipsei medicamentelor, cei care le iau veteranilor de război şi deţinuţilor politici din indemnizaţia de mizerie, cei care le fură celor mici copilăria, tinerilor şcoala şi studenţia, iar adulţilor locurile de muncă, cei care sugrumă milioane de români săraci, sunt nişte criminali, nişte bestii cu capete ce se cred preţioase, dar care au făcut averi fabuloase prin jefuirea Poporului Român. Cei care au declanşat genocidul împotriva Poporului Român, aceşti criminali prezintă un pericol social deosebit şi ca urmare, D.N.A. şi Parchetul ar trebui să-i cerceteze în stare de arest. Complicii lor, cei de la P.S.D. şi P.N.L., nu pot să ceară arestarea celor vinovaţi de dezastrul României şi a autorilor genocidului împotriva românilor deorece au guvernat împreună.
6. Pentru Poporul Român, care va plăti mulţi ani sume uriaşe, reprezentând ratele scadente la creditele externe de peste 120 miliarde euro, plus peste 10 miliarde euro dobânzi, este un subiect tabu pe ce s-a cheltuit această sumă uriaşă.

De asemenea, se păstrează la mare secret informaţiile privind soarta bogăţiilor naturale ale Poporului Român, cele privind privatizările şi destinaţia sumelor obţinute, precum şi milioanele de hectare de sfânt pământ românesc cumpărate de către străini în ultimii 15 ani. În anul 2009, băncile străine din România au avut cele mai mari profituri, comparativ cu celelate bănci din Europa, evident cu concursul Guvernelor Boc I-IV şi pe spinarea Poporului Român. Această realitate a omis să o abordeze tripleta Băsescu-Isărescu-Boc. Fără a avea mandat, echipa Băsescu-Isărescu-Boc a negociat cu F.M.I. viitorul Poporului Român şi al României în următorii 20 de ani! Cei care s-au aflat la conducerea României, în ultimii 20, de ani nu au ţinut seama de ce a zis Iisus Hristos : „Toată împărăţia ce se împerechează întru sine se pustieşte”. În ziarul „Timpul” din 5 februarie 1882, genialul Mihai Eminescu scria: „Istoria îşi are logica ei proprie: nici un neam nu e condamnat de a suporta, în veci, un regim vitreg, corupt şi mincinos”. Imnul naţional al României trebuie citit şi recitit.
„Deşteaptă-te române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!”

Dr. Gheorghe Funar
Secretar general al P.R.M.
Preşedintele Filialei PRM Cluj
Cluj-Napoca
19 mai 2010

Phenian ameninţă cu războiul dacă este pedepsit pentru scufundarea vasului sud-coreean


Coreea de Nord, acuzată de cel mai sângeros atac asupra armatei sud-coreene de la încheierea războiului coreean, a negat cu vehemenţă scufundarea unui vas sud-coreean şi a avertizat că o măsură de răzbunare ar însemna „un război total.”

Dovezile prezentate joi că Phenianul ar fi tras cu o torpilă ce a scufundat un vas al Coreii de Sud au fost faricate de Seul, susţine purtătorul de cuvânt al marinei nord-coreene, colonel Pak In Ho .

El a avertizat că orice sancţiune sau atac asupra Coreii de Nord va fi

Phenian ameninţă cu războiul dacă este pedepsit pentru scufundarea vasului sud-coreean

21 mai 2010
nava cheonan

Coreea de Nord, acuzată de cel mai sângeros atac asupra armatei sud-coreene de la încheierea războiului coreean, a negat cu vehemenţă scufundarea unui vas sud-coreean şi a avertizat că o măsură de răzbunare ar însemna „un război total.”

Dovezile prezentate joi că Phenianul ar fi tras cu o torpilă ce a scufundat un vas al Coreii de Sud au fost faricate de Seul, susţine purtătorul de cuvânt al marinei nord-coreene, colonel Pak In Ho .

El a avertizat că orice sancţiune sau atac asupra Coreii de Nord va fi întâmpinat cu forţă.

„Dacă se încearcă orice măsură de răzbunare sau pedeapsă, sau dacă încearcă să introducă sancţiuni sau să ne atace.. vom răspunde cu un război total”.

O echipă internaţională de anchetatori civili şi militari a declarat la Seul că un submarin nord-coreean a lansat o torpilă spre nava Cheonan, scufundată pe 26 martie.

46 de marinari au murit, iar alţi 58 au fost salvaţi – acesta fiind cel mai grav dezastru militar de la războiul din 1953.

Preşedintele Lee Myung-bak a promis contramăsuri şi a convocat o întâlnire de securitate de urgenţă pentru vineri.

Casa Albă a calificat scufundarea ca fiind „act de agresiune inacceptabil” ce a încălcat legea internaţională şi armistiţiul din 1953. Trupele americane din zonă rămân în aceeaşi stare de alertă, totuşi,sublinia amiralul Mike Mullen. Iar premierul japonez Yukio Hatoyama şi-a declarat sprijinul pentru Coreea de Sud, calificând acţiunea Nordului ca „nescuzabilă.”

Cu toate acestea, opţiunile de răspuns ale Sudului sunt limitate. Armistiţiul împiedică Seulul să lanseze un atac militar unilateral, iar Coreea de Sud nu ar risca o răzbunare ce ar duce la război, cred expertul sud-coreean Yoo Ho-yeol .

El crede că aceasta ar duce la o situaţie complet incontrolabilă, iar cei Seul şi cei 10 milioane de locuitori ai săi ar fi în bătaia artileriei Nordului.

Este posibil ca Sudul şi SUA, care are 28500 soldaţi în peninsulă să organizeze manevre militare şi să îşi îmbunătăţească capacităţile de avertizare şi supraveghere pentru a preveni asemenea atacuri.

În plus ar putea pedepsi Nordul financiar.

Rusia a cerut ca Phenian şi Seul să manifeste reţinere în a reacţiona la anchetă.

„Cerem tuturor părţilor implicate să exercite reţinere şi precauţie astfel ca tensiunile din peninsula coreeană, ce au crescut recent, să nu escaladeze într-un conflict,” arăta ministerul rus de externe prin purtătorul de cuvânt.

Andrei Nesterenko adăuga că Moscova urmăreşte cu atenţie rezultatele anchetei, ca şi declaraţiile făcute de Seul, care neagă orice implicare.

Ciocniri navale între cele două state au avut loc în 1999, 2002 şi anul trecut.

PLANUL MALEFIC AL GRUPULUI BILDERBERG DE A DESTABILIZA ECONOMIA MONDIALA,MERGE DE MINUNE


Pentru prima oară în istoria sa de peste un deceniu, Banca Centrală Europeană a acceptat să pună “maşina de bani” în funcţiune, pentru a cumpăra titluri de stat de la ţările din zona euro ameninţate de insolvenţă. Contracararea acţiunilor speculative îndreptate împotriva monedei comunitare ascunde însă un cost ameninţător.

Inflaţie. De la începutul săptămânii, cuvântul acesta bântuie cu furie discursul european. Un discurs încărcat altădată de speranţă şi de perspective riscă, tot mai mult, să se transforme într-o înşiruire de previziuni sumbre.

Datorii publice aiuritoare, rate extrem de ridicate ale şomajului, deficite bugetare colosale – fiecare în parte şi toate la un loc contribuie astăzi la dărâmarea accelerată a unui mit care s-a dorit etern. Moneda euro.

În urmă cu 18 ani, când Tratatul de la Maastricht punea fundaţiile uniunii monetare la miezul spaţiului european, viitorul nu purta cu sine decât nuanţe optimiste. Astăzi, însă, după o recesiune financiară coroborată cu incapacitatea comunitară de a face următorul pas, spre integrarea politică reală, UE se află în pragul dezastrului. Germania a eşuat în a-şi impune proverbiala cultură a stabilităţii şi se trezeşte astăzi forţată să plătească indisciplina partenerilor săi.

“Avem o monedă comună, dar nu şi o uniune politică. Am promis stabilitate şi trebuie să ne respectăm această promisiune. Este cel mai mare test cu care ne confruntăm de la căderea comunismului. Dacă nu reuşim să gestionăm această criză, vor urma consecinţe imposibil de cuantificat”, a avertizat joi cancelarul german Angela Merkel.

“E cu adevărat dramatic”

În tot acest timp, presa economică occidentală avertizează că măsurile actuale adoptate de organismele comunitare şi de statele zonei euro nu fac decât să amâne confruntarea cu realitatea. Niciun plan de finanţare a dezastrului actual nu va salva moneda euro în lipsa integrării politice.

Însă, necesitatea centralizării deciziilor este un plan pe termen mediu şi lung care nu poate deţine primatul în faţa unor măsuri urgente. “În războiul cu pieţele financiare este ca şi în războiul cu un inamic militar. Trebuie să foloseşti o forţă copleşitoare”, avertiza recent preşedintele american Barack Obama, sfătuindu-şi omologii europeni să nu ezite în faţa adoptării unor pachete de intervenţie cifrate la sute de miliarde de euro.

“Ne aflăm în faţa celei mai dificile perioade de la Primul Război Mondial încoace. E cu adevărat dramatic. Tensiunile severe vin ca urmare a suportului financiar oferit de guverne băncilor aflate în urmă cu doi în pragul colapsului. Astăzi, chiar semnătura statelor e pusă sub semnul întrebării. Iar pieţele pun presiune acolo unde simt slăbiciunea verigii. Asta s-a întâmplat cu Grecia”, a susţinut şi preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean Claude Trichet.

Un Lehman Brothers statal

Punctual, Europa nu-şi permite să ignore realitatea. Iar realitatea este că, cel puţin la nivel de imagine, cecul în alb de 110 miliarde de euro acordat Greciei a eşuat. Pieţele financiare nu s-au detensionat, speculaţiile împotriva monedei comunitare s-au amplificat şi chiar băncile asiatice au dat semnale indirecte că îşi pierd încrederea în euro.

Faţă în faţă cu pericolul unei prăbuşiri iminente, Banca Centrală Europeană a decis, pur şi simplu, să pună în funcţiune “maşina de bani” pentru a cumpăra titluri de stat emise de statele zonei euro aflate în dificultate. “Opţiunea nucleară” a reacţionat săptămânalul german Der Spiegel. Acţiunea, fără precedent, poate avea urmări inflaţioniste, deşi oficialii BCE susţin că vor retrage ulterior lichidităţile.

Pentru ţările occidentale, cuvântul acesta are o rezonanţă teribilă. Inflaţia e un fenomen de proporţii catatrofale în imaginarul public, pentru că ea produce devalorizare şi creşterea preţurilor. În zona euro, ultimii 11 ani au însemnat, din acest punct de vedere, un paradis. Cifrele vorbesc de la sine: sub 2% inflaţie anuală.

Dilema: cum ne vom achita datoriile?

Perspectivele actuale sunt însă tulburătoare pentru că o altă matematică a luat locul ecuaţiilor optimiste de altădată. Tot mai multe state europene încep să se găsească în situaţia băncilor de acum un an şi jumătate: nu au bani să-şi finanţeze cheltuielile. Lipsa de lichidităţi a ţărilor e şi mai problematică decât cea a instituţiilor de finanţare.

Iar moneda euro nu-şi permite să aplice tactica micşorării datoriilor prin inflaţie. Sau îşi permite în schimbul demisiei sale istorice. Pe de altă parte, măsurile de austeritate adoptate de tot mai multe ţări europene ar putea împiedica relansarea economică. Cercul vicios se închide perfect: în lipsa creşterii, statele nu vor putea să-şi achite datoriile deja acumulate.

  • 1282 de miliarde de euro. Cu această sumă se prognozează că va creşte datoria publică a statelor din zona euro în intervalul 2009-2011. Procentual, această datorie e estimată pentru 2010 la 84% din PIB-ul total al zonei euro. În 2008, media era de 69.3%.
  • Vineri, moneda euro a atins nivelul record de depreciere al ultimelor 14 luni în raport cu dolarul.

“Pusă în faţa unei asemenea situaţii, Germania nu-şi permită să nu intervină pentru salvarea celorlalţi. Dar impunerea unor măsuri de austeritate va afecta suplimentar economia. Iar efectele vor ajunge curând în Germania, ţara care exportă 60% din bunurile sale în Europa”, Die Tageszeitung, cotidian german

“Politicienii germani au promis, pe vremuri, să facă moneda euro la fel de solidă cum era marca. De asta au fost concepute reguli stricte cu privire la deficitele statelor comunitare şi la independenţa Băncii Centrale Europene. Şi doar datorită acelei promisiuni, decizia renunţării la marca germană a putut fi susţinută politic. Astăzi, avem doar o certitudine: nu vom avea falimente statale în zona euro. Cum aşa? Pur şi simplu, BCE va cumpăra de la ţările în dificultate titluri de stat. Iar banii nu se pot epuiza, pentru că, până la urmă, chiar BCE îi tipăreşte”, Der Spiegel, săptămânal german

“Stabilitatea preţurilor este obiectivul nostru fundamental şi în ultimii 11 ani ne-am achitat cu succes de această sarcină. Nu ne-am schimbat abordarea monetară. Lichidităţile pe care le aruncăm acum pe piaţa vor fi extrase ulterior. Toate deciziile pe care le luăm au în vedere limitarea inflaţiei”, Jean Claude Trichet, preşedintele Băncii Centrale Europene

Top 5 datorii publice în zona euro pentru 2010

Grecia124.9% din PIB

Italia116.7% din PIB

Portugalia84.6% din PIB

Irlanda82.9% din PIB

Spania66.3% din PIB

Top 5 deficite bugetare în zona euro pentru 2010

Irlanda14.7% din PIB

Grecia12.2% din PIB

Spania10.1% din PIB

Portugalia8% din PIB

Italia5.3% din PIB

Top 5 rate ale şomajului în zona euro pentru 2010

Spania20%

Irlanda14%

Grecia10.2%

Portugalia9%

Italia8.7%

Din cele 16 ţări care fac parte din zona euro, niciuna nu respectă plafonul maxim impus deficitului bugetar prin Tratatul de la Maastricht (-3%), în condiţiile în care cel mai mic deficit bugetar al zonei euro se aşează în dreptul Luxemburgului, la cota 4.2%. Media zonei euro? Minus şapte! Pentru aproximativ acelaşi procent, Bucureştiul a decis recent adoptarea unui pachet de măsuri extrem de dure.

Măsuri de austeritate adoptate recent în zona euro

Portugalia

  • creşterea TVA de la 20% la 21%
  • creşterea impozitului pe venit, diferenţiat, între 1% şi 1.5%
  • taxarea suplimentară a profiturilor din afaceri cu 2.5%

Spania

  • tăierea salariilor din sectorul bugetar cu 5% şi îngheţarea lor până în 2012



Unul dintre cele mai mari două sindicate din Spania, UGT, a făcut apel, joi, la declanşarea unei greve generale a angajaţilor din sectorul public, pe 2 iunie, pentru a protesta faţă de măsurile de austeritate anunţate miercuri de guvernul socialist.

Federaţia serviciilor publice, parte a UGT, a cerut „tuturor angajaţilor din diferitele sectoare ale economiei, de la sănătate, învăţământ şi până la serviciile de urgenţă, primăriilor şi altor instituţii publice să intre în grevă generală pe 2 iunie”, se arată într-un comunicat.

Sindicatul cere totodată organizarea unei demonstraţii, pe 20 mai, împotriva măsurilor anunţate de premierul Jose Luis Rodriguez Zapatero.

Principala măsură anunţată a fost reducerea în medie cu 5% a salariilor din sectorul public, de la 1 iunie, şi îngheţarea acestora în 2011.

Reducerea salariilor funcţionarilor publici face parte dintr-un pachet de măsuri suplimentare de auteritate pe care guvernul îl va adopta pentru diminuarea deficitului public, care a urcat la 11,2% anul trecut.

Executivul spaniol, socialist ca doctrină, a prezentat în ianuarie un program de 50 de miliarde de euro, de limitare a deficitul bugetar la 3% din PIB până în 2013, însă până săptămâna trecută a promis că nu va adopta măsuri suplimentare.

Noile măsuri, aplicabile timp de doi ani şi reprezentând 15 miliarde de euro, vin după ce guvernul s-a angajat, cu ocazia întâlnirii şefilor de state şi de guverne din zona euro organizată la sfârşitul săptămânii trecute la Bruxelles, să diminueze deficitul bugetar în acest an şi în 2011.


PETIŢIE ONLINE: Să tăiem şi din banii parlamentarilor! SEMNEAZĂ AICI


Pentru taierea salariilor si cheltuielilor nesimtite ale parlamentarilor,semneaza AICI

HEI,POPOR ROMAN,CUM E CU ''TIMPURILE ''LUI CU CEAUSESCU ?


Voi cei ce alcatuiti poporul roman,va amintiti de cei care l-au  asasinat pe Ceausescu pentru ca ”sufereati ” in frig?Ori poate sufereati de foame sau de altele ? Dar Ceausescu a construit,aveati locuinte gratuit si loc de munca asigurat .Banii erau stabili ,cu valoare  si aveai siguranta lor ca ”apar” in ziua de salariu.Isa azi….cam asta va asteapta :

Preţul gigacaloriei se va mări cu 250% în Bucureşti

În urma dispariţiei subvenţiei la căldură, preţul gigacaloriei în Capitală se va mări de două ori şi jumătate

Preţul gigacaloriei va creşte în Capitală cu 250% în urma dispariţiei subvenţiei la căldură, a declarat, luni, pentru Realitatea FM, preşedintele Ligii Habitat Urban, Mihai Mereuţă, care se declară de acord cu ideea că subvenţiile „la grămadă” nu sunt corecte.

Sistarea subvenţiilor la apa caldă şi căldură este una dintre măsurile anunţate de preşedintele Traian Băsescu pentru reducerea deficitului bugetar.

În replică, preşedintele Ligii Habitat, Mihai Mereuţă, se declară de acord cu ideea că subvenţiile „la grămadă” nu sunt corecte, dar avertizează că o măsura sistării acestora nu trebuie luată în obişnuitul „stil heirupist” românesc.

În Bucureşti, dispariţia subvenţiei ar însemna 250% creştere a preţului gigacaloriei, de la 119 lei la 298 lei„, spune Mihai Mereuţă.

Preşedintele ligii atrage atenţia că în ţara noastră nu există un sistem de asistenţă socială performant şi că, ulterior renunţării la subvenţie ar trebui anchetate 1,7 milioane, în condiţiile în care „inspecţia socială nu funcţionează„. „Dacă mergem pe declaraţiile pe proprie răspundere va fi un jaf”, mai spune preşedintele Ligii Habitat.

Jumătate din populaţia Capitalei va plăti mai mult pentru apă caldă şi căldură, care nu vor mai fi subvenţionate, potrivit primarului general Sorin Oprescu, decât pentru pensionari şi pentru cei cu salarii foarte mici.

Oprescu a afirmat că de subvenţii au nevoie doar 46-48% dintre bucureşteni, restul urmând să plătească preţul integral de 300 de lei/gigacalorie, şi nu pe cel subvenţionat de 119 lei.

Cei care îşi permit să plătească preţul întreg vor fi identificaţi în urma unor calcule, însă, oricum, măsura anunţată de edilul-şef al Capitalei nu va putea intra în vigoare decât după ce va fi aprobată de Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

Apoi inevitabil urmeaza economia la  energia electrica ,  deoarece poporul nu-si poate permite acest” lux” datorita salariilor si pensiilor  care nu exista. Si ce s-o mai lungim , romanul nu va mai  avea cum sa-si  plateasca intretinerea ,fiind deci obligat sa renunte la utilitati si sa traiasca ca porcii ,rupti de foame, de frig,pe intuneric  si bolnavi .

Si Ceausescu striga din mormant : Da ,eu am construit am luptat pentru voi,suferintele voastre au fost eforturi nelimitate pentru care voi sa traiti mai bine in viitor si sa scapam tara de datorii.Dar voi ce ati facut cu ce am faurit eu?Ce ati facut voi cei care m-ati impusctat,ce ati construit ,ce produceti?

Ce?….  100 de miliarde datorii ?

Dar tara,tara pe care v-am lasat-o unde-i?De ce ati distus-o ?

….hmm

De asta deci m-ati asasinat ca sa puteti fura in voie munca muncitorului roman , sa vindeti si sa tradati in voie pentru bunastarea voastra si a odraslelor voastre ..

POPOR ROMAN, TU ESTI SINGURUL CARE POATE JUDECA SI PEDEPSI.   NIMENI ALTUL…

"SEMI DIAVOLUL " JEFFREY FRANKS ATACA ROMANIA -RESPECTAREA PLANULUI DIABOLIC AL UE SI FMI


Guvernul s-a angajat în faţa FMI şi CE să continue

procedurile de sabotaj  si închidere pentru

Termoelectrica şi să vândă pachetul majoritar de

acţiuni la CFR Marfă, potrivit Memoramdumului

suplimentar de Înţelegere convenit de România cu

FMI şi UE.


Cele două companii fac parte din lista de zece societăţi la care statul deţine pachetul majoritar aflate sub monitorizare, informează Mediafax.


Ministrul Economiei, Adrian Videanu, a declarat, că cele trei companii aflate în portofoliu său, respecitv Compania Naţională a Huilei, Termoelectrica şi Elcen Bucureşti s-au încadrat în criteriile de performanţă negociate pentru primul trimestru al acestui an.

În cazul CFR Marfă, Executivul a aplicat deja un program de reducere a personalului, cu 10.300 de angajaţi, din care primii 4.000 de salariaţi au fost disponibilizaţi la începutul lunii martie. Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a anunţat că procedurile de privatizare vor începe în acest an.

O misiune FMI s-a aflat în ultimele două săptămâni la Bucureşti pentru cea de-a patra evaluare a derulării programului economic care condiţionează împrumuturile. În urma acestei revizuiri consiliul director al FMI va decide în a doua parte a lunii iunie dacă se va elibera cea de-a cincea tranşă din acord, în sumă de 850 milioane euro.

România are un acord cu FMI pe doi ani, pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro. România a atras deja împrumuturi de aproximativ 11,5 miliarde euro.

GUVERNUL  APROBA ASASINAREA

PENSIONARILOR SI A CELOR DE PE PATUL DE

SPITAL  CARE SUNT DEJA CU UN PICIOR IN

GROAPA


Aproximativ 200 de spitale din ţară urmează să fie închise în ţară, decizia fiind luată în urma discuţiilor cu FMI. Personalul medical ar fi redistribuit în alte unităţi sanitare sau chiar în azilele de bătrâni, potrivit NewsIn.


Guvernul urmează să închidă 150-200 de spitale din cele aproximativ 450 existente în întreaga ţară, iar personalul din unităţile medicale va fi redistribuit în funcţie de nevoi, decizia fiind luată în urma discuţiilor cu FMI, potrivit unor surse oficiale citate de NewsIn şi preluate de realitatea.net.

Numărul spitalelor care ar trebui închise a fost prezentat chiar de preşedintele Traian Băsescu, la întâlnirea cu parlamentarii puterii. Potrivit unor surse participante la discuţii, angajaţii celor 150, maximum 200 de spitale, ar urma să fie redistribuiţi în alte unităţi sanitare, chiar în cele de asistenţă socială, cum ar fi azilele de bătrăni.

Parlamentarii i-au cerut însă preşedintelui ca măsura convenită cu FMI să fie pusă în practică doar după descentralizarea sistemului sanitar, astfel încât autorităţile locale să facă selecţia, în funcţie de eficienţa unităţilor.

De altfel, potrivit memorandumului suplimentar de înţelegere cu CE România se angajează să „raţionalizeze” numărul de spitale şi şcoli.


INCEPUTUL SFARSITULUI-ANALIZA


Asa cum spuneam cu ceva vreme in urma intr-un articol FMI-a-pus-mana-pe-cazmaua-cu-care-va-sapa-groapa-Romaniei , toate previziunile incep sa se contureze.

ADERAREA ROMANIEI LA UE,CONTINUAREA  GENOCIDULUI IN ROMANIA

Tartorii de la Bruxelles au tanjit enorm ca Romania sa fie incorporata in spatiul Uniunii Europene ,insa scenariul a fost foarte bine pus la punct ,incat sa nu se lase de inteles acest lucru.

Daca analizati cu atentie toate pachetele de legi oferite de UE  Romaniei in perioada de pre-aderare, veti constata cu usurinta , ca aceste „”pachete „”nu contineu altceva decat distrugerea a tot ce mai era productiv in Romania si scapase de jaful national ale guvernelor de dupa ”89.

CE NE ADUCE NOUA ROMANILOR INTEGRAREA IN UNIUNEA EUROPEANA.?

Doar cateva aspecte :

# România nu va avea putere de decizie reală în cadrul UE ci va primi doar portofolii de umplutură, cum este cel de „Traduceri şi multilingvism”.
# Legislatia UE va avea întâietate în faţa legislaţiei româneşti, adică nici o decizie majoră nu va mai putea fi luată fără aprobarea structurilor birocratice de la Bruxelles şi Strassbourg.
# Aderarea va aduce creşterea preţurilor şi şomajului.
# În agricultură, vor fi impuse standarde imposibil de atins pentru ţărani, iar produsele autohtone naturale şi competitive vor fi sabotate de marile concerne alimentare sub pretexte de „siguranţă alimentară”, mergându-se până la interzicerea producţiei care depăşeşte „cotele maximale alocate de UE”. Ţăranii vor fi nevoiţi să-şi vândă pământul şi vor deveni „proletari agricoli” pentru noii latifundiari.
# România va fi golită de specialişti şi invadată de imigranţi din Asia şi Africa.
# Va fi impusă dictatura minorităţilor, iar valorile naţionale vor fi considerate generatoare de ură şi vor fi distruse. Se va rescrie istoria României, astfel încât românii să fie incriminaţi pentru suferinţe pe care le-ar fi cauzat altora de-a lungul veacurilor şi pentru care vor trebui plătite despăgubiri. În loc de mândrie naţională şi patriotism, şcolile vor inocula copiilor simţământul vinovăţiei şi ruşinii faţă de faptele strămoşilor lor.
# Presa, radioul, televiziunea şi internetul vor fi cenzurate, convorbirile telefonice şi corespondenţa monitorizate şi opiniile contrare vor fi interzise, pretextându-se cu lupta antiteroristă.

Revenind insa la guvernele Romaniei care s-au perindat imediat dupa ”89, tin sa reamintesc poporului roman ca tot ce contine aceasta lista nu mai exista astazi:

AICI ESTE ADEVARATA DOVADA A SUBMINARII ECONOMIEI ROMANESTI DE CATRE CELE MAI MALEFICE FORMATIUNI POLITICE PE CARE LE-A AVUT ROMANIA VRE-O DATA .

PARCURGETI TOT VA ROG PANA LA CAPAT

1 Intreprinderea electrocentrale Curtea de Arges Arges
2 Intreprinderea electrocentrale Borzesti Bacau
3 Intreprinderea electrocentrale Oradea Bihor
4 Intreprinderea electrocentrale Braila Braila
5 Intreprinderea electrocentrale Cluj Cluj
6 Intreprinderea electrocentrale Constanta Constanta
7 Intreprinderea electrocentrale Craiova Dolj
8 Intreprinderea electrocentrale Galati Galati
9 Intreprinderea electrocentrale Rovinari Gorj
10 Intreprinderea electrocentrale Turceni Gorj
11 Intreprinderea electrocentrale Deva Hunedoara
12 Intreprinderea electrocentrale Portile de Fier Mehedinti
13 Intreprinderea electrocentrale Mures Mures
14 Intreprinderea electrocentrale Bistrita Neamt
15 Intreprinderea electrocentrale Ploiesti Prahova
16 Intreprinderea electrocentrale Ramnicu-Valcea Valcea
17 Intreprinderea electrocentrale M. Bucuresti M.Bucuresti
18 Intreprinderea energoreparatii M.Bucuresti
19 Centrala industriala de retele electrice Bucuresti M.Bucuresti
20 Intreprinderea de retele electrice Pitesti Arges
21 Intreprinderea de retele electrice Bacau Bacau
22 Intreprinderea de retele electrice Brasov Brasov
23 Intreprinderea de retele electrice Cluj Cluj
24 Intreprinderea de retele electrice Constanta Constanta
25 Intreprinderea de retele electrice Craiova Dolj
26 Intreprinderea de retele electrice Galati Galati
27 Intreprinderea de retele electrice Deva Hunedoara
28 Intreprinderea de retele electrice Iasi Iasi
29 Intreprinderea de retele electrice Bucuresti M. Bucuresti
30 Intreprinderea de retele electrice Baia Mare Maramures
31 Intreprinderea de retele electrice Targu-Mures Mures
32 Intreprinderea de retele electrice Ploiesti Prahova
33 Intreprinderea de retele electrice Sibiu Sibiu
34 Intreprinderea de retele electrice Suceava Suceava
35 Intreprinderea de retele electrice Timisoara Timis
36 Intreprinderea de distributie a energiei electrice Bucuresti M. Bucuresti
37 Intreprinderea de Constructii metalice si prefabricate M. Bucuresti
38 Dispecerul energetic national M. Bucuresti
39 Institutul de cercetari si modernizari energetice M. Bucuresti
40 Centrala miniera Valea Jiului- activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara bpersonalitate juridica Deva Hunedoara
41 Intreprinderea miniera Anina Caras-Severin
42 Intreprinderea miniera Lonea Hunedoara
43 Intreprinderea miniera Petrila Hunedoara
44 Intreprinderea miniera Aninoasa Hunedoara
45 Intreprinderea miniera Dalja Hunedoara
46 Intreprinderea miniera Vulcan Hunedoara
47 Intreprinderea miniera Livezeni Hunedoara
48 Intreprinderea miniera Paroseni Hunedoara
49 Intreprinderea miniera Lupeni Hunedoara
50 Intreprinderea miniera Uricani Hunedoara
51 Intreprinderea miniera Barbateni Hunedoara
52 Intreprinderea de preparare a carbunelui Valea Jiului Hunedoara
53 Intreprinderea de reparatii utilaj minier Petrosani Hunedoara
54 Intreprinderea miniera Anina Hunedoara
55 Combinatul minier Oltenia -Activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica Gorj
56 Intreprinderea miniera Rovinari Gorj
57 Intreprinderea miniera Motru Gorj
58 Intreprinderea miniera Jilt Gorj
59 Intreprinderea de utilaj minier Rogojelu Gorj
60 Combinatul minier Ploiesti -Activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica Prahova
61 Intreprinderea miniera Cimpulung Arges
62 Intreprinderea miniera Voivozi Bihor
63 Intreprinderea miniera Capeni Covasna
64 Intreprinderea miniera Salaj Salaj
65 Centrala minereurilor si metalurgiei neferoase- Baia Mare- activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara bpersonalitate juridica Maramures
66 Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Zlatna Alba
67 Intreprinderea miniera Baia Borsa Maramures
68 Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Baia Mare Maramures
69 Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Copsa Mica Sibiu
70 Combinatul minier Suceava Suceava
71 Centrala minereurilor Deva-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Hunedoara
72 Intreprinderea miniera Baia de Aries Alba
73 Intreprinderea miniera Dobresti Bihor
74 Intreprinderea miniera Bocsa Caras-Severin
75 Intreprinderea miniera Moldova Noua Caras-Severin
76 Intreprinderea miniera Balan Harghita
77 Intreprinderea miniera Barza Hunedoara
78 Intreprinderea miniera Hunedoara Hunedoara
79 Centrala sarii si nemetaliferelor Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
80 Intreprinderea salina Ocna Mures Alba
81 Intreprinderea salina Targu-Ocna Bacau
82 Combinatul minier Cluj-Napoca Cluj
83 Intreprinderea salina Ocna Dej Cluj
84 Intreprinderea miniera Dobrogea-Constanta Constanta
85 Intreprinderea miniera Harghita-Miercurea Ciuc Harghita
86 Intreprinderea salina Praid Harghita
87 Intreprinderea miniera Orsova Mehedinti
88 Intreprinderea miniera Slanic Prahova
89 Intreprinderea miniera Cacica Suceava
90 Intreprinderea miniera Ramnicu Valcea Valcea
91 Centrala gazului metan- Medias- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Sibiu
92 Intreprinderea de extractie gaz metan Medias Sibiu
93 Intreprinderea de exploatare conducte magistrale gaz metan Medias Sibiu
94 Trustul petrolului Pitesti Arges
95 Trustul petrolului Moinesti Bacau
96 Trustul petrolului Targu-Jiu Gorj
97 Trustul petrolului Bolintin Ilfov
98 Trustul petrolului Ploiesti Prahova
99 Intreprinderea de utilaj petrolier si reparatii Teleajen Prahova
100 Intreprinderea de reparat tractoare si motoare grele Poiana Campina Prahova
101 Intreprinderea de reparatii utilaje electrice Campina Prahova
102 Combinatul de oteluri speciale Targoviste Dambovita
103 Centrala industriala siderurgica- Hunedoara- activitatea proprie a centraleiinclusiv combinatul siderurgic Hunedoara Hunedoara
104 Intreprinderea Victoria – Calan Hunedoara
105 Intreprinderea de fier Vlahita Harghita
106 Centrala industriala siderurgica Resita- activitatea proprie a centralei inclusiv Combinatul siderurgic Resita Caras-Severin
107 Intreprinderea “Otelul Rosu” -Otelul Rosu Caras-Severin
108 Intreprinderea “Ciocanul” Nadrag Timis
109 Centrala industriala siderurgica Galati- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Galati
110 Intreprinderea Laminorul de tabla- Galati Galati
111 Intreprinderea de constructii metalice Tecuci Galati
112 Centrala industriala de prelucrari metalurgice Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
113 Intreprinderea metalurgica Aiud Alba
114 Intreprinderea metalurgica Beclean Bistrita Nasaud
115 Intreprinderea Laminorul Braila Braila
116 Intreprinderea de sarma si produse din sarma Buzau Buzau
117 Combinatul metalurgic Campia Turzii Cluj
118 Intreprinderea de sarma, cuie si lanturi Galati Galati
119 Intreprinderea metalurgica Iasi Iasi
120 Intreprinderea de tevi Roman Neamt
121 Centrala industriala pentru produse refractare Brasov- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Brasov
122 Intreprinderea de produse refractare “Refractar” Alesd Alba
123 Intreprinderea de produse refractare Alba Iulia Bihor
124 Intreprinderea de produse refractare “9 Mai” Turda Cluj
125 Intreprinderea “Carbochim” Cluj-Napoca Cluj
126 Intreprinderea de produse refractare Pleasa Prahova
127 Centrala industriala pentru materiale neferoase si rare Slatina- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Aluminiu Slatina Olt
128 Intreprinderea de alumina Oradea Bihor
129 Intreprinderea de prelucrare a aluminiului Slatina Olt
130 Intreprinderea de produse carbunoase Slatina Olt
131 Combinatul metalurgic Tulcea Tulcea
132 Intreprinderea metalurgica “Neferal” – Branesti M. Bucuresti
133 Intreprinderea metalurgica “Laromet” – Bucuresti M. Bucuresti
134 Intreprinderea Sinterom- Cluj Napoca Cluj
135 Intreprinderea de supape bolturi – Topoloveni Arges
136 Intreprinderea de piese si armaturi din aluminiu si pistoane auto -Slatina Olt
137 Centrala industrila de autovehicule pentru transport – Brasov- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Brasov
138 Intreprinderea de masini agregate si subansamble auto “Sf. Gheorghe” Covasna
139 Intreprinderea de radiatoare si cabluriBrasov Brasov
140 Intreprinderea mecanica de piase de schimb Oradea Bihor
141 Intreprinderea de pise auto Iasi Iasi
142 Intreprinderea metalurgica “Republica” Reghin Mures
143 Intreprinderea de piese auto Satu Mare Satu Mare
144 Intreprinderea mecanica Marsa Sibiu
145 Intreprinderea de piese auto Sibiu Sibiu
146 Intreprinderea “Automecanica” Medias Sibiu
147 Intreprinderea “Autobuzul ” Bucuresti M. Bucuresti
148 Intreprinderea “Automecanica” Bucuresti M. Bucuresti
149 Centrala industriala de autovehicule- colibasi- Pitesti- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Autoturisme Colibasi- Pitesti Arges
150 Intreprinderea mecanica Campulung- Muscel Arges
151 Intreprinderea de accesoriipentru mijloace de transport – Oradea Bihor
152 Intreprinderea de subansamble si dispozitive verificatoare auto – Costesti Arges
153 Centrala industriala de tractoare si masini agricole Brasov- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea “Tractorul” brasov Brasov
154 Intreprinderea mecanica Oradea Bihor
155 Intreprinderea mecanica Toplet Caras-Severin
156 Intreprinderea Tehnofrig Cluj
157 Intreprinderea de Armaturi industriale -Oradea Bihor
158 Intreprinderea de otel Strehaia Mehedinti
159 Intreprinderea de utilaj alimentar Slatina Olt
160 Intreprinderea mecanica Codlea Brasov
161 Intreprinderea mecanica Brasov Brasov
162 Intreprinderea mecanica Oradea Bihor
163 Intreprinderea de garnituride frana si etansare Ramnicu-Sarat Buzau
164 Intreprinderea mecanica de utilaje Medgidia Constanta
165 Intreprinderea de tractoare si masini agricole “7 Noiembrie ” Craiova Dolj
166 Intreprinderea mecanica Bailesti Dolj
167 Intreprinderea mecanica pentru echipamente hidraulice Galati Galati
168 Intreprinderea de tractoare Miercurea-Ciuc Harghita
169 Intreprinderea mecanica”Ceahlaul” Piatra Neamt Neamt
170 Intreprinderea mecanica fina Sinaia Prahova
171 Intreprinderea “Tehnometal” – Timisoara Timis
172 Intreprinderea de masini agricole “Semanatoarea” Bucuresti M. Bucuresti
173 Centrala industriala de utilaj tehnologic, chimic si rafinarii- Bucuresti -activitatea proprie a centraleiinclusivintreprinderea de utilaj chimic “Grivita Rosie” Bucuresti M. Bucuresti
174 Intreprinderea metalurgica Bacau Bacau
175 Intreprinderea de utilaj tehnologic Buzau Buzau
176 Intreprinderea “Armatura” Cluj-napoca Cluj
177 Intreprinderea mecanicade utilaj tehnologic Moreni Dambovita
178 Intreprinderea de armaturi industriale din fonta si otel Zalau Salaj
179 Intreprinderea de constructii de masini si utilaj greu _Giurgiu Giurgiu
180 Intreprinderea de utilaj chimic Ploiesti Prahova
181 Intreprinderea de utilaj chimic si forja Ramnicu-Valcea Valcea
182 Intreprinderea mecanica de utilaj chimic- Bucuresti M. Bucuresti
183 Intreprinderea de pompe Aversa Bucuresti M. Bucuresti
184 Intreprinderea de Ventilatoare- Bucuresti M. Bucuresti
185 Centrala industriala de utilaj petrolier si minier -Ploiesti – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea “1 Mai ” Ploiesti
186 Intreprinderea de utilaj petrolier Targoviste Dambovita
187 Intreprinderea Mecanica Targoviste Dambovita
188 Intreprinderea de utilaj minier Petrosani Hunedoara
189 Intreprinderea mecanica de masini si utilaj minier Baia Mare Maramures
190 Intreprinderea “Unio” Satu Mare Satu Mare
191 Intreprinderea mecanica Campina Prahova
192 Intreprinderea”Neptun” Campina Prahova
193 Intreprinderea de piese turnate Campina Prahova
194 Intreprinderea de utilaj minier Filipestii de Padure Prahova
195 Intreprinderea de Ventilatoare si instalatii de ventilatie Vaslui Vaslui
196 Centrala industriala de utilaj energetic metalurgic si masini de ridicat- Bucuresti activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Masini Grele Bucuresti M. Bucuresti
197 Intreprinderea mecanica dr. Petru Groza Bihor
198 Intreprinderea de utilaj de ridicat Lugoj Timis
199 Combinatul industrial pentru constructii de masini Bistrita Bistrita-Nasaud

200 Intreprinderea de constructii de masini Resita Caras-Severin

201 Intreprinderea de constructii de masini Caransebes Caras-Severin
202 Intreprinderea de constructii metalice Bocsa Caras-Severin
203 Intreprinderea mecanica Toplet Caras-Severin
204 Intreprinderea de accesorii Valiug- Resita Caras-Severin
205 Intreprinderea de cazane mici si arzatoare Cluj-Napoca Cluj
206 Intreprinderea “Tehnofrig” -Cluj-Napoca Cluj
207 Intreprinderea de utilaj alimentar Slatina Olt
208 Intreprinderea “Independenta” -Sibiu Sibiu
209 Intreprinderea mecanica Timisoara Timis
210 Intreprinderea “Vulcan” -Bucuresti M. Bucuresti
211 Intreprinderea “Metalica” -Bucuresti M. Bucuresti
212 Centrala industriala de utilaj tehnologic si material rulant – Bucuresti- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea 23 August M. Bucuresti
213 Intreprinderea de vagoane Arad Arad
214 Intreprinderea “Hidromecanica” Brasov Brasov
215 Intreprinderea de utilaj greu “Progresul” Braila Braila
216 Intreprinderea mecanica “Nicolina” Iasi Iasi
217 Combinatul de utilaj greu Iasi Iasi
218 Intreprinderea de vagoane Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
219 Intreprinderea mecanica Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
220 Intreprinderea de vagoane Caracal Olt
221 Intreprinderea de osii si boghiuri Bals Olt
222 Intreprinderea “Steaua Rosie” Bucuresti M. Bucuresti
223 Intreprinderea “Timpuri Noi” Bucuresti M. Bucuresti
224 Centrala industriala de rulmenti si organe de asamblare – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea “Rulmentul” Brasov- Brasov Brasov
225 Intreprinderea de rulmenti Barlad Vaslui
226 Intreprinderea de rulmenti Alexandria Teleorman
227 Intreprinderea de rulmenti Ploiesti Prahova
228 Intreprinderea de suruburi Bacau Bacau
229 Intreprinderea de suruburi Botosani Botosani
230 Intreprinderea de suruburi Brasov Brasov
231 Intreprinderea de suruburi Targu-Secuiesc Covasna
232 Intreprinderea de suruburi Sighetul-Marmatiei Maramures
233 Intreprinderea de suruburi Medias Sibiu
234 Centrala industriala navala Galati- activitatea proprie a centralei inclusiv Santierul Naval Galati Galati
235 Santierul Naval Braila Braila
236 Santierul Naval Constanta Constanta
237 Intreprinderea de constructii de nave si piese turnate Oltenita Giurgiu
238 Santierul naval Giurgiu Giurgiu
239 Santierul Naval Drobeta-Turnu Severin Mehedinti
240 Intreprinderea Mecanica Navala Constanta Constanta
241 Intreprinderea Mecanica Navala Galati Galati
242 Santierul Naval Tulcea Tulcea
243 Intreprinderea Navala de elice, piese turnate din metale neferoase, piese turnate si forjate din otel Galati Galati
244 Centrala Industriala de Masini-Unelte, Mecanica-Fina si Scule- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
245 Intreprinderea de accesorii pentru masini unelte Blaj Alba
246 Intreprinderea de strunguri Arad Arad
247 Intreprinderea de masini unelte Bacau Bacau
248 Intreprinderea Infratirea Oradea Bihor
249 Intreprinderea de scule Rasnov Brasov
250 Intreprinderea de unelte si scule Brasov Brasov
251 Intreprinderea de utilaj greu Craiova Dolj
252 Intreprinderea de strunguri Targoviste Dambovita
253 Intreprinderea mecanica Gheorghieni harghita
254 Intreprinderea de masini agregate si masini unelte Iasi Iasi
255 Intreprinderea mecanica Roman Neamt
256 Intreprinderea Turnatoria de piese din fonta pentru masini-unelte Ramnicul Sarat Buzau
257 Intreprinderea de masini unelte pentru presare si forjare Targu Jiu Gorj
258 Intreprinderea de masini unelte, accesorii si scule Baia -Mare Maramures
259 Intreprinderea mecanica Sibiu Sibiu
260 Intreprinderea Balanta Sibiu Sibiu
261 Intreprinderea mecanica Suceava Suceava
262 Intreprinderea de dispozitive, stante, matrite si scule aschietoare Focsani Vrancea
263 Intreprinderea de aparate si utilaje pentru cercetari Bucuresti M. Bucuresti
264 Intreprinderea Steaua Rosie Bucuresti M. Bucuresti
265 Centrala industriala de motoare si materiale electrotehnice – Bucuresti – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de cabluri si materiale electrooizolante Bucuresti M. Bucuresti
266 Intreprinderea de motoare electrice Pitesti Arges
267 Intreprinderea “Electroprecizia” Sacele Brasov
268 Intreprinderea de aparataj electric auto si motoare electrice Sf. Gheorghe Covasna
269 Intreprinderea de frigidere Gaiesti Dambovita
270 Intreprinderea “Electromures” Timisoara Timis
271 Intreprinderea de fabricare si montaj ascensoare Bucuresti M. Bucuresti
272 Intreprinderea “Acumulatorul” Bucuresti M. Bucuresti
273 Intreprinderea de Masini Electrice Bucuresti M. Bucuresti
274 Intreprinderea de cabluri si materiale electroizolante Bucuresti M. Bucuresti
275 Centrala industriala de electronica si tehnica de calcul -activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de calculatoare electronice Bucuresti- Bucuresti M. Bucuresti
276 Intreprinderea de produse electronice si electrotehnice “Electroarges” – Curtea de Arges Arges
277 Intreprinderea “Romlux” Targoviste Dambovita
278 Intreprinderea “Steaua Electrica” Fieni Dambovita
279 Intreprinderea Tehnoton Iasi Iasi
280 Intreprinderea de ferite Urziceni Ilfov
281 Intreprinderea “Electronica” Bucuresti M. Bucuresti
282 Intreprinderea de piese radio si semiconductori Baneasa M. Bucuresti
283 Intreprinderea de aparate electronice de masura si industriale Bucuresti M. Bucuresti
284 Intreprinderea de cinescoape Bucuresti M. Bucuresti
285 Intreprinderea pentru intretinerea si repararea utilajelor de calcul si de electronica profesionala Bucuresti M. Bucuresti
286 Intreprinderea “Conect” bucuresti M. Bucuresti
287 Intreprinderea de echipamente periferice Bucuresti M. Bucuresti
288 Intreprinderea de relee medias Sibiu
289 Centrala industriala de echipamente telecomunicatii si automatizari – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea ” Automatica” Bucuresti M. Bucuresti
290 Intreprinderea de aparataj electronic de joasa tensiune ” Electrocontact” Botosani Botosani
291 Intreprinderea de contactoare Buzau Buzau
292 Intreprinderea de organe de asamblare pentru industria electrotehnica Ramnicu Sarat Buzau
293 Intreprinderea de izolatorielectrici de joasa tensiune Tg. Secuiesc Covasna
294 Intreprinderea “Sinterom” Cluj – Napoca Cluj
295 Intreprinderea de panouri si tablouri electrice Alexandria Teleorman
296 Intreprinderea de aparataj electric de instalatii – titu Dambovita
297 Intreprinderea de elemente pneumatice si aparate de masura Barlad Vaslui
298 Intreprinderea de aparate electrice de masurat Timisoara Timis
299 Intreprinderea de elemente de automatizari Bucuresti M. Bucuresti
300 Intreprinderea “Electroaparataj” Bucuresti M. Bucuresti
301 Intreprinderea “Electromagnetica” Bucuresti M. Bucuresti
302 Intreprinderea “Electrotehnica ” Bucuresti M. Bucuresti
303 Centrala industriala de masini si utilaje pentru industria usoara – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate – Bucuresti M. Bucuresti
304 Intreprinderea de utilaje si piese de schimb Botosani Botosani
305 Intreprinderea “Metalul Rosu” Cluj- Napoca Cluj
306 Intreprinderea “Unirea” Cluj – Napoca Cluj
307 Intreprinderea “Electrometal” Cluj-Napoca Cluj
308 Intreprinderea “Nicovala” Sighisoara Mures
309 Intreprinderea “Metalotehnica” Tg. Mures Mures
310 Intreprinderea de masini textile “IMATEX” Tg. Mures Mures
311 Intreprinderea de utilaje pentru industria usoara “Izlaz” Alexandria Teleorman
312 Intreprinderea de utilaje si piese de schimb “9 Mai” Lugoj Timis
313 Intreprinderea de accesorii metalice pentru industria textila “AMIT” Bucuresti M. Bucuresti
314 Intreprinderea “Precizia” Bucuresti M. Bucuresti
315 Intrreprinderea de semiconductori Bucuresti M. Bucuresti
316 Intreprinderea Mecanica Bailesti Dolj
317 Intreprinderea Ceahlaul Tg. Neamt Neamt
318 Intreprinderea mecanica utilaje agricole Medgidia Constanta
319 Centrala industriala de rafinarii si petrochimie – activitatea proprie a centralei inclusiv Combinatul Petrochimic Brazi Prahova
320 Combinatul petrochimic Pitesti Arges
321 Combinatul Petrochimic Borzesti Bacau
322 Intreprinderea Rafinaria Darmanesti Bacau
323 Intreprinderea Rafinaria Crisana Bihor
324 Intreprinderea Rafinaria Brasov Brasov
325 Combinatul petrochimic Midia- Navodari Constanta
326 Combinatul petrochimic Teleajen Prahova
327 Intreprinderea Rafinaria Ploiesti Prahova
328 Intreprinderea Rafinaria “Vega” Ploiesti Prahova
329 Intreprinderea Rafinaria Campina Prahova
330 Intreprinderea chimica “Carbosin” Copsa Mica Sibiu
331 Combinatul petrochimic “Solventul” Timisoara Timis
332 Centrala industriala de ingrasaminte chimice Craiova- activitatea proprie a centralei, inclusiv Combinatul Chimic Craiova Dolj
333 Combinatul de ingrasaminte chimice Arad Arad
334 Combinatul de ingrasaminte chimice Baca Bacau
335 Combinatul chimic Fagaras Brasov
336 Combinatul chimic Victoria Brasov
337 Combinatul de ingrasaminte chimice Navodari Constanta
338 Combinatul de ingrasaminte chimice Slobozia Ialomita
339 Combinatul de ingrasaminte chimice Tirgu- Mures Mures
340 Combinatul de ingrasaminte chimice Piatra Neamt Neamt
341 Combinatul de ingrasaminte chimice Valea Calugareasca Prahova
342 Combinatul de ingrasaminte chimice Turnu Magurele Teleorman
343 Centrala industriala de medicamente, cosmetice, coloranti si lacuri – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica, direct subordonate- Bucuresti M. Bucuresti
344 Intreprinderea chimica “Sinteza” Oradea Bihor
345 Intreprinderea de coloranti “Colorom” Codlea Brasov
346 Intreprinderea de produse cosmetice “Nivea” Brasov Brasov
347 Intreprinderea de medicamente “Terapia” Cluj- Napoca Cluj
348 Intreprinderea chimica Craiova Dolj
349 Intreprinderea de antibiotice Iasi Iasi
350 Intreprinderea de detergenti “Dero” Ploiesti Prahova
351 Intreprinderea “Progresul” Ploiesti Prahova
352 Intreprinderea de lacuri si vopsele “Azur” Timisoara Timis
353 Intreprinderea chimica Marasesti Vrancea
354 Intreprinderea de lacuri si vopsele “Policolor” M.Bucuresti
355 Intreprinderea de medicamente si coloranti “Sintofarm” M.Bucuresti
356 Intreprinderea de medicamente “Biofarm” M.Bucuresti
357 Intreprinderea de produse cosmetice “Nmiraj” M.Bucuresti
358 Intreprinderea de sapun “Stela” M.Bucuresti
359 Intreprinderea chimica “Victoria” M.Bucuresti
360 Centrala industriala de fire si fibre sintetice – activitatea proprie a centralei, inclusiv Combinatul de fibre sintetice Savinesti Neamt
361 Combinatul de fibre artificiale “Vascoza” Lupeni Hunedoara
362 Combinatul de fibre sintetice Iasi Iasi
363 Intreprinderea de fibre artificiale “Viscofil” M. Bucuresti
364 Centrala industriala de produse anorganice -activitatea proprie a centralei, inclusiv combinatul chimic Ramnicul- Valcea Valcea
365 Combinatul de produse sodice Ocna Mures Alba
366 Intreprinderea chimica Turda Cluj
367 Combinatul chimic Tarnaveni Mures
368 Combinatul de produse sodice Govora Valcea
369 Centrala industriala de prelucrare cauciuc si mase plastice- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Popesti Leordeni M. Bucuresti
370 Combinatul de articole tehnice din cauciuc Pitesti Arges
371 Intreprinderea de articole tehnice din cauciuc Brasov Brasov
372 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Buzau Buzau
373 Intreprinderea “Napochim” Cluj- Napoca Cluj
374 Intreprinderea “Energia” -Constanta Constanta
375 Intreprinderea de articole tehnice din cauciuc si cauciuc regenerat Targu Jiu Gorj
376 Intreprinderea chimica Orastie Hunedoara
377 Intreprinderea de prelucrare mase plastice iasi Iasi
378 Intreprinderea “Prodcomplex” Targu Mures Mures
379 Intreprinderea de anvelope”Victoria” Floresti Prahova
380 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Dragasani Valcea
381 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Focsani Vrancea
382 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Bucuresti M. Bucuresti
383 Combinatul de articole din cauciuc Jilava M. Bucuresti
384 Centrala de utilaje si piese de schimb pentru industria chimica – Bucuresti activitatea proprie a centralei si a unuitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
385 Intreprinderea de utilaj chimic Borzesti Bacau
386 Intreprinderea de utilaj chimic Fagaras Brasov
387 Intreprinderea de utilaj chimic Gaesti Dambovita
388 Intreprinderea de matrite si piese din fonta Odorheiul Secuiesc Harghita
389 Intreprinderea de utilaje si prelucrari cauciuc Baicoi Prahova
390 Intreprinderea de piese schimb si utilaje pentru industria chimica Satu Mare Satu Mare
391 Intreprinderea de aparate de masura si control Otopeni M.Bucuresti
392 Institutul central de cercetari chimice Bucuresti M.Bucuresti
393 Intreprinderea chimica Rasnov Brasov
394 Intreprinderea chimica Dudesti M. Bucuresti
395 Centrala de prelucrare a lemnului Bucuresti M. Bucuresti
396 Combinatul de prelucrare a lemnului Blaj Alba
397 Combinatul de prelucrare a lemnului Sebes Alba
398 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Cimpeni Alba
399 Combinatul de prelucrare a lemnului Arad Arad
400 Combinatul de prelucrare a lemnului Pitesti Arges
401 Combinatul de prelucrare a lemnului Bacau Bacau
402 Combinatul de prelucrare a lemnului Comanesti Bacau
403 Combinatul de prelucrare a lemnului Oradea Bihor
404 Combinatul de prelucrare a lemnului Bistrita Bistrita-Nasaud
405 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Botosani Botosani
406 Combinatul de prelucrare a lemnului Brasov Brasov
407 Combinatul de prelucrare a lemnului Braila Braila
408 Combinatul de prelucrare a lemnului Caransebes Caras-Severin
409 Combinatul de prelucrare a lemnului Gherla Cluj
410 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Cluj – Napoca Cluj
411 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Dej Cluj
412 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Constanta Constanta
413 Combinatul de prelucrare a lemnului Sfantu Gheorghe Covasna
414 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Pucioasa Dambovita
415 Intreprinderea “Metal- lemn” Craiova Dolj
416 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Galati Galati
417 Combinatul de prelucrare a lemnului Targu-Jiu Gorj
418 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Gheorghieni Harghita
419 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Miercurea Ciuc Harghita
420 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Deva Hunedoara
421 Combinatul de prelucrare a lemnului Sighetu Marmatiei Maramures
422 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Iasi Iasi
423 Combinatul de prelucrare a lemnului Turnu-Severin Mehedinti
424 Intreprinderea ILEFOR Targu Mures Mures
425 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Reghin Mures
426 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Targu Mures Mures
427 Combinatul de prelucrare a lemnului Piatra Neamt Neamt
428 Intreprinderea de mobila tapisata si produse de tapiserie “Relaxa Mizil” Prahova
429 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Ploiesti Prahova
430 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Satu Mare Satu Mare
431 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Zalau Salaj
432 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Sibiu Sibiu
433 Combinatul de prelucrare a lemnului Suceava Suceava
434 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Radauti Suceava
435 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Timisoara Timis
436 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Vaslui Vaslui
437 Combinatul de prelucrare a lemnului Ramnicu-Valcea Valcea
438 Combinatul de prelucrare a lemnului Focsani Vrancea
439 Intreprinderea “Arta Mobilei” M. Bucuresti
440 Intreprinderea “Produse lemn mobila” M. Bucuresti
441 Intreprinderea de casete de radio si televizoare M. Bucuresti
442 Centrala de exploatare a lemnului Bucuresti- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea forestiera de exploatare si transport Bucuresti M. Bucuresti
443 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Sebes Alba
444 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Arad Arad
445 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Pitesti Arges
446 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Bacau Bacau
447 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Oradea Bihor
448 Intreprinderea de impletituri Oradea Bihor
449 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Bistrita Bistrita-Nasaud
450 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Brasov Brasov
451 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Nehoiu Buzau
452 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Caransebes Caras-Severin
453 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Cluj-Napoca Cluj
454 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Constanta Constanta
455 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Targu Secuiesc Covasna
456 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Targu Jiu Gorj
457 Combinatul de exploatare si prelucrare a lemnului Toplita Harghita
458 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Miercurea Ciuc Harghita
459 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Deva Hunedoara
460 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Iasi Iasi
461 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Baia Mare Maramures
462 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Orsova Mehedinti
463 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Reghin Mures
464 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Piatra Neamt Neamt
465 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Ploisti Prahova
466 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Satu Mare Satu Mare
467 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Sibiu Sibiu
468 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Suceava Suceava
469 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Timisoara Timis
470 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Ramnicu Valcea Valcea
471 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Focsani Vrancea
472 Centrala industriala de celuloza si hartie Braila- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridicadirect subordonate Braila
473 Intreprinderea de celuloza si hartie “Letea” Bacau Bacau
474 Intreprinderea de hartie Petresti Alba
475 Intreprinderea de hartie “Bistrita” Prundul Bargaului Bistrita-Nasaud
476 Intreprinderea de celuloza si hartie Zarnesti Brasov
477 Intreprinderea de hartie cretata si carton ondulat Ghimbav Brasov
478 Intreprinderea de celuloza si hartie Dej Cluj
479 Intreprinderea de cartoane si confectii “Mucart” Cluj-Napoca Cluj
480 Intreprinderea de celuloza si hartie Palas-Constanta Constanta
481 Intreprinderea de celuloza si hartie Calarasi Ialomita
482 Intreprinderea de celuloza si hartie Drobeta-Turnu Severin Mehedinti
483 Intreprinderea de celuloza si hartie “Reconstructia” Piatra Neamt Neamt
484 Intreprinderea de hartie si cartoane “Comuna din Paris” Piatra Neamt Neamt
485 Intreprinderea de hartie Busteni Prahova
486 Intreprinderea de cartoane si confectii “Prahova” Scaieni Prahova
487 Combinatul de celuloza si hartie Suceava Suceava
488 Centrala cimentului – Bucuresti activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
489 Combinatul pentru lianti Campulung Arges
490 Combinatul pentru lianti si azbociment Alesd Bihor
491 Combinatul pentru lianti Hoghiz Brasov
492 Combinatul pentru lianti Brasov Brasov
493 Combinatul pentru lianti si materiale refractare Turda Cluj
494 Combinatul pentru lianti si azbociment Medgidia Constanta
495 Combinatul pentru lianti si azbociment Fieni Dambovita
496 Combinatul pentru lianti si azbociment Targu Jiu Gorj
497 Intreprinderea pentru lianti Deva Hunedoara
498 Combinatul pentru lianti si azbociment Bicaz Neamt
499 Centrala materialelor de constructii Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
500 Intreprinderea de materiale de constructii Oradea Bihor
501 Intreprinderea de materiale de constructii Brasov Brasov
502 Intreprinderea de materiale de constructii Buzau Buzau
503 Intreprinderea de produse din ceramica fina pentru constructii Cluj-Napoca Cluj
504 Intreprinderea de materiale de constructii Turda Cluj
505 Intreprinderea de prefabricate din beton si materiale de constructii Constanta Constanta
506 Intreprinderea de prefabricate din beton celular autoclavizat Constanta Constanta
507 Intreprinderea de materiale de constructii Doicesti Dambovita
508 Intreprinderea de prefabricate din beton Craiova Dolj
509 Intreprinderea de prefabricate din beton Galati Galati
510 Intreprinderea de materiale de constructii Deva Hunedoara
511 Intreprinderea pentru extragerea, prelucrarea si montarea marmurei si a pietrei de constructii Simeria Hunedoara
512 Intreprinderea de materiale de constructii Calarasi Ialomita
513 Intreprinderea de materiale de constructii Iasi Iasi
514 Intreprinderea de produse ceramice Sighisoara Mures
515 Intreprinderea de materiale de constructii Roman Neamt
516 Intreprinderea de materiale de constructii “1 Mai” Bucov Prahova
517 Intreprinderea de materiale izolatoare”Matizol” Berceni Prahova
518 Intreprinderea de materiale de constructii Satu Mare Satu Mare
519 Intreprinderea de produse ceramice Zalau Salaj
520 Intreprinderea de produse ceramice “Record” Sibiu Sibiu
521 Intreprinderea de prefabricate din beton Timisoara Timis
522 Intreprinderea de produse ceramice Jimbolia Timis
523 Intreprinderea de produse ceramice Lugoj Timis
524 Intreprinderea “EXTRACERAM” Timisoara Timis
525 Intreprinderea de materiale izolatoare Vaslui Vaslui
526 Intreprinderea de materiale de constructii Odobesti Vrancea
527 Intreprinderea de materiale de constructii “Cesarom” M. Bucuresti
528 Intreprinderea de materiale izolatoare Bucuresti M. Bucuresti
529 Intreprinderea pentru extragerea, prelucrarea si montarea marmurei si a pietrei de constructii “7 Noiembrie” Bucuresti M. Bucuresti
530 Intreprindere de constructii prefabricate, agregate si betoane “Granitul” Bucuresti M. Bucuresti
531 Centrala pentru utilaje si piese de schimb Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
532 Intreprinderea de utilaje Alba Iulia Alba
533 Intreprinderea de articole metalice pentru mobila si binale Arad Arad
534 Intreprinderea de suruburi “Anghel Saligni” Cernavoda Constanta
535 Intreprinderea de tamplarie metalica si produse pentru constructii din materiale plastice Buzau Buzau
536 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Filiasi Dolj
537 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Gheorghieni Harghita
538 Intreprinderea de utilaje si piese schimb si reparatii Iasi Iasi
539 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Reghin Mures
540 Intreprinderea de produse tehnico-sanitare “Feroemail” Prahova
541 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Sibiu Sibiu
542 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Suceava Suceava
543 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Bucuresti M. Bucuresti
544 Centrala de exploatare industriala a agregatelor minerale pentru constructii Targoviste -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Dambovita
545 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Alba Iulia Alba
546 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Ghioroc Arad
547 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Brasov Brasov
548 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Turda Cluj
549 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Roman Neamt
550 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Slatina Olt
551 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Odoreu Satu Mare
552 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Tulcea Tulcea
553 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Dragasani Valcea
554 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Doaga Vrancea
555 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Bragadiru M. Bucuresti
556 Centrala de mecanizare pentru constructii industriale Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
557 Intreprinderea de reparatii Braila Braila
558 Intreprinderea de reparatii Ploiesti Prahova
559 Intreprinderea de aparataje si accesorii Alexandria Teleorman
560 Intrerprinderea “6 Martie” Timisoara Timis
561 Intreprinderea de constructii metalice si aparataje M. Bucuresti
562 Intreprinderea de constructii metalice si prefabricate Bucuresti M. Bucuresti
563 Centrala mecanica de material rulant – Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
564 Intreprinderea mecanica de material rulant Brasov Brasov
565 Intreprinderea mecanica de material rulant “16 Februarie” Cluj-Napoca Cluj
566 Intreprinderea mecanica de material rulant Craiova Dolj
567 Intreprinderea mecanica de material rulant Simeria Hunedoara
568 Intreprinderea mecanica de material rulant Pascani Iasi Iasi
569 Intreprinderea mecanica de material rulant Rosiorii de Vede Teleorman
570 Centrala industriala de reparatii auto- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
571 Intreprinderea de reparatii auto Cluj-Napoca Cluj
572 Intreprinderea de reparatii auto Craiova Dolj
573 Intreprinderea de reparatii auto Tecuci Galati
574 Intreprinderea mecanica de reparatii auto si utilaje pentru transporturi Baia Mare Maramures
575 Intreprinderea de reparatii auto Targu Mures Mures
576 Intreprinderea de reparatii auto Campina Prahova
577 Intreprinderea de reparatii auto Suceava Suceava
578 Intreprinderea de reparatii auto Timisoara Timis
579 Intreprinderea de prefabricate din beton Aiud Alba
580 Intreprinderea de poduri metalice si prefabricate din beton Pitesti Arges
581 Intreprinderea de cariere si balastiere Brasov Brasov
582 Intreprinderea de aparate de cale Buzau Buzau
583 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Harghita Harghita
584 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Deva Hunedoara
585 Intreprinderea de poduri din beton Giurgiu Giurgiu
586 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Baia Sprie Maramures
587 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Otopeni M. Bucuresti
588 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Bucuresti- Chitila M. Bucuresti
589 Santierul Naval Orsova Mehedinti
590 Intreprinderea de constructii si reparatii echipament de telecomunicatii M. Bucuresti

591 Centrala industriei bumbacului- Bucuresti-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
592 Intreprinderea textila “UTA” Arad Arad
593 Intreprinderea “Textila Pitesti” Arges
594 Intreprinderea textila “crisana” Oradea Bihor
595 Intreprinderea “Textila Nasaud” Bistrita-Nasaud
596 Intreprinderea textila “Moldova” Botosani Botosani
597 Intreprinderea “Tesatoria Codlea” Brasov
598 Intreprinderea “Textila” Buzau Buzau
599 Intreprinderea “Textila Bucegi” Pucioasa Dambovita
600 Intreprinderea textila “Oltul” Sf. Gheorghe Covasna
601 Intreprinderea “Textila” Calafat Dolj
602 Intreprinderea “Textila Galati” Galati
603 Intreprinderea de ata si filatura”Odorhei” Harghita
604 Intreprinderea “Filatura de bumbac Slobozia” Ialomita
605 Intreprinderea “Tesatura Iasi” Iasi
606 Intreprinderea “Textila Dunareana” Giurgiu Giurgiu
607 Intreprinderea “Filatura de bumbac Oltenita” Giurgiu
608 Intreprinderea de vata Buftea Ilfov
609 Intreprinderea “Filatura de bumbac Baia Mare” Maramures
610 Intreprinderea textila “Cazanele” orsova Mehedinti
611 Intreprinderea “Tesatoria de bumbac” Sighisoara Mures
612 Intreprinderea “Textila Slatina” Olt
613 Intreprinderea textila “Ardeleana” Satu Mare Satu Mare
614 Intreprinderea “Filatura de bumbac Carei” Olt
615 Intreprinderea textila “Tarnava Medias” Sibiu
616 Intreprinderea textila “Firul Rosu” Talmaciu Sibiu
617 Intreprinderea textila ” 11 Iunie” Cisnadie Sibiu
618 Intreprinderea “Filatura de bumbac” Campulung Moldovenesc Suceava
619 Intreprinderea “Filatura de bumbac” Gura Humorului Suceava
620 Intreprinderea “Textila Teleorman” Rosiorii de Vede Teleorman
621 Intreprinderea “Textila Timisoara” Timis
622 Intreprinderea “Textila Lugoj” Timis
623 Intreprinderea textila “Bumbacul” Timisoara Timis
624 Intreprinderea “Ambalajul metalic” Timisoara Timis
625 Intreprinderea “Textila Vaslui” Vaslui
626 Intreprinderea textila “Dacia” M. Bucuresti
627 Intreprinderea “Industria bumbacului” M. Bucuresti
628 Intreprinderea textila “Aurora” M. Bucuresti
629 Intreprinderea textila “Suveica” M. Bucuresti
630 Intreprinderea textila “7 Noiembrie” M. Bucuresti
631 Intreprinderea “Bumbacaria romaneasca Jilava” M. Bucuresti
632 Centrala industriei matasii, inului si canepii-Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
633 Intreprinderea textila “Drum Nou” Oradea Bihor
634 Intreprinderea textila “Republica” Darste Brasov
635 Intreprinderea de matase “Romania muncitoare” Cluj -Napoca Cluj
636 Intreprinderea textila “Dobrogeana” Constanta Constanta
637 Intreprinderea textila “Trainica” Pucioasa Dambovita
638 Intreprinderea textila “Navodul” Galati Galati
639 Intreprinderea de stofe de mobila si tesaturi tehnice Gheorghieni Harghita
640 Intreprinderea ” Filatura de in si canepa” Gheorghieni Harghita
641 Intreprinderea “Tesatoria de matase” Deva Hunedoara
642 Intreprinderea de matase”Victoria” Iasi Iasi
643 Intreprinderea integrata de tesaturi subtiri tip in Pascani Iasi
644 Intreprinderea de in si canepa “Textila” Iasi Iasi
645 Intreprinderea Filatura si finisajul Balotesti Ilfov
646 Intreprinderea textila “Intex” Paulesti Prahova
647 Intreprinderea “Tesatoria de matase” Sighisoara Mures
648 Intreprinderea de in si canepa Negresti Satu Mare
649 Intreprinderea textila “Solidaritatea” Satu Mare Satu Mare
650 Intreprinderea textila “Matasea Rosie” Cisnadie Sibiu
651 Intreprinderea “Filatura de in si canepa” Falticeni Suceava
652 Intreprinderea textila “Garofita” Timisoara Timis
653 Intreprinderea textila “Filatura de matase naturala” Lugoj Timis
654 Intreprinderea textila “Arta textila” Timisoara Timis
655 Intreprinderea “Filatura si tesatoria” Sanicolau Mare Timis
656 Intreprinderea textila ” 13 Decembrie” Timisoara Timis
657 Intreprinderea de panglici Zimnicea Teleorman
658 Intreprinderea de matase “Select” M. Bucuresti
659 Intreprinderea de matase “Flamura Rosie” M. Bucuresti
660 Intreprinderea de matase “Borangicul” M. Bucuresti
661 Intreprinderea de matase “Matasea populara” M. Bucuresti
662 Intreprinderea de matase “Tesatoriile Reunite” M. Bucuresti
663 Intreprinderea de stofe de mobila M. Bucuresti
664 Intreprinderea textila “Unirea” M. Bucuresti
665 Intreprinderea textila “Industria Iutei” M. Bucuresti
666 Intreprinderea de in, canepa “Prodin” M. Bucuresti
667 Centrala linii- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
668 Intreprinderea de stofe “Argeseana” Arges
669 Intreprinderea Filatura de lina “Musceleana” Cetateni Arges
670 Intreprinderea de postav Buhusi Bacau
671 Intreprinderea de postav “Proletarul” Bacau Bacau
672 Intreprinderea “Netex” Bistrita Bistrita-Nasaud
673 Intreprinderea de stofe “Carpatex” Brasov Brasov
674 Intreprinderea de postav Prejmer Brasov
675 Intreprinderea textila “Octombrie Rosu” Ghimbav Brasov
676 Intreprinderea Filatura de lina pieptanata Buzau Buzau
677 Intreprinderea integrata de lina Constanta Constanta
678 Intreprinderea textila “Independenta” Craiova Dolj
679 Intreprinderea “Filatura de lina pieptanata” Miercurea Ciuc Harghita
680 Intreprinderea de volvatir Tg. Neamt Neamt
681 Intreprinderea de stofe Sighisoara Mures
682 Intreprinderea de stofe “Dorobantul” Ploiesti Prahova
683 Intreprinderea de stofe “Filatura de lina pieptanata” Mizil Prahova
684 Intreprinderea “Textila” Cisnadie Sibiu
685 Intreprinderea “Libertatea” Sibiu Sibiu
686 Intreprinderea textila “Dumbrava” Sibiu Sibiu
687 Intreprinderea Industria linii Timisoara Timis
688 Intreprinderea de palarii “Paltim” Timisoara Timis
689 Intreprinderea de palarii “Lux” Periam Timis
690 Intreprinderea “Filatura de lina pieptanata” Focsani Vrancea
691 Intreprinderea de postav Azuga Prahova
692 Intreprinderea “Textila” Grivita M. Bucuresti
693 Intreprinderea romana de pisla M. Bucuresti
694 Intreprinderea “Filatura de lina piptanata” M. Bucuresti
695 Intreprinderea “Munca Textila” M. Bucuresti
696 Centrala industriei tricotajelor- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
697 Intreprinderea de ciorapi Sebes Alba
698 Intreprinderea de tricotaje “Tricoul rosu” Arad Arad
699 Intreprinderea de tricotaje “Miorita” Oradea Bihor
700 Intreprinderea de tricotaje Brasov Brasov
701 Intreprinderea de tricotaje Buzau Buzau
702 Intreprinderea de tricotaje “Somesul” Cluj-Napoca Cluj
703 Intreprinderea de tricotaje Miercurea Ciuc Harghita
704 Intreprinderea de tricotaje Toplita Harghita
705 Intreprinderea de tricotaje Hunedoara Hunedoara
706 Intreprinderea de tricotaje si perdele Pascani Iasi
707 Intreprinderea de tricotaje “Moldova” Iasi Iasi
708 Intreprinderea de tricotaje “Unitatea” Sighet Maramures
709 Intreprinderea de tricotaje “8 Martie” Piatra neamt Neamt
710 Intreprinderea de tricotaje “Smirodava” Roman Neamt
711 Intreprinderea de tricotaje Caracal Olt
712 Intreprinderea de tricotaje Campina Prahova
713 Intreprinderea de tricotaje “Tricotex” Satu Mare Satu Mare
714 Intreprinderea de tricotaje Cehu Silvaniei Salaj
715 Intreprinderea de tricotaje “Drapelul rosu” Sibiu Sibiu
716 Intreprinderea de ciorapi”7 Noiembrie” Sibiu Sibiu
717 Intreprinderea de manusi si ciorapi Agnita Sibiu
718 Intreprinderea de tricotaje “Zimbrul” Suceava Suceava
719 Intreprinderea de tricotaje “Bucovina” Radauti Suceava
720 Intreprinderea de tricotaje “1 Iunie” Timisoara Timis
721 Intreprinderea de ciorapi Timisoara Timis
722 Intreprinderea de tricotaje Husi Vaslui
723 Intreprinderea de tricotaje Focsani Vrancea
724 Intreprinderea de tricotaje “Crinul” M. Bucuresti
725 Intreprinderea “Tricotajul rosu” M. Bucuresti
726 Intreprinderea de tricotaje “Tanara Garda” M. Bucuresti
727 Intreprinderea de tricotaje “Tricodava” M. Bucuresti
728 Intreprinderea de ciorapi “Apolo” M. Bucuresti
729 Intreprinderea de ace de tricotat M. Bucuresti
730 Centrala industriei confectiilor- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
731 Intreprinderea de confectii Arad Arad
732 Intreprinderea de confectii Curtea de Arges Arges
733 Intreprinderea de confectii Bacau Bacau
734 Intreprinderea de confectii Marghita Bihor
735 Intreprinderea de confectii Oradea Bihor
736 Intreprinderea de confectii Dorohoi Botosani
737 Intreprinderea de confectii Botosani Botosani
738 Intreprinderea de confectii Braila Braila
739 Intreprinderea de confectii Ramnicu Sarat Buzau
740 Intreprinderea de confectii Resita Caras-Severin
741 Intreprinderea de confectii “Flacara” Cluj-napoca Cluj
742 Intreprinderea de confectii “Peninsula” comuna Lumina Constanta
743 Intreprinderea de confectii “Targu Secuiesc” Cluj-napoca Covasna
744 Intreprinderea de confectii Craiova Dolj
745 Intreprinderea de confectii Targu Jiu Gorj
746 Intreprinderea de confectii Odorhei Harghita
747 Intreprinderea de confectii Miercurea Ciuc Harghita
748 Intreprinderea de confectii Calarasi Ialomita
749 Intreprinderea de stofe tricotate si confectii Iasi Iasi
750 Intreprinderea de confectii Baia mare Maramures
751 Intreprinderea de confectii “Portile de Fier” Drobeta Turnu Severin Mehedinti
752 Intreprinderea de confectii “Tarnava” Sighisoara Mures
753 Intreprinderea de confectii “Muresul” Tg. Mures Mures
754 Intreprinderea de confectii “Mondiala” Satu Mare Satu Mare
755 Intreprinderea de confectii “Steaua rosie” Sibiu Sibiu
756 Intreprinderea de confectii “Bega” Timisoara Timis
757 Intreprinderea de confectii Vaslui Vaslui
758 Intreprinderea de confectii Barlad Vaslui
759 Intreprinderea de confectii Focsani Vrancea
760 Centrala industriei pielariei, cauciucului si incaltamintei -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
761 Intreprinderea de incaltaminte “Ardeleana” Alba Iulia Alba
762 Intreprinderea de piele si marochinarie “Caprioara” Sebes Alba
763 Intreprinderea de incaltaminte si calapoade “Libertatea” Arad Arad
764 Intreprinderea de incaltaminte Pitesti Arges
765 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Partizanul” Bacau Bacau
766 Intreprinderea de incaltaminte “Solidaritatea” Oradea Bihor
767 Intreprinderea de incaltaminte “Crisul” Oradea Bihor
768 Intreprinderea de incaltaminte “Bihoreana” Marghita Bihor
769 Intreprinderea de incaltaminte “Arta” Oradea Bihor
770 Intreprinderea de blanarie “1 Mai” Oradea Bihor
771 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Timpuri Noi” Brasov Brasov
772 Intreprinderea de incaltaminte “Clujana” Cluj-Napoca Cluj
773 Intreprinderea “Tabacaria Bucovat” Dolj
774 Intreprinderea de blanarie “Vidra” Orastie Hunedoara
775 Intreprinderea pentru materiale sportive Reghin Mures
776 Intreprinderea de piele si manusi Targu Mures Mures
777 Intreprinderea “Tabacaria Minerala Corabia” Olt
778 Intreprinderea de piele “Poporul” Ploiesti Prahova
779 Intreprinderea de piele “Drum Nou” Satu Mare Satu Mare
780 Intreprinderea de piele si incaltaminte “8 Mai” Medias Sibiu
781 Intreprinderea de piele, incaltaminte si marochinarie “13 Decembrie” Sibiu Sibiu
782 Intreprinderea de piele si incaltaminte Agnita Sibiu
783 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Staruinta” Suceava Suceava
784 Intreprinderea de incaltaminte “Banatul” Timisoara Timis
785 Intreprinderea de incaltaminte “Modern” Timisoara Timis
786 Intreprinderea romana de piele Timisoara Timis
787 Intreprinderea de incaltaminte Jimbolia Timis
788 Intreprinderea de calapoade Lugoj Timis
789 Intreprinderea de piele si manusi Timisoara Timis
790 Intreprinderea de nasturi Jimbolia Timis
791 Intreprinderea de mase plastice “Dermatina” Timisoara Timis
792 Intreprinderea de mase plastice si incaltaminte “Victoria” Timis
793 Intreprinderea de spume poliuretanice Timisoara Timis
794 Intreprinderea “Pretim” Timisoara Timis
795 Intreprinderea de incaltaminte Husi Vaslui
796 Intreprinderea de piele si incaltaminte Ramnicu Valcea Valcea
797 Intreprinderea de talpa si incaltaminte din cauciuc Dragasani Valcea
798 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Pionierul” M. Bucuresti
799 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Flacara Rosie” M. Bucuresti
800 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Carmen” M. Bucuresti
801 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Republica” M. Bucuresti
802 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Tehnica Noua” M. Bucuresti
803 Intreprinderea de incaltaminte cauciuc U.C.R M. Bucuresti
804 Intreprinderea de piele sintetica M. Bucuresti
805 Intreprinderea de bunuri de consumdin cauciuc Jilava M. Bucuresti
806 Intreprinderea de nasturi si mase plastice M. Bucuresti
807 Intreprinderea de incaltaminte “Progresul” M. Bucuresti
808 Intreprinderea “Tabacaria minerala” Jilava M. Bucuresti
809 Intreprinderea “Prefin” M. Bucuresti
810 Intreprinderea Antilopa M. Bucuresti

811 Centrala industriei sticlei si ceramicii fine -Bucuresti-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
812 Intreprinderea de portelan de menaj Alba Iulia Alba
813 Intreprinderea de portelan de menaj Curtea de Arges Arges
814 Intreprinderea de sticlarie “Padurea Neagra” Alesd Bihor
815 Intreprinderea de sticlarie de menaj Bistrita Bistrita-Nasaud
816 Intreprinderea de sticlarie si portelan Dorohoi Botosani
817 Intreprinderea de exploatare miniera Miorcani Botosani
818 Intreprinderea de sticlarie de menaj Berca Buzau
819 Intreprinderea de geamuri Buzau Buzau
820 Intreprinderea de sticlarie Turda Cluj
821 Intreprinderea de sticlarie menaj Gherla Cluj
822 Intreprinderea de portelan”Iria” Cluj-Napoca Cluj
823 Intreprinderea de sticlarie de menaj Targu Jiu Gorj
824 Intreprinderea de faianta si sticlarie Baia Mare Maramures
825 Intreprinderea de sticlarie si faianta Sighisoara Mures
826 Intreprinderea de geamuri Tarnaveni Mures
827 Intreprinderea de sticlarie Azuga Prahova
828 Intreprinderea de sticlarie Prahova Ploiesti Prahova
829 Intreprinderea pentru exploatarea si prelucrarea materialelor metalifere Valenii de Munte Prahova
830 Intreprinderea de geamuri Scaieni Prahova
831 Intreprinderea de sticlarie “Victoria muncii” Poiana Codrului Satu Mare
832 Intreprinderea de sticlarie “Vitrometan” Medias Sibiu
833 Intreprinderea de sticlarie Avrig Sibiu
834 Intreprinderea de geamuri Medias Sibiu
835 Intreprinderea de sticlarie de menaj Suceava Suceava
836 Intreprinderea de sticlarie Tomesti Timis
837 Intreprinderea de articole de sticlarie Bucuresti M. Bucuresti
838 Intreprinderea de fire si tesaturi din fire de sticla M. Bucuresti
839 Centrala industriei articolelor casnice- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
840 Intreprinderea “Bunuri metalice” Arad Arad
841 Intreprinderea de ceasuri “Victoria” Arad Arad
842 Intreprinderea “Aradeanca” Arad Arad
843 Intreprinderea “Metalica” Oradea Bihor
844 Intreprinderea de mase plastice “Viitorul” Oradea Bihor
845 Intreprinderea de pensule Cluj -Napoca Cluj
846 Intreprinderea “11 Iunie” Galati Galati
847 Intreprinderea de paruri Sighet Maramures
848 Intreprinderea de vase emailate Sighisoara Mures
849 Intreprinderea “Jiul” Bals Olt
850 Intreprinderea “Flacara” Ploiesti Prahova
851 Intreprinderea de masini casnice emailate “23 August” Satu Mare
852 Intreprinderea “Emailul rosu” Medias Sibiu
853 Intreprinderea de cutite Ocna Sibiului Sibiu
854 Intreprinderea “Flamura rosie” Sibiu Sibiu
855 Intreprinderea “Metalurgica” M. Bucuresti
856 Intreprinderea “Inox” M. Bucuresti
857 Consiliul culturii si educatiei socialiste- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
858 Intreprinderea poligrafica Bacau Bacau
859 Intreprinderea poligrafica Crisana Bihor
860 Intreprinderea poligrafica Brasov Brasov
861 Intreprinderea poligrafica Cluj-Napoca Cluj
862 Intreprinderea poligrafica Oltenia Craiova Dolj
863 Intreprinderea poligrafica Galati Galati
864 Intreprinderea poligrafica Iasi Iasi
865 Intreprinderea poligrafica Banat Timisoara Timis
866 Intreprinderea poligrafica Sibiu Sibiu
867 Intreprinderea poligrafica “13 Decembrie 1918″ M. Bucuresti
868 Intreprinderea poligrafica “Informatia” M. Bucuresti
869 Intreprinderea poligrafica “Arta grafica” M. Bucuresti
870 Intreprinderea poligrafica “Filaret” M. Bucuresti
871 Intreprinderea poligrafica “Buletinul Oficial” M. Bucuresti
872 Casa de discuri “Electrecord” M. Bucuresti
873 Intreprinderea Mecanica Poligrafica M. Bucuresti
874 Centrala de mecanizare a agriculturii si productiei de utilaje pentru agricultura si industria alimentara- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
875 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Arad Arad
876 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Botosani Botosani
877 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Cluj-Napoca Cluj
878 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Navodari Constanta
879 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Tecuci Galati
880 Intreprinderea de ambalaje din metal pentru agricultura si industria alimentara Tecuci Galati
881 Intreprinderea “Tehnoutilaj” odorhei Harghita
882 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Iasi Iasi
883 Intreprinderea de ambalaje si piese de schimb pentru agricultura si industriei alimentare Buftea Ilfov
884 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Bals Olt
885 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Sibiu Sibiu
886 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Rosiorii de Vede Teleorman
887 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Timisoara Timis
888 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Bucuresti M. Bucuresti
889 Intreprinderea de utilaje si piese de schimbpentru agricultura si industrie alimentara Chitila M. Bucuresti
890 Intreprinderea poligrafica “Luceafarul” M. Bucuresti
891 Centrala pentru valorificarea cerealelor si producerea nutreturilor combinate -Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
892 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Arad Arad
893 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Costesti Arges
894 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Bacau Bacau
895 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Oradea Bihor
896 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Palota Bihor
897 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Tinca Bihor
898 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Leorda Botosani
899 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Codlea Brasov
900 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Braila Braila
901 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Urleasca Braila
902 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ramnicu Sarat Buzau
903 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sahateni Buzau
904 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Cluj-Napoca Cluj
905 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iclod Cluj
906 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ovidiu Constanta
907 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Poarta Alba Constanta
908 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Bailesti Dolj
909 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Craiova Dolj
910 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Segarcea Dolj
911 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Titu Dambovita
912 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Galati Galati
913 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Orastie Hunedoara
914 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Calarasi Ialomita
915 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ciulnita Ialomita
916 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Fetesti Ialomita
917 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iasi Iasi
918 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Crevedia Ilfov
919 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Giurgiu Giurgiu
920 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Oltenita Giurgiu
921 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Peris Ilfov
922 Intreprinderea pentru fabricatie si reparatii Peris Ilfov
923 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
924 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iernut Mures
925 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Roman Neamt
926 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Caracal Olt
927 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ploisti Prahova
928 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Satu Mare Satu Mare
929 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sibiu Sibiu
930 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Veresti Suceava
931 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Alexandria Teleorman
932 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Beregsau Timis
933 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Birda Timis
934 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Focsani Vrancea
935 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sabaru M. Bucuresti
936 Centrala pentru legume si fructe -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
937 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Arad Arad
938 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Baiculesti Arges
939 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Topoloveni Arges
940 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Oradea Bihor
941 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Valea lui Mihai Bihor
942 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Fagaras Brasov
943 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Vadeni Braila
944 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Priscov Buzau
945 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Dej Cluj
946 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Constanta Constanta
947 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Pucioasa Dambovita
948 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Calafat Dolj
949 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Tecuci Galati
950 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Hateg Hunedoara
951 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Fetesti Ialomita
952 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Oltenita Giurgiu
953 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Buftea Ilfov
954 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Giurgiu Giurgiu
955 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Baia Mare Maramures
956 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Targu Mures Mures
957 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Caracal Olt
958 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Valenii de munte Prahova
959 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Suceava Suceava
960 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Turnu Magurele Teleorman
961 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Timisoara Timis
962 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Tulcea Tulcea
963 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Husi Vaslui
964 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Riureni Valcea
965 Intreprinderea de produse alimentare -Bucuresti M. Bucuresti
966 Centrala viei si vinului- Bucuresti-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
967 Intreprinderea viei si vinului Alba Iulia Alba
968 Intreprinderea viei si vinului Arad Arad
969 Intreprinderea viei si vinului Pitesti Arges
970 Intreprinderea viei si vinului Bacau Bacau
971 Intreprinderea viei si vinului Oradea Bihor
972 Intreprinderea viei si vinului Bistrita Bistrita-Nasaud
973 Intreprinderea viei si vinului Botosani Botosani
974 Intreprinderea viei si vinului Brasov Brasov
975 Intreprinderea viei si vinului Braila Braila
976 Intreprinderea viei si vinului Buzau Buzau
977 Intreprinderea viei si vinului Resita Caras-Severin
978 Intreprinderea viei si vinului Cluj-Napoca Cluj
979 Intreprinderea viei si vinului Constanta Constanta
980 Intreprinderea viei si vinului Sf. Gheorghe Covasna
981 Intreprinderea viei si vinului Targoviste Dambovita
982 Intreprinderea viei si vinului Craiova Dolj
983 Intreprinderea viei si vinului Galati Galati
984 Intreprinderea viei si vinului Targu Jiu Gorj
985 Intreprinderea viei si vinului Miercurea Ciuc Harghita
986 Intreprinderea viei si vinului Deva Hunedoara
987 Intreprinderea viei si vinului Calarasi Ialomita
988 Intreprinderea viei si vinului Iasi Iasi
989 Intreprinderea viei si vinului Ilfov-Bucuresti Ilfov
990 Intreprinderea viei si vinului Baia Mare Maramures
991 Intreprinderea viei si vinului Drobeta Turnu Severin Mehedinti
992 Intreprinderea viei si vinului Targu Mures Mures
993 Intreprinderea viei si vinului Piatra Neamt Neamt
994 Intreprinderea viei si vinului Slatina Olt
995 Intreprinderea viei si vinului Ploiesti Prahova
996 Intreprinderea viei si vinului Satu Mare Satu Mare
997 Intreprinderea viei si vinului Zalau Salaj
998 Intreprinderea viei si vinului Sibiu Sibiu
999 Intreprinderea viei si vinului Suceava Suceava
1000 Intreprinderea viei si vinului Rosiorii de Vede Teleorman
1001 Intreprinderea viei si vinului Timisoara Timis
1002 Intreprinderea viei si vinului Tulcea Tulcea
1003 Intreprinderea viei si vinului Husi Vaslui
1004 Intreprinderea viei si vinului Dragasani Valcea
1005 Intreprinderea viei si vinului Focsani Vrancea
1006 Intreprinderea de vinuri si rachiuri Bucuresti Est M. Bucuresti
1007 Intreprinderea de vinuri si sampanie “Zarea” Bucuresti M. Bucuresti

1008 Centrala industrializarii carnii – Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
1009 Intreprinderea de industrializarea carnii Alba Alba
1010 Intreprinderea de industrializarea carnii Arad Arad
1011 Intreprinderea de industrializarea carnii Pitesti Arges
1012 Intreprinderea de industrializarea carnii Bacau Bacau
1013 Intreprinderea de industrializarea carnii Oradea Bihor
1014 Intreprinderea de industrializarea carnii Bistrita Bistrita-Nasaud
1015 Intreprinderea de industrializarea carnii Botosani Botosani
1016 Intreprinderea de industrializarea carnii Brasov Brasov
1017 Intreprinderea de industrializarea carnii Braila Braila
1018 Intreprinderea de industrializarea carnii Buzau Buzau
1019 Intreprinderea de industrializarea carnii Resita Caras-Severin
1020 Intreprinderea de industrializarea carnii Cluj-Napoca Cluj
1021 Intreprinderea de industrializarea carnii Constanta Constanta
1022 Frigoriferul portuar Constanta Constanta
1023 Intreprinderea de industrializarea carnii Sf. Gheorghe Covasna
1024 Intreprinderea de industrializarea carnii Targoviste Dambovita
1025 Intreprinderea de industrializarea carnii Craiova Dolj
1026 Intreprinderea de industrializarea carnii Galati Galati
1027 Intreprinderea de industrializarea carnii Tg. Jiu Gorj
1028 Intreprinderea de industrializarea carnii Miercurea Ciuc Harghita
1029 Intreprinderea de industrializarea carnii Deva Hunedoara
1030 Intreprinderea de industrializarea carnii Calarasi Ialomita
1031 Intreprinderea de industrializarea carnii Iasi Iasi
1032 Intreprinderea de industrializarea carnii Ilfov Buc. Ilfov
1033 Intreprinderea de industrializarea carnii Baia Mare Maramures
1034 Intreprinderea de industrializarea carnii Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
1035 Intreprinderea de industrializarea carnii Tg. Mures Mures
1036 Intreprinderea de industrializarea carnii Piatra Neamt Neamt
1037 Intreprinderea de industrializarea carnii Slatina Olt
1038 Intreprinderea de industrializarea carnii Ploiesti Prahova
1039 Intreprinderea de industrializarea carnii Satu Mare Satu Mare
1040 Intreprinderea de industrializarea carnii Zalau Salaj
1041 Intreprinderea de industrializarea carnii Sibiu Sibiu
1042 Intreprinderea de industrializarea carnii Suceava Suceava
1043 Intreprinderea de industrializarea carnii Alexandria Teleorman
1044 Intreprinderea de industrializarea carnii Timisoara Timis
1045 Intreprinderea de industrializarea carnii Tulcea Tulcea
1046 Intreprinderea de industrializarea carnii Birlad Vaslui
1047 Intreprinderea de industrializarea carnii Ramnicu-Valcea Valcea
1048 Intreprinderea de industrializarea carnii Focsani Vrancea
1049 Intreprinderea “Antefrig” Bucuresti M. Bucuresti
1050 Intreprinderea “Abatorul” Bucuresti M. Bucuresti
1051 Intreprinderea de produse si conserve de carne Bucuresti M. Bucuresti
1052 Centrala industrializarii laptelui -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
1053 Intreprinderea de industrializare a laptelui Alba Iulia Alba
1054 Intreprinderea de industrializare a laptelui Arad Arad
1055 Intreprinderea de industrializare a laptelui Pitesti Arges
1056 Intreprinderea de industrializare a laptelui Bacau Bacau
1057 Intreprinderea de industrializare a laptelui Oradea Bihor
1058 Intreprinderea de industrializare a laptelui Bistrita Bistrita-Nasaud
1059 Intreprinderea de industrializare a laptelui Botosani Botosani
1060 Intreprinderea de industrializare a laptelui Brasov Brasov
1061 Intreprinderea de industrializare a laptelui Braila Braila
1062 Intreprinderea de industrializare a laptelui Buzau Buzau
1063 Intreprinderea de industrializare a laptelui Resita Caras-Severin
1064 Intreprinderea de industrializare a laptelui Cluj-Napoca Cluj
1065 Intreprinderea de industrializare a laptelui Constanta Constanta
1066 Intreprinderea de industrializare a laptelui Sfintu Gheorghe Covasna
1067 Intreprinderea de industrializare a laptelui Targoviste Dambovita
1068 Intreprinderea de industrializare a laptelui Craiova Dolj
1069 Intreprinderea de industrializare a laptelui Galati Galati
1070 Intreprinderea de industrializare a laptelui Tg. Jiu Gorj
1071 Intreprinderea de industrializare a laptelui Miercurea Ciuc Harghita
1072 Intreprinderea de industrializare a laptelui Simeria Hunedoara
1073 Intreprinderea de industrializare a laptelui Slobozia Ialomita
1074 Intreprinderea de industrializare a laptelui Iasi Iasi
1075 Intreprinderea de industrializare a laptelui Ilfov- Bucuresti Ilfov
1076 Intreprinderea de industrializare a laptelui Baia Mare Maramures
1077 Intreprinderea de industrializare a laptelui Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
1078 Intreprinderea de industrializare a laptelui Tg. Mures Mures
1079 Intreprinderea de industrializare a laptelui Piatra Neamt Neamt
1080 Intreprinderea de industrializare a laptelui Slatina Olt
1081 Intreprinderea de industrializare a laptelui Ploiesti Prahova
1082 Intreprinderea de industrializare a laptelui Satu- Mare Satu -Mare
1083 Intreprinderea de industrializare a laptelui Simleul Silvaniei Salaj
1084 Intreprinderea de industrializare a laptelui Sibiu Sibiu
1085 Intreprinderea de industrializare a laptelui Suceava Suceava
1086 Intreprinderea de industrializare a laptelui Alexandria Teleorman
1087 Intreprinderea de industrializare a laptelui Timisoara Timis
1088 Intreprinderea de industrializare a laptelui Tulcea Tulcea
1089 Intreprinderea de industrializare a laptelui Vaslui Vaslui
1090 Intreprinderea de industrializare a laptelui Ramnicu Valcea Valcea
1091 Intreprinderea de industrializare a laptelui Focsani Vrancea
1092 Intreprinderea de industrializare a laptelui Bucuresti M. Bucuresti
1093 Centrala productiei industrializarii sfeclei de zahar – Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
1094 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Arad Arad
1095 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Sascut Bacau
1096 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Bucecea Botosani
1097 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Bod Brasov
1098 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Buzau Buzau
1099 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Podari Dolj
1100 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Pascani Iasi
1101 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Giurgiu Giurgiu
1102 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Urziceni Ilfov
1103 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Tandarei Ialomita
1104 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Targu Mures Mures
1105 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Oradea Bihor
1106 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Ludus Mures
1107 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Roman Neamt
1108 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Corabia Olt
1109 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Timisoara Timis
1110 Intreprinderea de produse zaharoase Brasov Brasov
1111 Intreprinderea de produse zaharoase “Feleacul” Cluj-Napoca Cluj
1112 Intreprinderea de produse zaharoase “Cerna” Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
1113 Intreprinderea de produse zaharoase “Victoria” Sibiu Sibiu
1114 Intreprinderea de produse zaharoase “Kandia” Timisoara Timis
1115 Intreprinderea de produse zaharoase Bucuresti M. Bucuresti
1116 Centrala berii, spirtului si amidonului -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
1117 Intreprinderea de spirt si drojdie Arad Arad
1118 Intreprinderea de bere Pitesti Arges
1119 Intreprinderea de bere spirt si drojdie Margineni Bacau
1120 Intreprinderea de bere spirt si drojdie Oradea Bihor
1121 Intreprinderea de bere si amidon Braila Braila
1122 Intreprinderea de bere “Aurora” Brasov Brasov
1123 Intreprinderea de bere si spirt Cluj-Napoca Cluj
1124 Intreprinderea de bere Constanta Constanta
1125 Intreprinderea de spirt Sfantu Gheorghe Covasna
1126 Intreprinderea de amidon si glucoza Targu Secuiesc Covasna
1127 Intreprinderea de bere Galati Galati
1128 Intreprinderea de bere spirt si amidon Sinsimion Harghita
1129 Intreprinderea de bere si malt Hateg Hunedoara
1130 Intreprinderea de bere si spirt Iasi Iasi
1131 Intreprinderea de drojdie “Seineana” Seini Maramures
1132 Intreprinderea de bere si spirt “Banovita” Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
1133 Intreprinderea de bere Reghin Mures
1134 Intreprinderea de bere si amidon “Steagu Rosu” Piatra Neamt Neamt
1135 Intreprinderea de bere Azuga Prahova
1136 Intreprinderea de bere Satu Mare Satu Mare
1137 Intreprinderea de bere si amidon Sibiu Sibiu
1138 Intreprinderea de bere spirt si amidon Radauti Suceava
1139 Intreprinderea de bere Timisoara Timis
1140 Intreprinderea de bere spirt si drojdie – Bucuresti M. Bucuresti
1141 Intreprinderea de bere Rahova – Bucuresti M. Bucuresti
1142 Intreprinderea de bere Grivita – Bucuresti M. Bucuresti
1143 Intreprinderea de bere Bragadiru – Bucuresti M. Bucuresti
1144 Centrala uleiului -Bucuresti – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
1145 Intreprinderea de ulei “Interindustrial” Oradea Bihor
1146 Intreprinderea de ulei Constanta Constanta
1147 Intreprinderea de ulei “Oltenia” Podari Dolj
1148 Intreprinderea de ulei “Prutul” Galati Galati
1149 Intreprinderea de ulei Slobozia Ialomita
1150 Intreprinderea de ulei “Unirea” Iasi Iasi
1151 Intreprinderea de ulei Urziceni Ilfov
1152 Intreprinderea de ulei “Ardealul” Carei Satu Mare
1153 Intreprinderea de ulei Rosiorii de Vede Teleorman
1154 Intreprinderea de ulei Barlad Vaslui
1155 Intreprinderea de ulei “13 Decembrie” Bucuresti M. Bucuresti
1156 Centrala productiei si industrializarii tutunului -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
1157 Intreprindetre de tigarete Ramnicu Sarat Buzau
1158 Intreprindetre de tigarete Sfantu Gheorghe Covasna
1159 Intreprindetre de tigarete Targu Jiu Gorj
1160 Intreprindetre de tigarete Iasi Iasi
1161 Intreprindetre de tigarete Timisoara Timis
1162 Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Ocna Mures Alba
1163 Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Arad Arad
1164 Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Craiova Dolj
1165 Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Urziceni Ilfov
1166 Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Carei Satu Mare
1167 Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Barlad Vaslui
1168 Centrala productiei si industrializarii pestelui -Ilfov -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Ilfov
1169 Intreprinderea piscicola Arad Arad
1170 Intreprinderea piscicola Cefa Bihor
1171 Intreprinderea piscicola Botosani Botosani
1172 Intreprinderea piscicola Braila Braila
1173 Intreprinderea piscicola Luciu Buzau
1174 Intreprinderea piscicola Cluj-Napoca Cluj
1175 Intreprinderea piscicola Constanta Constanta
1176 Intreprinderea piscicola Calafat Dolj
1177 Intreprinderea piscicola Galati Galati
1178 Intreprinderea piscicola Calarasi Ialomita
1179 Intreprinderea piscicola Iasi Iasi
1180 Intreprinderea piscicola Zau de Campie Mures
1181 Intreprinderea piscicola Bercu Satu Mare
1182 Intreprinderea piscicola Zimnicea Teleorman
1183 Intreprinderea piscicola Urseni Timis
1184 Intreprinderea piscicola Carja Vaslui
1185 Centrala Delta Dunarii – Tulcea- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Tulcea
1186 Intreprinderea de constructii si reparatii de nave si utilaje Tulcea Tulcea
1187 Intreprinderea de industrializare a pestelui Tulcea Tulcea
1188 Intreprinderea piscicola Macin Tulcea
1189 Centrala industriala de morarit, decorticat, panificatie si produse fainoase -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
1190 Intreprinderea de morarit si panificatie Alba Iulia Alba
1191 Intreprinderea de morarit si panificatie Arad Arad
1192 Intreprinderea de morarit si panificatie Pitesti Arges
1193 Intreprinderea de morarit si panificatie Bacau Bacau
1194 Intreprinderea de morarit si panificatie Oradea Bihor
1195 Intreprinderea de morarit si panificatie Bistrita Bistrita Nasaud
1196 Intreprinderea de morarit si panificatie Botosani Botosani
1197 Intreprinderea de morarit si panificatie Resita Caras-Severin
1198 Intreprinderea de morarit si panificatie Sfantu Gheorghe Covasna
1199 Intreprinderea de morarit si panificatie Targoviste Dambovita
1200 Intreprinderea de morarit si panificatie Targu Jiu Gorj
1201 Intreprinderea de morarit si panificatie Miercurea Ciuc Harghita
1202 Intreprinderea de morarit si panificatie Deva Hunedoara
1203 Intreprinderea de morarit si panificatie Slobozia Ialomita
1204 Intreprinderea de morarit si panificatie Ilfob Buc. Ilfov
1205 Intreprinderea de morarit si panificatie Baia Mare Maramures
1206 Intreprinderea de morarit si panificatie Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
1207 Intreprinderea de morarit si panificatie Piatra Neamt Neamt
1208 Intreprinderea de morarit si panificatie Zalau Salaj
1209 Intreprinderea de morarit si panificatie Suceava Suceava
1210 Intreprinderea de morarit si panificatie Tulcea Tulcea
1211 Intreprinderea de morarit si panificatie Barlad Vaslui
1212 Intreprinderea de morarit si panificatie Valcea Valcea
1213 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Brasov Brasov
1214 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Constanta Constanta
1215 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Galati Galati
1216 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Iasi Iasi
1217 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Targu Mures Mures
1218 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Slatina Olt
1219 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Ploiesti Prahova
1220 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Satu Mare Satu Mare
1221 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Sibiu Sibiu
1222 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Alexandria Teleorman
1223 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Focsani Vrancea
1224 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Bucuresti M. Bucuresti
1225 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Braila Braila
1226 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Craiova Dolj
1227 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Timisoara Timis
1228 Trustul inului, canepii si bumbacului – Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
1229 Intreprinderea de in Mangalia Constanta
1230 Intreprinderea de in Reci Covasna
1231 Intreprinderea de in Joseni Harghita
1232 Intreprinderea de in Ulmeni Maramures
1233 Intreprinderea de in Ploiestiori Prahova
1234 Intreprinderea de in Cirta Sibiu
1235 Intreprinderea de in Ghindari Mures
1236 Intreprinderea de in Sighisoara Mures
1237 Intreprinderea de cinepa Iratosu Arad
1238 Intreprinderea de cinepa Palota Bihor
1239 Intreprinderea de cinepa Buzau Buzau
1240 Intreprinderea de cinepa Ludus Mures
1241 Intreprinderea de cinepa Sagna Neamt
1242 Intreprinderea de cinepa Dumbraveni Sibiu
1243 Intreprinderea de cinepa Sinicolaul Mare Timis
1244 Intreprinderea de cinepa Vaslui Vaslui
1245 Intreprinderea de cinepa Alexandria Teleorman
1246 Intreprinderea de in si cinepa Beclean Bistrita Nasaud
1247 Intreprinderea de in si cinepa Carei Satu Mare
1248 Intreprinderea de in si cinepa Suceava Suceava
1249 Intreprinderea pentru producerea si valorificarea bumbacului Brinceni Teleorman
1250 Intreprinderea de de pescuit oceanic “NAVROM” Tulcea Tulcea
1251 Intreprinderea “PROTAN” Bucuresti M. Bucuresti
1252 Intreprinderea “Didactica M. Bucuresti
1253 Monetaria Statului M. Bucuresti
1254 Imprimeria Bancii Nationale M. Bucuresti
1255 Intreprinderea “Frigocom” M. Bucuresti
1256 Intreprinderea de produse ortopedice si protezare M. Bucuresti

ACUM NE INTREBAM OARE UNDE ESTE BUGETUL ROMANIEI ?CINE POATE  SI CUM SA FACEM CA SA AVEM SI NOI UN BUGET?

ROMANI…AMINTITI-VA DE PETROM,DE PLATOUL MARII NEGRE,DE RAFINARII,DE ENERGIA ELECTRICA,DE APE SI IZVOARE,DE PADURILE CARE AU FOST ODATA,DE AGRICULTURA,DE FABRICI SI UZINE,DE CAILE FERATE SI ALTELE ,ASTEA TOATE AU FOST…TREBUIAU SA FIE ALE NOASTRE ALE POPORULUI ROMAN,PENTRU CA NOI SA TRAIM MAI BINE.INSA TRADATORII SI HOTII AU ABUZAT DE CARACTERUL NOSTRU DOCIL ,DAR TOATE AU UN INCEPUT SI UN SFARSIT.

PENTRU FOARTE PUTIN TIMP MAI AVEM INCA ROSIA MONTANA ,MUNTI DE AUR CARE APARTIN POPORULUI ROMAN.LASATI-L ACOLO HOTILOR  O SA EXPLOATEZE ROMANIA CANDVA NU CANADIENII STRECURANDU-NE SI NOUA DOAR CE LE TRECE LOR PRINTRE DEGETE.



IAR NOI,DOBITOCII CARE AM PERMIS PREA MULTE TARIM ZI DE ZI

ASTA SI ASTA .

CONGRESUL AL- XV-LEA AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN : ROMANIA IN AGONIE

ACUM VA INTREB ,VA MAI AMINTITI DE ASTA?

INEVITABIL VA VENI MOMENTUL CAND CEAUSESCU VA FI DECLARAT EROU AL NEAMULUI ROMANESC ,CARE DEALTFEL INCEPE SA FIE REGRETAT DIN CE IN CE MAI MULT DE CATRE ROMANI.

Dragi romani..ALOO….ALOOO.!! Stimati tovarasi,mi s-a permis sa va vorbesc din lumea de dincol0, pentru ultima data, post – mortem .Pentru noua generatie din ultimii 20 de ani ,care nu ma cunosc ,eu sunt Secretarul General al Partidului Comunist Roman  Tovarasul Nicolae Ceausescu.

Dragi tovarasi si pretini , iata ca dupa 20 de ani de cand am fost asasinat de catre fortele oculte ale masoneriei si a unor grupari mondiale malefice,de la Epoca de Aur pe care am construit-o cu ajutorul clasei muncitoare,constat cu mare regret si durere in suflet, ca Romania se afla in starea de AGONIE de dinaintea MORTII.

Aflu cu lacrimi in ochi ,ca dupa eforturile mele de a tine departe de poporul roman,pe toti imperialistii,mafiotii economici,tradatorii de tara,capitalistii lacomi si avizi dupa putere,acestia sunt ce-i care va conduc,acestia pentru care voi ma-ti impuscat, v-au adus pe voi dragi romani la limita dintre viata si moarte.Am scapat tara de datorii datorita voua .Datorii pe care le-am facut in interesul de a va construi case si apartamente,starzi ,sosele,metrou,orase, fabrici si uzine,terenuri agricole ,ferme si toate de care va mai amintiti…Caci au ramas doar amintiri ;amintiri de suferinta cu munca si sudoare caci toate au fost desarte , de toate ati fost furati.! Ati rabdat de foame ,este adevarat ,dar astea au fost eforturi nelimitate pentru care voi sa traiti mai bine si pentru care eu eram pe cale de a infaptui un socialism mai bun ca orice forma de guvernamant din lume.Capitalismul se simtea amenintat ,eram singura tara din lume fara datorii externe si iata ca atunci forte obscure,tradatori ai neamului romanesc,masoni si alte grupari oculte ,activisti ai Noii Ordini Mondiale,au recurs la asasinarea mea  pentru a va fura voua munca voastra si toate bunurile tarii ,dezbinandu-va intre voi,inrobindu-va,si luandu-va orice putere de a va mai rascula pe viitor impotriva lor.Nu v-au luat doar tara, v-au furat personalitatea, demnitatea,onestitatea,curajul,unitatea de neam.Uniunea Europeana este asasinul real al Romaniei si cu adanca durere in suflet , urez sincere condoleante poporului roman,pentru ca deja v-ati pierdut identitatea si umanitatea in care ati trait liberi dar nu ati stiut pana ce acesti huligani v-au pacalit cu o libertate falsa si perversa.Dragi tovarasi si pretini , singura voastra sansa este sa va inarmati cu cinstea , demnitatea si curajul stramosilor vostri , sa va luati furcile si topoarele si sa mergeti in cautarea judecatii.
Asta e singura cale , multi destepti din tabara adversa ,care se vor arata ca fiind educati si diplomati,va  vor spune ca furca si coasa e o metoda depasita .Nu este si niciodata nu va fi , ei ce-i care va fura sunt sustinuti de  justitie , iar voi trebuie sa fiti adevarata justitie petru a avea o judecata dreapta.Sa nu-i credeti cand o sa va faca anarhisti,huligani etc pentru ca toate tarile ”civilizate” asta fac de mii de ani subjuga pe cei slabi.Fortele militare nucleare subjuga pe cei slabi si isi impart lumea intre ei, si totu-si sunt catalogate ca tari civilizate si mai sunt si sustinute in genocidul mondial pe care il preactica . Nu cred ca este nevoie sa va mai relatez politica mondiala a anilor `89-2009..
Cam astea am avut de spus si sper ca singele strabunilor, sa reinvie din nou in venele voastre  statutul de roman si inima voastra sa bata cu mandrie.

PDL-ul isi arata adevarata fata ,de jigodie politica


Europarlamentarul PNL Renate Weber îl acuză pe democrat-liberalul Cristian Preda că organizează marţi o dezbatere pe tema proiectului minier de la Roşia Montană la care au fost invitaţi doar susţinătorii exploatării aurifere. Acesta spune că Weber e binevenită la dezbatere şi la fel şi orice alt eurodeputat care critică proiectul.

“Tocmai am primit pe e-mail o invitaţie de la colegul europarlamentar PD-L Cristian Preda la o dezbatere cu „comunitatea locală Roşia Montană”. Am vorbit şi eu cu câţiva membri ai comunităţii şi am înţeles de la ei că, într-adevăr, vreo 100 de persoane din Roşia ar urma să vină la Bruxelles pentru această dezbatere (şi nici nu mă intreb cine le plăteşte deplasarea!), însă cei care se opun proiectului RMGC evident că NU au fost invitaţi. Deci nu e vorba de o dezbatere, ci de un monolog…căci invitaţia este făcută publică azi, cu doar o zi înainte de eveniment, pentru ca oponenţii proiectului să aibă cât mai puţin timp să se organizeze”, scrie eurodeputata PNL pe facebook.

Aceasta revine cu noi precizări pe tema excursiei la Bruxelles a locuitorilor din Roşia: “Am primit chiar acum un mesaj e-mail de la cineva din Roşia Montană (oponent al proiectului, desigur) care mi-a spus că plecarea consătenilor lui a fost făcută cu autocarul, la cinci dimineaţa şi oamenilor li s-a spus să păstreze secretul, unii nu ştiau exact de ce se duc la Bruxelles, dar dacă tot „le plăteşte compania”, s-au bucurat de excursia gratuită.”
Preda: Precauţia nu justifică subdezvoltarea

În replică, eurodeputatul Cristian Preda spune că Renate Weber este binevenită. La fel şi orice eurodeputat care nu susţine proiectul, adaugă acesta. „Am chemat toţi eurodeputaţii care sunt pro şi contra să discutăm împreună cu comunitatea locală.  Nu vreau ca asemenea discuţii să fie purtate doar cu doamna Weber şi cu ong-urile apropiate fundaţiei Soros, acolo unde domnia sa a lucrat şi care se opun proiectului. De aceea am şi fixat dezbaterea în pauza activităţilor de la PE, să poată veni toată lumea. Miercuri se votează în PE, iar noi am introdus un amendament care prevede conceperea unui studiu asupra impactului asupra mediului a acestui gen de minierit. Precauţia nu poate să justifice subdezvoltarea”, afirmă Preda.