MEMORIALUL DURERII 1989-2009


SUNTEM CONDUSI DE NISTE GUNOAIE SI SCURSURI ALE SOCIATATII

CUGETARI POST DECEMBRISTE

ANA ASLAN - PROTEST
Ce sa intamplat dragi romani..???Suntem in plina iarna si va este frig in propriile locuinte facute cadou de NEA` NICU.???Va este foame ? Va uitati cu jale prin rafturi si galantare salivand …,si tristi va uitati in portofel ca e gol si nu va ajung banii de mancare, pentru plata curentului electric ,pentru gazul metan si alte cheltuieli..?Nu va ajung banii pentru medicamente si muriti de frig si foame prin spitale.??Pai…de ce nu-l impuscati pe Ceausescu.??Aaaaaa dar stati ca pe asta parca l-am mai impuscat o data cu vre-o 20 de ani in urma in ideea ca o sa suprimam acel nivel de trai…si am ramas cu o Romanie cu economie buna , si datorii ZERO …dar acum..unde-i Romania.?? Sa ghicsc ..la austrieci..la cehi…la indieni….la americani.. la germani ..la greci..la englezi…in fine am mai ramas ceva oare de valoare ce a ramas ne vandut.??mai avem ceva inca cu profit.?nici o problema vom falimenta si vom vinde…e prea gras comisionul si atractiv…Ceausescu a murit ca fost mic si prapadit..unde-s doi (mii) puterea creste si poporul nu sporeste .Si de fapt de ce se plang romanii.?? pentru ca-s prosti.?Daa….asta e..nu au creier..pt ca unde-i unu nu-i putere …haha de ani buni cantam asta dar se vede inteligenta romanului…le e prea greu sa inteleaga ,ca puterea de a decide ceva consta in superioritate numerica…raportul popor -guvernanti e prea mare si avem toate sansele din lume sa schimbam felul de cum vrem sa traim…suntem furati de catre angajatii nostri pt ca acesti politicieni ,sunt numiti in functii de catre popor sa ne reprezinte interesele noastre ale poporului…cu posibilitate de concediere in orice moment ..dar poporul accepta ca acestia sa-si reprezinte propriile interese transformand angajatorul (poporul) , in sclavul angajatului(adica al politicianului)….asta da prostie….oare sa fie coincidenta imnul romaniei..??se pare ca nu…suntem asa de multe secole….Daca nu iesim in strada sa-i judecam pe acesti banditi…de ce va mai plangeti.? RUSINE POPORULUI ROMAN….!!

Sorina-Luminiţa Plăcintă

sorina_buna_11247129362

declaratia de avere:vezi aici

Fiul ministrei Placinta, homosexual si satanist?

fiul 1fiul 2
Andrei Razvan Placinta, baiatul ministrului Tineretului si Sportului, Sorina Placinta, si-a postat pe internet, pe contul sau Facebook, mai multe poze care in care apare in compania unor barbati, in ipostaze homosexuale, dezvaluite Libertatea.

Fotografiile il infatiseaza pe Andrei Placinta alaturi de doi barbati, in ipostaze care tind sa demonstreze ca are inclinatii homosexuale.fiul 3

O alta fotografie alimenteaza zvonurile privind apropierea sa de un cult religios acuzat de practici sataniste. Conform jurnalistilor de la Libertatea, Andrei Placinta a devenit, pe 3 aprilie 2008, la varsta de 18 ani, preot al “Primei Biserici Ateiste”, un cult care neaga existenta lui Dumnezeu si este considerat de unii preoti ca fiind similar celor sataniste.

Medalionul pe care il poarta la gat baiatul in una dintre fotografii este o pentagrama, simbol asociat in mod curent cu satanismul.

Fiul ministrului Tineretului are 19 ani si studiaza in localitatea Montreux, din Elvetia.

DOSARUL FLOTA   –   NOTA DE CONSTATARE

La 11.04.1991, Băsescu Traian, împreună cu învinuitul Marinescu Călin Dragomir, la acea vreme director la C.N.M. „PETROMIN” S.A. Constanţa, s-au deplasat în Norvegia, la Oslo, unde au semnat o scrisoare de intenţie cu Departamentul „KLAVENESS CHARTERING” din cadrul Companiei „TORVALD KLAVENESS GROUP”. Din conţinutul acesteia rezultă că C.N.M. „PETROMIN” S.A. şi „KLAVENESS CHARTERING” vor constitui o companie mixtă denumită PETROKLAV, lucru realizat, de altfel, la 14.05.1991.
Obiectul de activitate al acestei companii mixte era retehnologizarea şi operarea vrachierelor româneşti, managementul tehnic al acestora efectuîndu-se de la sediul din Oslo, compania urmînd să fie înmatriculată în afara României. În toate documentele semnate, inclusiv în şedinţa Consiliului Împuterniciţilor Statului (C.I.S. – din componenţa căruia făceau parte învinuiţii: Drăgan Gheorghe, Cărbunaru Ion, Ivascu Constantin, Bune Alexandru, Sufragiu Mariana, Lupu Marin şi Pistolea Vasile), se menţionează că funcţionarea acestei societăţi mixte se va face cu aprobarea Guvernului României, lucru nerealizat.
Totuşi, compania mixtă a funcţionat în perioada 14.05.1991, pînă la 20.07.1992, sub denumirea „PETROKLAV” Inc., avînd sediul în Bahamas, acţionari fiind 50% C.N.M. „PETROMIN” S.A. şi 50% „KLAVENESS CHARTERING”, avînd în management navele Balota, Băneasa, Barbosi, Comăneşti, Cărbuneşti. Compania mixtă a deschis contul bancar la Sucursala „CITY BANK” din Londra. La data de 14.05.1991, între C.N.M. „PETROMIN” S.A. şi „KLAVENESS CHARTERING” se întocmeşte un adendum la contractul de societate mixtă, prin care firma norvegiană îşi transferă acţiunile unui alt departament din grupul „TORVALD KLAVENESS”, denumit „TORVALD KLAVENESS SHIPPING”. Administrarea companiei „PETROKLAV” Inc. se făcea de Toanchină Virgil, Băsescu Traian – din partea română, şi 2 directori din partea norvegiană.
Componenţa directorilor părţii române a fost propusă de C.I.S. şi aprobată la 26.07.1991 de Băsescu Traian, la acea vreme ministrul Transporturilor. Comitetul Director al firmei „PETROKLAV” Inc. din Bahamas s-a întîlnit, în ianuarie 1992, la Ambasada Norvegiană de la Bucureşti, şi în iunie 1992, la Oslo, întîlnire la care au participat 2 directori de la „KLAVENESS”, Marinescu Călin Dragomir de la C.N.M. „PETROMIN” S.A., Toanchină Virgil şi Băsescu Traian din partea „PETROKLAV” lnc., hotărînd cu aceste ocazii înfiinţarea unei companii holding „PETROMIN OVERSEAS” Inc., cu sediul în Liberia, şi a 15 companii subsidiare, cu acelasi sediu, deţinătoare de unică navă. De asemenea, s-a mai hotărît înfiinţarea companiei „PETROKLAV MANAGEMENT” Inc. Liberia, acţiunile acestei companii fiind la purtător.
Fiecare din cele 15 subsidiare vor încheia contracte de management cu „PETROMIN OVERSEAS” Inc. „PETROMIN OVERSEAS” Inc. va încheia un singur contract de management care să cuprindă cele 15 nave, cu „PETROKLAV MANAGEMENT”, iar acesta va încheia un contract de management, în termenii Back tack cu „TARVALD KLAVENESS & Co A/S”. Se observă că activitatea societăţii mixte din Bahamas s-a mutat în Liberia. Acest lucru este probat cu NOTA întocmită de fostul director general al C.N.M. „PETROMIN” S.A Constanţa, Marinescu Călin Dragomir, adresată Ministrului Transporturilor, Paul Teodoru, la 11.02.1993, în care se menţionează următoarele: în acest sens, prin hotărîrea Consiliului de Administraţie din 20.04.1991, precum şi a hotărîrii Consiliului Împuterniciţilor Statului din 25.04.1991, s-a decis ca nava 22 Decembrie 1989 să facă parte din grupul de nave aflate în contract de management cu „KLAVENESS” Oslo (cu această firmă C.N.M. „PETROMIN” SA Constanţa a încheiat un contract de companie mixtă „PETROKLAV MANAGEMENT” Inc., înregistrată în Liberia, avînd ca obiect de activitate managementul în comun al unui număr de 16 nave şi perfecţionarea personalului C.N.M. „PETROMIN” S.A Constanţa, conform standardelor occidentale. Referitor la situaţia celor 15 nave, din cercetările efectuate pînă în prezent, a rezultat că la data de 24.05.1992, C.I.S. din C.N.M. „PETROMIN” S.A Constanţa a hotărît înfiinţarea unei companii holding, cu numele de „PETROMIN OVERSEAS” Inc. (P.O.I), cu sediul în Monrovia – Liberia, care la rîndu-i a înfiinţat 15 companii, proprietare de unică navă, cu acelaşi sediu, urmînd ca navele Comăneşti, Cărbuneşti, Bărbosi, Băneasa şi Balota să poarte pavilion liberian, iar navele Breaza, Bicaz, Callatis, Bârlad, Baia de Cris, Baia de Aramă, Bujoreni, Bobâlna, Borzeşti şi 22 Decembrie 1989 (aflată în construcţie în Şantierul Naval Constanţa la acea vreme şi dată în folosinţă în 1993) să poarte pavilion românesc.
În acest sens, ministrul Transporturilor Băsescu Traian a emis Ordinele cu nr. 418 şi 457/1992, prin care aproba schimbarea de pavilion. Schimbarea de pavilion a unei nave presupune înfiinţarea unei companii în ţara unde se intenţionează înmatricularea navei şi transferul acesteia în proprietatea companiei respective. Transferul proprietăţii unei nave conform legislaţiei maritime internaţionale se face prin: vînzare-donaţie, avînd loc totodată radierea navei din registrele căpităniei. Mai există o situaţie cunoscută sub numele de bare-boat, charter registration, unde pe baza unui contract de bare-boat se suspendă pavilionul navei pe perioada derulării acestui contract (care este de circa 2 ani cu drept de prelungire) în ţara armatorului (proprietarului).
În acelaşi timp, navlositorul poate înmatricula nava în alt stat şi arbora pavilionul acelui stat. După terminarea contractului, nava revine la proprietarul originar şi arborează pavilionul iniţial. Din cercetările efectuate s-a stabilit că un număr de 6 nave au fost radiate din registrul matricol al Căpităniei Zonale Constanţa, menţionîndu-se contractul de bare-boat, care în realitate nu există, iar celelalte 9 nave au fost vîndute pe un dolar, avînd la bază documentul bill of sale (nota de vînzare). Aceste ordine le apreciem ca ilegale, întrucît era necesară o Hotărîre de Guvern, conform Decretului nr. 443/1972.
Aprobarea ministrului Transporturilor ca 10 nave să poarte pavilion românesc, deşi proprietarii erau companiile liberiene, este nelegală, încălcînd flagrant prevederile Decretului nr. 443/1972. Totodată, C.I.S. a hotărît vînzarea celor 15 nave de la C.N.M. „PETROMIN” S.A. Constanţa la cele 15 companii proprietare de unică navă (denumite „Comăneşti Incorporated”, „Cărbuneşti Inc.”…), precum şi punerea de ipoteci pe 4 nave (Comăneşti, Cărbuneşti, Barbosi şi Băneasa) pentru a garanta un împrumut de 45 milioane USD de la „CHISTIANIA BANK” Oslo, către „PETROMIN OVERSEAS” Inc. În acest sens, s-a încheiat procesul verbal cu nr. 14/24.05.1992 şi s-a emis hotărîrea C.I.S. din aceeaşi dată. Se observă însă că această hotărîre nu a fost publicată în extras, în Monitorul Oficial, conform art. 89 din Legea 31/1990 şi, în mod normal, nu ar fi trebuit executată. Obligaţia publicării cădea în sarcina directorului Lupu Marin (care din informaţiile noastre se află în prezent la Oslo, posibil în Scoţia, Marea Britanie).
Totuşi, hotărîrea C.I.S. a fost pusă în aplicare, companiile au fost create, iar navele au fost transferate către acestea prin documente Bill of Sale la pretul de 1 USD, ulterior „PETROMIN OVERSEAS” Inc. luîndu-şi creditul de 45 milioane USD. În ceea ce priveşte vînzarea navelor, practica internaţională maritimă prevede următoarele: * la Copenhaga, în anul 1905, a luat fiinţă „Baltic and International Maritime Conferance” (B.I.N.C.O.) – Conferinţa Maritimă Baltică şi Internaţională, organ consultativ internaţional cu caracter permanent neguvernamental. Este format din reprezentanţi ai armatelor şi asociaţilor de armatori, ai brokerilor şi cluburilor de navlu şi contrastalii, precum şi ai cluburilor P & I (Protection and Indemnity) indiferent de naţionalitate. Atribuţiile conferinţei sînt: * formulează diverse tipuri de contracte C/P (Charter Party), de vînzări de nave, conosamente şi alte documente ce intervin în transporturile maritime, prin conferinţe sau aranjamente directe cu navlositorii, încărcătorii, primitorii, armatorii şi comercianţii, în general, sau cu organizaţii reprezentînd asemenea persoane; * emite astfel de documente tipizate.
Astfel, această conferinţă, în anul 1956, a adoptat forma tipizată a contractului de vînzări de nave, codificate „sale form”, care a fost revizuit în anii 1966, 1983, 1986, 1987, 1993, şi care se numeşte „Memorandum of Agreement”. În acest contract, la articolul 8, „Documentation”, se prevede că, în schimbul plăţii, vînzătorii vor furniza cumpărătorului bill of sale, precum şi alte documente. Deci, emiterea de către C.N.M. „PETROMIN” S.A. Constanta a bill of sale, fără contractul de vînzare, este ilegală, iar transferul navelor s-a făcut prin vînzarea la preţul de 1 dolar. Conform statutului de funcţionare al C.N.M. „PETROMIN” S.A Constanţa, aprobat prin H.G. nr. 19/1991, C.I.S. exercita atribuţiile Adunării Generale a Acţionarilor la C.N.M. „PETROMIN” S.A Constanţa, unde statul era acţionar unic. Din studierea atribuţiilor prevăzute în statut rezultă că C.I.S. nu avea în competenţă să hotărască asocierea cu alte persoane juridice sau fizice, din ţară sau străinătate, crearea de societăţi în străinătate. Aceste atribuţii au fost introduse printr-un Regulament de funcţionare al C.I.S. care a fost redactat în cadrul Ministerului Transporturilor în luna ianuarie 1991 şi aprobat ulterior, în C.I.S. În acest sens, subsecretarul de Stat pentru Transporturi Navale Băsescu Traian a emis Ordinul cu nr. 1349/31.01.1991, în care se prevede, la punctul 2, ca C.I.S. să-şi desfăşoare activitatea în baza atribuţiilor din Regulament. Se observă că punctul 2 din acest ordin încalcă art. 212 din Legea 31/1990, conform căruia atribuţiile C.I.S. sînt cele din statut. Din relaţiile primite de la Ministerul Lucrărilor Publice şi al Amenajării Teritoriului a rezultat că acest Ordin nu este arhivat la direcţia de specialitate din minister şi nu se regăseşte în registrul ce cuprinde asemenea ordine.
Organ de Poliţie
1. Chestor Mihail Bogdan
2. Subcomisar Mihai Toporan
3 Agent şef de Poliţie Mihăilă Gunache

Cristian Boureanu (PDL), a candidat in Arges, colegiul 8, deputati, si a obtinut 7.983 de voturi. El este acuzat de procurorii DNA in dosarul „Loteria Romana” de abuz in serviciu in legatura cu un act aditional la un contract pe care l-a semnat in 2000, alaturi de alti membri ai AGA a Loteriei.

Eugen Badalan (PDL), a candidat in Braila, colegiul 2, deputati si a obtinut 6.942 de voturi. Fostul sef al Statului Major al Fortelor Terestre, Eugen Badalan, a fost trimis in judecata in decembrie 2007, in dosarul Tofan, sub acuza de prejudicierea statului Major cu 1,26 milioane euro.

Stelian Fuia (PD-L), a candidat in Calarasi, colegiul D4 si a obtinut 6.729 de voturi. Agentia Nationala de Integritate a sesizat Parchetul General, acuzindu-l pe deputatul democrat-liberal Stelian Fuia de fals in declaratii si de conflict de interese.

Democratul Adriean Videanu este acuzat ca a devenit proprietarul carierelor de marmura din Ruschita, dupa o scandaloasa privatizare l Sursele noastre spun ca Firma Titan Mar SA a lui Videanu a fost amendata pentru evaziune fiscala in 1998 si 2000 l Videanu apare (vezi facsimil) in Raportul Apartamentul pentru locuintele dobandite pe numele lui si al soacrei. Democratul Adriean Videanu, candidatul Aliantei DA la Primaria Capitalei, este unul dintre cei mai bogati oameni din Romania, averea sa cunoscand o crestere spectaculoasa, indeosebi in timpul legislaturii 1996 – 2000, cand acesta era deputat PD de Teleorman si partidul sau se afla la Putere, afirma sursele noastre. Grosul afacerilor sale, cotate la zeci de milioane de dolari, il reprezinta comertul cu marmura, prin firmele sale SC Titan Mar SA si SC Marmosim SA Simeria, pe care le conduce prin intermediul sotiei sale, dintr-un apartament situat la etajul 8 al unui bloc din Centrul Civic al Capitalei, afirma interlocutorul nostru.

Casa pentru soacra

Referitor la Adriean Videanu si la apartamentele sale, numele acestuia a intrat in atentia opiniei publice dupa ce a fost mentionat in vestitul Raport Apartamentul, realizat de Parlamentul Romaniei in 1995, in care s-au analizat modurile in care o serie de demnitari – printre care si Videanu – si-au dobandit locuintele luate de la stat. Desi Adriean Videanu neaga ca ar fi savarsit vreo ilegalitate si se apara cu o hartie emisa de Parchet, in care i se raspunde in acest sens, Raportul Apartamentul a retinut: „Dintre cei 22 de deputati, sase aveau domiciliu si, dupa caz, aveau locuinte ori locuiau la alte persoane din Bucuresti (…) in doua situatii (Musetescu Ovidiu Tiberiu si Videanu Adriean), deputatii, avand in vedere posibilitatile create de hotararea Biroului Permanent si de lege, si-au creat situatii legale care le-au permis sa solicite atribuirea cu chirie a unor locuinte, pe care le-au cumparat (…) Deputatul Videanu Adriean, dupa ce si-a definitivat, la 29.10.1990, contractul de inchiriere provizorie pentru locuinta din Bucuresti (…), a solicitat si i s-a aprobat modificarea contractului de inchiriere, mai intai in sensul introducerii in familia sa si in spatiu a mamei sotiei la 12.08.1991, iar apoi, prin trecerea ca titular de contract de inchiriere la 26.05.1993, a soacrei in locul sotiei sale. S-a creat astfel situatia legala, premisa de a se solicita o noua locuinta, ca o persoana indreptatita. Locuinta i-a fost atribuita de Camera Deputatilor la 10.06.1992, contractul de inchiriere s-a facut la 27.05.1993 si a cumparat apartamentul la 05.10.1993. Ulterior, la 13.02.1994, soacra a cumparat si ea locuinta, al carei titular a devenit la 26.05.1993”.

Concluziile Raportului

Raportul Apartamentul concluzioneaza in privinta lui Videanu, deputat de Teleorman la acea data: „La 01.01.1990 locuia in Videle, str. Progresul nr. 8, proprietatea socrilor, domiciliul sau in Bucuresti era in str. Tabacului nr. 6, sectorul 6 (str. Adrian Fulga nr. 6) tolerat la parintii sotiei. Prefectura judetului Teleorman, cu adresa nr. 2267/26.05.1994 transmite situatia locuintelor din fondul de stat detinute de parlamentari, mentionand la pag. 3 ca dl. Videanu nu a detinut si nu detine spatiu locativ de stat sau proprietate in judetul Teleorman. Primaria Municipiului Bucuresti cu adresa nr. 120753/14.05.1992 a pus la dispozitia Camerei Deputatilor ap. 39/3 camere din blocul 71, Calea Calarasilor nr. 311. Camera Deputatilor cu adresa XIII/1282/10.06.1992 i-a repartizat ap. 35 d-lui Videanu Adriean, cu sotia si fiul. SC Titan SA i-a incheiat Contractul de inchiriere nr. 66716/24.01.1990 si apoi, cu contractul de vanzare-cumparare nr. 552965/5052/5.X.93 din 11.10.1993, i-a vandut apartamentul respectiv lui Videanu Adriean”.

Carierele, date fraudulos

Devenit proprietar in toamna lui 1993 al unui apartament din Piata Alba Iulia din Capitala, cumparat de la Romconfort, Adriean Videanu a decis sa-l transforme in cartierul general al viitorului sau imperiu financiar, sustin sursele noastre. In perioada 1998-1998, cand a cumparat la preturi incredibil de mici terenurile si cladirile SC Vulcan SA din sectorul 5 din Capitala (care au facut obiectul unor dezvaluiri din numerele trecute), adauga sursele citate, deputatul a pus ochii si pe carierele de marmura din comuna Rusca Montana, judetul Caras-Severin (de unde vine celebra marmura de Ruschita), cariere aflate in administrarea SC Marmosin SA, fosta Intreprindere Marmura Simeria. Bogatia acestei zone l-a facut in anii ,80 pe Ceausescu sa interzica construirea de cruci de marmura si sa ordone folosirea zacamantului exclusiv pentru Casa Poporului. Sursele noastre spun ca SC Marmosim SA a devenit de maxim interes pentru Videanu dupa ce Ministerul Industriei a acordat intreprinderii, in vara lui 1995, certificat de atestare a dreptului de proprietate pentru terenurile aflate in administrare. Aceasta, au adaugat ei, dupa ce Consiliul Judetean Caras-Severin refuzase initial eliberarea titlului de proprietate. Deranjat de aceasta instrainare ilegala, dar cu gir politic, ministerial, Consiliul Local Rusca Montana a cerut Curtii de Apel Timisoara, in contencios, anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate, pe motiv ca, potrivit Constitutiei, bogatiile de interes public ale subsolului fac obiectul exclusiv al proprietatii publice, precum si pentru faptul ca terenurile au fost proprietatea Statului Roman si nu pot fi instrainate, au precizat sursele citate. De asemenea, Consiliul local a solicitat instantelor sa anuleze si un schimb fraudulos de 150 hectare de teren intervenit in 1999 (fara act autentificat la notar) intre Marmosim SA si Directia Silvica Resita, care nu era proprietara a terenului, ci doar administrator, proprietar fiind Statul.

Privatizare cu cantec

Sursele noastre spun ca, un an inainte de acest schimb – la 27 ianuarie 1998 -, Consiliul Local Rusca Montana avertizase in scris Fondul Proprietatii de Stat sa nu scoata la privatizare SC Marmosim SA, intrucat exista un litigiu intre comuna si Ministerul Industriei pentru anularea certificatului de proprietate. La 29 ianuarie 1998, in pofida litigiului existent, FPS a vandut pachetul majoritar de actiuni de la Marmosim, care a devenit proprietatea deputatului Adriean Videanu. La cateva luni distanta, procesul in contencios, intentat de Consiliul local din Rusca la Curtea de Apel Timisoara, a fost castigat, au adaugat sursele citate. Prin sentinta civila nr. 131 din 16 iunie 1998, Curtea de Apel Timisoara a anulat ca nelegal certificatul de atestare a dreptului de proprietate emis de minister pe numele Marmosim, cu privire la suprafata de 150 hectare reprezentand zona de exploatare Cariera Veche si Dealul lui Ionel (suprafata care a facut obiectul schimbului de terenuri). Victoria localnicilor n-a tinut decat un an, ne-au precizat sursele citate, intrucat la recursul judecat in iunie 1999 la Curtea Suprema (cand partidul lui Videanu se afla la Putere) sentinta a fost casata, iar cauza a fost trimisa la rejudecare. Adriean Videanu exploateaza si azi carierele de marmura din Ruschita, pentru care obtine profituri imense, aceasta marmura avand mare cautare la export.

Fiscul, la Titan Mar SA

Revenind la Titan Mar SA, sursele noastre au declarat ca pachetul majoritar de actiuni al acesteia (circa 85%) a fost detinut mai tot timpul de sotia deputatului Videanu, acesta din urma avand un procent de participare mult mai mic. O serie de alti actionari s-au tot perindat de-a lungul timpului, insa sotii Videanu au fost intotdeauna „vioara I”, au adaugat sursele noastre. Ei au adaugat ca, de mai multi ani, in firma sotilor Videanu au intrat ca actionari doua firme infiintate in paradisurile fiscale din statul Delaware – SUA si Cipru, firme off-shore, cu actionariat secret, care detin impreuna 64% din actiuni: Romanian Investment Fund Cyprus Limited si Romanian Intreprinse Fund Delaware SUA. Videanu sustine insa public ca el nu detine nici un fel de firma off-shore, afirmatie greu de verificat, tinand cont de faptul ca actionariatul acestor societati nu este public. Denumite si „evaziunea fiscala legala” in lucrarile juridice de specialitate, firmele off-shore permit detinatorilor sa-si ascunda identitatea si sa plateasca un impozit pe profit incomparabil mai mic decat cele practicate in tarile de origine ale actionarilor. Conform adresei nr. 212489 din 19.06.2002 emisa de Administratia Finantelor Publice a Sectorului 3, se certifica faptul ca SC Titan Mar SA a fost depistata si sanctionata in doua randuri pentru evaziune fiscala, fiind sanctionata cu amenda contraventionala conform legii. Astfel (vezi facsimil) organele fiscale au aplicat amenzi pentru evaziuni fiscale prin procesele verbale din 27.08.1998 si 10.07.2000. La data de 05.09.2002, firma deputatului Videanu figura cu datorii de ordinul miliardelor de lei, pentru neplata obligatiilor sociale catre fondurile de stat, precum si fata de unii furnizori.

Berceanu este acuzat că în anul 1993 a facilitat scoaterea din ţară a prototipului de avion IAR 109 SWIFT proiectat de către inginerii de la uzina Avioane Craiova şi vinderea acestuia către compania evreiască IAI LAHAV, cu care semnase un parteneriat pentru producerea avionului. Însă partea română a descoperit că firma din Israel dezvoltase un avion identic cu Swift, bazat cel mai probabil pe specificaţiile tehnice ale prototipului românesc. În cele din urmă, parteneriatul nu a mai continuat, dar autorii ma­terialului afirma ca Berceanu s-ar fi ales cu cateva milioane de dolari de pe urma acestei afaceri.

Redăm parţial textul referitor la afacerea Berceanu-IAI LAHAV:

ANUL 1992. UZINA DE AVIOANE CRAIOVA ÎNCEPE LUCRUL LA PROIECTUL IAR 109, avionul de luptă care ar fi adus României relansarea spectaculoasă a industriei de apărare, contracte consistente şi ferme pentru uzină şi, nu în ultimul rînd, supremaţia cercetării militare româneşti pe întreg mapamondul, deoarece avionul respectiv avea drept caracteristică o geometrie perfectă şi fusese cotat pe locul II în lume la clasa sa.

Avînd în vedere şi caracteristicile celor patru prototipuri care se făceau pe structura acestui avion, dar şi faptul că făcea parte din categoria tehnică de luptă, iar proiectul fusese lucrat de cercetători militari, construirea şi detaliile lui erau considerate, în mod firesc, secret de stat! Ca urmare, de ceea ce se întîmpla la U.A. Craiova ştiau doar cîteva persoane: ministrul Apărării de atunci, un consilier al FPS, un secretar de stat din Ministerul Industriilor, un general din Minist erul de Interne, şeful SRI din acea perioadă, precum şi generalul Vasile Ionel, un apropiat al lui Radu Berceanu şi – foarte important! – secretar al Consiliului Suprem de Apărare a ţării.

ANUL 1993. ÎNTRE AVIOANE CRAIOVA ŞI FIRMA ISRAELIANĂ IAI LAHAV se poartă tratative pentru construirea – în comun! – a avionului de luptă IAR 109 SWIFT (al doilea prototip al IAR 109, primul fiind IAR 99).

Berceanu află, în acelaşi an, de la generalul Vasile Ionel, amicul său (care, astfel, îşi încalcă cu bună ştiinţă atribuţiile şi îi dezvăluie lui Berceanu un secret de stat!) despre proiect şi, prin presiuni făcute asupra celorlaţi deţinători ai secretului, obţine scoaterea din ţară a avionului IAR 109 SWIFT de către firma din Israel. În acest fel, modelul de avion de luptă românesc este dus şi lăsat în zona militară a Aeroportului israelian Ben Gurion timp de cîteva săptămîni. După care, el este adus înapoi în Uzina craioveană. De menţionat faptul că, la întoarcerea în România, specialiştii militari au atras atenţia Ministerului Apărării, dar şi SRI, că au descoperit urme de desigilare a avionului!

NOIEMBRIE 1994. ÎN URMA UNUI A ŞA-ZIS PRECONTRACT, încheiat între partea română şi firma din Israel, membrii proiectului de avion militar (despre care am pomenit anterior) şi Tanya Halperin, reprezentanta IAI Lahav, se întîlnesc la Bucureşti, în cel mai mare secret.

În afară de ei mai apare – afirmă un ofiţer SIE sub acoperire care este este dispus, dacă procurorii DNA i-o vor cere, să depună mărturie în acest caz! – un personaj care nu avea ce să caute la întîlnirea respectivă: Radu Berceanu. Adus, spre stupefacţia părţii române (dar nu şi a lui Halperin, cu care Berceanu avea relaţii de afaceri de mai multă vreme), de însuşi fostul secretar al CSAT, generalul Vasile, Berceanu preia frîiele şi negociază el însuşi cu reprezentanţa evreilor contractul dintre partea română şi cea israeliană. Evident că negocierea s-a făcut în dezavantajul României, iar din suma – şi aşa infimă şi subevaluată a contractului – Berceanu cere, fără nici o jenă, un „comision” de ŞASE MILIOANE DE DOLARI! De fapt, banii reprezentau preţul pe care evreii i-l plăteau lui Berceanu nu pentru că obţinuse un preţ avantajos pentru ei la negocieri, ci pentru „un serviciu” pe care noi îl numim, conform legii, SPIONAJ INDUSTRIAL. În cele ce urmează veţi vedea că nu acuzăm nefondat!

IMPORTANT: la momentul respectiv, colonel ing. Nicolae Deneanu a fost singurul care, mirosind infracţiunea, a refuzat să semneze contractul fraudulos impus de tandemul Berceanu – Halperin. Nu pentru mult timp, însă… ĂTUL DE PRESIUNILE LUI BERCEANU, DAR ŞI ALE ALTORA (Dăneanu era şantajat sistematic cu o anume înregistrare care l-ar fi dus după gratii), Dăneanu cedează şi semnează contractul. Mai mult decît atît: partea israeliană pune o nouă condiţie, dar care nu era stipulată în contract: aceea ca avionul să fie construit în… Israel, cu forţă de muncă românească. Aşa se face că şi ceea ce trebuia să fie un secret de stat al României se mută în hangarele statului evreu şi, la sfîrşitul lui 1995, muncitori şi ingineri de la Avioane Craiova sînt trimişi, la muncă, direct în uzinele IAI Lahav. Aici… STUPOARE: românii observă că structura (care era o invenţie militară românească de mare răsunet în lumea tehnicii de luptă) avionului IAR 109 SWIFT se regăsea, incredibil, şi pe avionul israelian GALAXI. Concluzia: în timpul şederii sale pe Aeroportul militar din Israel, avionul românesc fusese desigilat, aşa cum iniţial susţinuseră militarii români atunci cînd aparatul se reîntorsese în România, iar structura sa copiată, aplicată şi, mai grav, omologată pe Galaxi. În termenii serviciilor secrete din întreaga lume, asta se numeşte SPIONAJ INDUSTRIAL ŞI MILITAR! Şi cine, cu un an în urmă, trimisese, ilegal, prototipul românesc, la baza militară de la Ben Gurion? Radu Berceanu! Iată, aşadar, pentru ce a primit el acel comision de şase milioane de dolari!

ÎN TIMP CE MUNCITORII ROMÂNI DESCOPERISER Ă FURTUL DE PROPORŢII al proiectului avionului de luptă, contractul dintre U.A. Craiova şi IAI Lahav este… stopat!

Israelienii se „sucesc” şi nu mai vor prototipul IAR 109 SWIFT, ci pe cel IAR 99, deşi contractul se încheiase doar pentru cel dintîi! Trebuie însă să menţionăm că şi cele două prototipuri se diferenţiază doar prin cabina de pilotaj, în rest fiind absolut identice. Ceea ce explică de ce israelienii, consiliaţi de Berceanu (care, să nu uităm, este specialist în avioane!), au sărit de la primul prototip la cel de-al doilea, puteau în acest fel să acopere actul de spionaj industrial… Un alt lucru mai trebuie semnalat: IAI Lahav este uzină cu capital de stat din Israel şi are – ca şi concurenţă, în aceeaşi ţară – firma EL-BIT, cu capital privat. Ele sînt însă doar aparent concurente, pentru că ambele au furat, tot prin intermediul lui Berceanu, şi proiectul prototipului IAR 99 ŞOIM, pe care l-au „îmbunătăţit” cu aceleaşi aparataje de zbor! Şi tot cele două uzine israeliene sînt implicate pînă peste cap în mai multe scandaluri legate de tehnica militară a ţării noastre.

ŞI ACUM, SĂ ÎL LĂSĂM PE VIRGIL MĂGUREANU, FOSTUL DIRECTOR AL SRI, să facă şi el o dezvăluire-şoc: „În raportul SRI pe care l-am prezentat în 1995, am adus dovezi despre acţiuni de spionaj industrial la Avioane Craiova. Concret, este vorba despre vînzarea proiectului secret al unui avion militar, firmei din Israel, IAI LAHAV. Suspiciunile noastre au condus la Radu Berceanu .”

Dan Voiculescudan_voiculescu

Liderul Partidului Conservator, Dan Voiculescu, este urmarit penal in dosarul Loteria Romana si cercetat in dosarul privatizarii Institutului de Cercetari Alimentare.

Directia Nationala Anticoruptie (DNA) au inceput urmarirea penala, in data de 30 martie 2007, fata de Dan Voiculescu, presedintele fondator al partidului Conservator (PC) pentru savarsirea infractiunii de spalare de bani.

In acelasi dosar mai sunt urmariti penal fiica lui Voiculescu, Camelia Rodica si Mihai Lazar, presedintele Consiliului de administratie al SC Grivco, fostul vicepremier Gheorghe Copos, Roza Giulio Giuseppe si Adrian Cristea.

Potrivit procurorilor, in perioada 2000 – 2004, Gheorghe Copos a spalat o parte a sumelor de bani obtinute ilicit din valorificarea catre Loteria Romana a unui numar de 38 de spatii comerciale, transferand banii prin conturile personale ale Cameliei si Dan Voiculescu, precum si ale societatii Grivco SA.

Sumele obţinute ilicit de Copos au provenit pe de-o parte din profitul rezultat din insusirea de la FPS a activelor Fast Service Electronica SA (firma care avea in patrimoniu 38 de spatii comerciale situate in zone ultracentrale din principalele orase ale tarii) la preturi mult mai mici decat cele reale si valorificarea lor ulterioara la pretul de piata, iar pe de alta parte din sustragerea societatii Ana Electronic SA (care apartine lui Copos) de la plata impozitelor, in perioada octombrie – decembrie 2004, folosind documente justificative false.

Dosarul s-a constituit la data de 13.02.2006, prin disjungere din dosarul „Loteria” – dosar penal finalizat la data de 6.06.2006 cu trimiterea in judecata a lui Copos si a altor patru coinculpati, in legatura cu o evaziune fiscala de peste un milion de euro.

Gheorghe Copos, s-a prezentat la data de 17 iulie 2008 in faţa procurorilor pentru a lua la cunostinta ca impotriva sa s-a inceput urmarirea penala si pentru manipularea pietei de capital. Copos nu a dat nicio declaratie in fata procurorilor.

In acelasi dosar, pe 7 iulie, a fost pus sub invinuire si fostul ministru al Comunicatiilor, Sorin Pantis, angajat in acest moment la una dintre societatile familiei Voiculescu.

In 5 octombrie 2008, Dan Voiculescu i-a cerut presedintelui Traian Basescu, printr-o scrisoare deschisa, sa nu-l mai intimideze pe el si pe familia sa, prin intermediul procurorilor. „Va avertizez domnule presedinte sa nu ma mai hartuiti pe mine si familia mea cu procurorii dumneavoastra, pentru ca, totusi, traim intr-o tara care este membru al Uniunii Europene si in care politia politica poate fi sanctionata daca nu de Justitia romana, atunci de instantele europene”, i-a scris lui Basescu cel descoperit de CNSAS ca informator sub numele de cod „Felix”.

Un alt dosar in care preseditnele Partidului Conservator, Dan Voiculescu, este cercetat de procurori se refera la privatizarea Institutului de Cercetari Alimentare (ICA).

La data de 26 septembrie 2008, DNA a anuntat ca face cercetari privind privatizarea institutului, pana in acel moment fiind puse sub invinuire 27 de persoane. Potrivit unor surse judiciare, printre invinuiti se afla si Dan Voiculescu. Cei 27 sunt acuzati de savarsirea infractiunilor de spalare de bani si de subevaluare a activelor in cadrul actiunii de privatizare a ICA. La acest dosar, procurorii au dispus conexarea unei alte cauze penale, care a fost pe rolul Parchetului General si care a fost declinată la DNA.

Voiculescu ar fi cumparat institutul de cercetare cu 100.000 de euro, in condiţiile in care valoarea reala a imobilelor si a unui teren in Baneasa era de 40 milioane euro.

Totul a inceput in anul 2002 cand Guvernul Nastase a emis H.G. 451/2002 prin care Institutul de Chimie Alimentara (ICA) se transforma in societate comerciala, cu unic actionar statul roman. Un an mai tarziu, CA al Agentiei Domeniilor Statului a anuntat ca vinde ICA. La licitatie s-au prezentat doar doi ofertanti: GRIVCO S.A, societatea detinuta de Voiculescu si Gheorghe Mencincopschi, directorul ICA, in calitate de persoana fizica.

Pana in acest moment, procurorii au audiat mai multe persoane, printre care si Sorin Pantis, fost ministru al Comunicatiilor. Pantis a declarat ca exista pe numele sau o acuzatie de complicitate si una de fals in declaratii. La momentul privatizarii ICA, fostul ministru era directorul executiv al institutului.

Dan Voiculescu nu s-a prezentat pana in acest moment pentru a fi audiat de procurori in acest nou dosar, in ciuda numeroaselor citatii trimise pe numele sau.

Dan Ilie Moregadan_ilie_morega

Liderul PNL Gorj, Dan Ilie Morega, a fost trimis in instanta de procurorii DNA, procesul judecindu-se la Tribunalul Sibiu. Morega mai este cercetat de procurorii pentru dare de mita in acelasi dosar in care este urmarit penal fostul ministru al muncii, Paul Pacuraru.

La data de 26 aprilie 2007, procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie anuntau ca au inceput urmarirea penala fata de Dan Ilie Morega, presedinte al Organizatiei Judetene a PNL Gorj, pentru savarsirea infractiunii „de folosirea influentei ori autoritatii de catre o persoana care indeplineste o functie de conducere intr-un partid in scopul obtinerii de foloase necuvenite”.

Potrivit DNA, in perioada 2005 – 2007, in calitate de presedinte al Organizatiei Judetene Gorj a PNL, Morega si-a folosit influenta si autoritatea pentru a obtine foloase necuvenite pentru partid, constand in sume de bani solicitate de la persoane care detineau functii de conducere la diferite institutii publice sau societati comerciale cu capital integral de stat. O parte din foloasele necuvenite au fost pretinse la o sedinta din 5 martie 2007 a Biroului Politic a Organizatiei Judetene PNL Gorj.

In 20 decembrie 2007, procurorii anuntau trimiterea in judecata a lui Morega, alaturi de alti patru functionari publici. Sumelor pretinse de acesta totalizau aproximativ un miliard lei (ROL), iar in caz de refuz, conducatorii institutiilor erau amenintati cu retragerea sprijinului politic al partidului.

Potrivit DNA, in luna februarie 2007, filiala P.N.L. Gorj a beneficiat de sponsorizari nelegale la solicitarea lui Morega, in cuantum de 155 milioane lei (ROL). S-a mai stabilit ca Morega si-a folosit influenta pentru a impune filialei locale a partidului sa achizitioneze carti si reviste in valoare de peste 43 milioane lei (ROL) de la firma proprie, SC A.GE.ROM S.A. Liderul PNL Gorj a mai impus conducatorilor Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Gorj sa cumpere materiale de uz scolar, in valoare de circa 24 milioane lei (ROL), care au fost distribuite unor unitati scolare in numele Partidului National Liberal.

Mai mult, in perioada 5 iulie 2004 – 2 aprilie 2007, Morega si-a folosit influenta si autoritatea de presedinte al Fundatiei Tudor Vladimirescu pentru a dispune ca, din conturile fundatiei, sa fie achitate sume de bani catre societati controlate de el insusi, catre sine si catre o societate controlata de fiica sa. Prin aceasta modalitate inculpatul a beneficiat in mod necuvenit pentru sine si pentru altul de suma totala de circa 3.356.609.400 lei (ROL), mai arata procurorii DNA.

Acelasi Morega a mai fost acuzat ca ar fi facut presiuni pentru anularea mai multe procese verbale de contraventie emise de diferite autoritati judetene pe adresa unor agenti economici sau primarii din judet.

Procesul a inceput in 8 ianuarie 2008 cu o amanare. Procurorii anticoruptie au cerut stramutarea procesului la data de 20 februarie, iar judecatorii instantei supreme au decis suspendarea cauzei pana se pronunta, respectiv peste o luna. In cele din urma dosarul a ajuns sa se judece la Sibiu.

Dan Ilie Morega mai este cercetat de procurorii anticoruptie si in dosarul in care este urmarit penal fostul minsitru al muncii, Paul Pacuraru. La data de 30 ianuarie 2008, procurorii anticoruptie i-au prezentat lui Morega acuzatiile in acest nou dosar, in care este acuzat de dare de mita.

Anchetatorii investigheaza o presupusa mita data de Morega lui Paul Pacuraru, in calitatea sa de ministru al muncii, prin intermediul unor contracte incheiate in 2007 de o firma a lui Mihnea Pacuraru – fiul lui Paul Pacuraru-, cu Societatea Nationala a Lignitului Oltenia (SNLO) si Complexul Energetic Turceni. In perioada respectiva, Morega era desemnat de guvern ca reprezentant in conducerile celor doua companii.
In acest moment, dosarul se afla in cercetare la DNA.

Acest dosare nu au afectat cariera politica a liderului PNL Gorj. Morega a candidat atat in alegerile locale din 2008 si candideaza pentru un post de deputat si in cele parlamentare din 30 noiembrie

Serban Bradisteanubradisteanu

Serban Bradisteanu, sef de sectie al Spitalul de Urgenta Floreasca si fost senator PSD, este trimis in judecata pentru o frauda de circa 4 milioane euro.

Serban Bradisteanu a fost pus sub invinuire la data de 4 mai 2006 de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) si acuzat de savarsirea infractiunii de abuz in serviciu in forma calificata, alaturi de alti 6 invinuiti.

Procurorii au stabilit ca medicul a cauzat un prejudiciu in dauna Administratiei Nationale a Penitenciarelor (ANP) in valoare de 9.169.606 de euro, prin cumpararea de echipamente medicale nefolositoare in urma unei licitatii trucate. Potrivit anchetatorilor, Bradisteanu a favorizat firmele CC MED AG-Elvetia si Biomedica GmbH-Austria prin atribuirea discretionara a contractelor de furnizare de produse. In schimb, fostul senator a primit, in conturile firmei sale off-shore „Arnell Development Ltd” (din Insulele Virgine Britanice), deschise la Union Bank of Switzerland din Zürich, sumele de 500.000 USD si 3.594.333 euro, reprezentand mita pentru activitatea desfasurata in cadrul comisiei de evaluare a licitatiei.

La data de 03.05.2001 a fost adoptata H.G.nr.435 privind garantarea de catre Ministerul Finantelor a unui credit extern, in valoare de 20 milioane USD pentru Ministerul de Justitie, in vederea achizitionarii unor echipamente medicale de inalta performanta necesare pentru dotarea spitalelor din reteaua Directiei Generale a Penitenciarelor, precum si a Spitalului „Profesor dr. Constantin Angelescu”, aflate in subordinea ministerului. Conform ordinului emis de ministrul de justitie Rodica Stanoiu, la data de 19.06.2001, Comisia de evaluare pentru achizitionarea echipamentelor medicale era condusa de medicul Bradisteanu, coleg de partid cu Stanoiu.

Bradisteanu a “fabricat” un caiet de sarcini in care au fost cuprinse echipamente medicale care nu erau necesare si, prin manipularea celorlalti membri ai comisiei de evaluare, a decis personal firmele castigatoare intocmind in acest sens, la data de 21.12.2001, un proces verbal in baza caruia au fost incheiate patru contracte cu o valoare de aproximativ 26 milioane euro. Conform procurorilor, medicul Bradisteanu a „produs” un caiet de sarcini folosit de Ministerul Sanatatii la o licitatie anterioara si a intocmit personal punctajele finale pentru fiecare firma ofertanta, lasand impresia ca a folosit pentru evaluari specialisti externi. “Specialistii” lui Bradisteanu erau doua colege si subordonate de la Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca, fara cunostinte de specialitate in domeniul achizitiilor publice.

Procurorii au mai stabilit ca Bradisteanu se afla intr-un contact permanent cu reprezentantii legali ai firmelor castigatoare CC MED AG si BIOMEDICA GmbH, pe durata intregii licitatii de la Ministerul Justitiei. Medicul a avut cu acestia o serie de intalniri pe parcursul anilor 2001-2002, in diverse locuri din Europa Occidentala si SUA (Monaco, San Diego,Viena) cheltuielile de transport si cazare fiind suportate integral de cele doua firme.

Conform bancii Union Bank of Switzerland (UBS) la data de 19.04.2002, Bradisteanu, aflat in Zürich, a intocmit personal documentatia necesara deschiderii unor conturi bancare in numele firmei off-shore „Arnell Development Ltd”, sustinand ca este directorul acestei firme. La aceeasi data, medicul a cerut aceleiasi banci si deschiderea de conturi curente in nume personal. La putin timp dupa, firma elvetiana CC MED International AG a transferat succesiv in conturile firmei off-shore “Arnell Development Ltd” mai multe transe de bani, in valuta, totalizand 500.000 USD si 3.594.333 euro, reprezentand comisionul pentru favorizarea in procesul de desemnare a firmei castigatoare a contractelor.

In perioada 2002–2005, Bradisteanu a retras in numerar suma de 2.459.375 euro, deplasandu-se personal in Elvetia. O parte din bani au fost folositi de inculpat in scopuri personale, cum ar fi: sejur pe o insula exotica, in statiunea Bora Bora (12.000 euro), ceasuri si bijuterii (27.155,5 franci elvetieni cheltuiti intr-un magazin din Singapore), obiecte de podoaba (3.300 USD in Rio de Janeiro), haine si accesorii (7.348,48 USD in New York), ceasuri si bijuterii (12.000 euro in Viena), artificii (3.199,95 USD – Fireworks stores USA).

La data de 23.06.2006, procurorii D.N.A. au instituit sechestru asupra tuturor bunurilor imobile aflate in proprietatea lui Bradisteanu, si anume:
– teren si vila din comuna Ciolpani, sat Izvorani, str. Mihai Eminescu nr.135, judetul Ilfov, cu o valoare estimata la 425.000 euro
– apartament tip garsoniera situat in Bucuresti str. Calea Victoriei nr.208, ap.23, sector 1, cu o valoare estimata la 62.000 euro
– teren plus cladire aferenta din Bucuresti, sectorul 1, str. Roma nr.48. cu o valoare estimata la 1.100.000 euro

La data de 18.08.2006, Bradisteanu a formulat o cerere de suspendare a urmaririi penale, invocand probleme de sanatate care il pun in imposibilitatea de-a participa la actele de urmarire penala si care necesita o interventie chirurgicala in Spitalul din localitatea Radensburg – Germania.
Cererea a fost respinsa la data de 14.12.2006, in baza raportului nr. A 1/12092 din 2006 intocmit de I.N.M.L. „Mina Minovici” care a concluzionat ca afectiunile pe care Bradisteanu le prezinta nu-l impiedica sa ia parte la efectuarea actelor de urmarire penala.
Bradisteanu a fost trimis in judecata la data de 22 martie 2007, pentru savarsirea savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata si luare de mita in forma continuata.
In prezent, procesul se judeca la Tribunalul Bucuresti pe fond si s-au audiat mai multi martori. Judecatorii au stabilit o echipa de experti care urmeaza sa stabileasca daca aparatura medicala achizitionata de fostul senator PSD este sau nu utila.
Recent, Agentia Nationala de Integritate a cerut instantei confiscarea a circa 3,6 milioane si a 500.000 dolari din averea lui Bradisteanu. Un imens scadal mediatic a izbucnit in momentul in care a iesit la iveala ca Serban Bradisteanu era aparat de avocata Alice Draghici, membra a Consiliului National de Integritate, care a facut presiuni asupra colegilor sai pentru a bloca sesizarea instantei.

Gheorghe Copos
gheorghe_copos

Fost vicepremier si lider al Partidului Conservator, Gheorghe Copos este trimis in judecata in trei dosare, toate aflindu-se pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Loteria I

Procurorii anticoruptie au anuntat la data de 11 ianuarie 2006 ca au inceput urmarirea penala impotriva lui Gheorghe Copos alaturi de alti doi invinuiti cei trei fiind acuzati de evaziune fiscala in forma continuata. La data respectiva, Copos detinea functia de vice-premier in Guvernul Romaniei.

Potrivit DNA, in cursul anului 2004, in calitate de asociat si presedinte al Consiliului de Administratie din cadrul SC Ana Electronic SA, Gheorghe Copos, impreuna cu Gilio Giuzepe Roza, administrator la SC Romtour SRL si cu sprijinul lui Nicolae Cristea, director general la Compania Nationala Loteria Romana, s-au sustras de la plata obligatiilor fiscale si au prejudiciat bugetul de stat cu suma de 40 miliarde ROL, prin realizarea unei tranzactii fictive, cu ocazia vanzarii unui pachet de 38 spatii comerciale.

Pe 6 iunie 2006, procurorii anticoruptie i-au trimis pe cei trei in judecata, plus alte doua persoane din anturajul acestora. Tot atunci, Gheorghe Copos a demisionat din functia de vicepremier.

Dupa o saptamana, procesul a fost amant pana in septembrie deoarece italianul Roza si Gheorghe Copos nu si-au angajat avocati. Dupa alte trei termene, la data de 13 decembrie 2006, avocatii lui Copos au ridicat exceptii de neconstitutionalitate sustinand ca dosarul nu trebuia instrumentat de DNA, deoarece nu se vorbeste nicaieri de fapte de coruptie. La 9 ianuarie 2007, judecatorii au respins cererile lui Copos, sustinand ca dosarul este de competenta DNA. Urmatorul termen din 17 ianuarie nu a condus la audierea martorilor, deoarece unul dintre inculpati nu era prezent din motive medicale.

Dupa o luna, procesul Loteria a fost suspendat, dupa ce a fost sesizata Curtea Constitutionala. Motivul: prejudiciul stabilit de DNA, aproximativ 40 miliarde de lei, a fost calculat la un curs inferior euro/leu, asa ca nu se poate vorbi de o paguba mai mare de 1 milion de euro pentru ca dosarul sa fie instrumentat de DNA.

Curtea Constitutionala a respins exceptiile invocate in proces si a stabilit un nou termen de judecata pentru 5 septembrie 2007. Procesul a fost din nou amanat cu o luna deoarece unul dintre inculpati si-a schimbat domiciliul si nu a fost citat la adresa corecta.

In 8 octombrie 2007, avocatii lui Copos au cerut restituirea cauzei la Parchet, sustinand ca cercetarile trebuiau facute de DIICOT si nu de DNA. Dupa doua saptamani, judecatorii instantei supreme au decis retrimiterea dosarului la Parchet pentru refacerea urmaririi penale.

La data de 15 aprilie 2008 s-a judecat recursul DNA la solutia data de instanta de fond si anume, restituirea dosarului la Parchet. Completul de 9 judecatori a decis continuarea procesului la ICCJ.

In acest proces, timp de doi ani si jumatate, nu a fost audiat niciun martor, toate termenele fiind marcate de amanari pentru diferite motive.

Loteria II, Copos -Voiculescu

Procurorii din cadrul DNA au inceput urmarirea penala, in data de 30 martie 2007, fata de Dan Voiculescu pentru savarsirea infractiunii de spalare de bani.
In acelasi dosar s-a dispus inceperea urmaririi penale si fata Camelia Rodica Voiculescu, fiica lui Dan Voiculescu si Mihai Lazar – presedintele Consiliului de administratie al SC Grivco SA. Cei din urma sunt acuzati de savarsirea infractiunilor de spalare de bani si fals in inscrisuri sub semnatura privata. In acelasi dosar mai sunt cercetati Gheorghe Copos – asociat majoritar al SC Ana Holding si Roza Giulio Giusepe, presedintele Consiliului de administratie al SC Ana Holding SA pentru savarsirea infractiunilor de participare la o licitatie cu strigare cu oferte trucate, inselaciune, fals in inscrisuri sub semnatura privata si spalare de bani si Adrian Cristea, pentru savarsirea infractiunilor de participare la o licitatie cu strigare cu oferte trucate.

Potrivit procurorilor, in perioada 2000 – 2004, Gheorghe Copos a spalat o parte a sumelor de bani obtinute ilicit din valorificarea catre Loteria Romana a unui numar de 38 de spatii comerciale transferand banii prin conturile personale ale invinuitilor Camelia si Dan Voiculescu – precum si ale societatii Grivco SA.

Sumele obtinute ilicit de Copos au provenit pe de-o parte din profitul rezultat din insusirea de la FPS a activelor Fast Service Electronica SA (firma care avea in patrimoniu 38 de spatii comerciale situate in zone ultracentrale din principalele orase ale tarii) la preturi mult mai mici decat cele reale si valorificarea lor ulterioara la pretul de piata, iar pe de alta parte din sustragerea societatii Ana Electronic SA de la plata obligatiilor fiscale, in perioada octombrie – decembrie 2004, folosind documente justificative false.

Procurorii au mai anuntat ca acest dosar s-a constituit la data de 13.02.2006, prin disjungere din dosarul „Loteria” – dosar penal finalizat la data de 6.06.2006 cu trimiterea in judecata a lui Copos si a altor patru coinculpati, in legatura cu o evaziune fiscala de peste un milion de euro.
In acest moment, cercetarile continua la DNA, in conditiile in care unora dintre acuzati li s-a prezentat materialul de urmarire penala.

Dosarul transferurilor de fotbalisti

Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a inceput urmarirea penala, in data de 10.01.2008, pentru savarsirea infractiunilor de inselaciune, evaziune fiscala si spalare de bani impotriva urmatorilor oameni din fotbal:

– BECALI IOAN, impresar
– BECALI VICTOR, impresar
– COPOS GHEORGHE, presedintele si patronul clubului de fotbal Rapid Bucuresti
– PUSCOCI SICA, avocat
– STOICA MIHAI, fost director al clubului de fotbal Otelul Galati
– BORCEA CRISTIAN, presedinte executiv al clubului de fotbal Dinamo
– STOENESCU MIRCEA, fost presedinte al clubului de fotbal Dinamo
– PADUREANU JEAN, presedinte al clubului de fotbal Gloria Bistrita
– POPESCU GHEORGHE, impresar
– NETOIU GHEORGHE, actionar la clubul de fotbal Dinamo

Cu ajutorul raspunsurilor primite din partea a 17 comisii rogatorii efectuate in mai multe state din Europa si Asia, procurorii au stabilit ca persoanele mentionate, prin tranzactii ilegale si folosire de interpusi, au externalizat sume de peste 10 milioane de euro cuvenite cluburilor de fotbal pe care le reprezentau sau pentru care au efectuat activitati de impresariat.

In perioada 1999 – 2005, cea mai mare parte a sumelor cuvenite cluburilor au fost transferate in conturile firmelor off-shore din Insulele Virgine si Olanda, iar ulterior, unii dintre invinuiti si-au insusit in interes personal sumele externalizate. Banii au reprezentat drepturi ale cluburilor de fotbal Dinamo Bucuresti, Rapid Bucuresti, Gloria Bistrita si Otelul Galati rezultate din transferul in strainatate a unui numar de 12 fotbalisti: Contra Cosmin, Codrea Paul, Cernat Florin, Mara Bogdan, Sanmartean Lucian, Bratu Florin, Alexa Dan, Mihalcea Adrian, Mitea Nicolae, Dulca Cristian, Ganea Ionel, Arhire Iulian.
Prin faptele descrise mai sus a fost cauzat, in dauna celor patru cluburi, un prejudiciu de peste 10 milioane de euro, reprezentand diferenta dintre sumele real incasate prin transferurile de fotbalisti si sumele efectiv inregistrate in contabilitatea cluburilor.

De asemenea, prin neinregistrarea in contabilitatea celor patru cluburi a veniturilor rezultate din transferuri si implicit prin diminuarea veniturilor impozabile, bugetul de stat a fost prejudiciat cu o suma de peste 1,7 milioane de euro.

”Totodata, nu s-a perceput de catre Federatia Romana de Fotbal procentajul aferent fiecarui transfer, prejudiciul in dauna Federatiei totalizand aproximativ 600.000 euro”, se arata intr-un comunicat al DNA.

Conform rechizitoriului, Gheorghe Copos, devenit ulterior senator al Partidului Conservator ar fi inselat clubul Rapid Bucuresti cu suma de 2.800.000 USD, din care 150.000 USD in cazul transferului lui Cristian Dulca, iar 2.650.000 USD in cazul transferului lui Bratu.

Deoarece Copos este senator in Parlamentul Romaniei, dosarul a fost trimis spre judecata Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Rafo, un singur achitat

Dosarul Rafo-Jafo, asa cum a fost numit iin campania din 2004, cu un prejudiciu de peste un miliard de dolari, are in acest moment o singura „condamnare”, cea a lui Iacobov, care a fost achitat.
La data de 13 mai 2004, PNA anunta ca a inceput ancheta in celebrul dosar RAFO Onesti. “Echipele mixte ale Parchetului National Anticoruptie verifica peste 400 de societati comerciale, inclusiv activitatea tinand de rafinariile RAFO Onesti si Darmanesti, Carom, Petromidia, prejudiciile fiind estimate, in prezent, la peste un miliard de dolari”, se arata intr-un comunicat al Parchetului.

Considerat chiar de catre procurori, cel mai important dosar, aceasta cauza viza fapte de coruptie si fraude in legatura cu procesarea unor produse petroliere. PNA sustinea ca monitorizeaza de peste un an toate informatiile legate de acest caz.

In toamna aceluiasi an, dupa ce anchetatorii au adunat tot mai multe probe care-i incriminau pe Corneliu Iacobov si Ovidiu Tender, sustinuti de personaje politice si generali influenti din politie, fostul procuror sef al PNA, Ion Amarie, a ordonat „spargerea“ dosarului si imprastierea la parchete din tara si la Parchetul General.

La presiunile presei, PNA anunta in 19 noiembrie 2004 ca „de la inregistrarea cauzei si pana in prezent, nu au existat modificari ale componentei echipei de ancheta, iar solutiile care s-au pronuntat de catre procurorul care coordoneaza ancheta, inclusiv disjungerea unei parti a cercetarilor in favoarea altor structuri ale statului, s-au dispus exclusiv pe baza legii, urmarindu-se solutionarea cu celeritate si operativitate a tuturor aspectelor de fapt si de drept”.

Castigarea alegerilor de catre Traian Basescu si Alinta DA, au dat peste cap planurile de musamalizare a dosarului. Pentru a-si dovedi eficacitatea, fostul procuror general, Ilie Botos, a cerut ca dosarul sa se intoarca la Parchetul general pentru a fi instrumentat de procurorii DIICOT. O parte din sutele de volume a ajuns la ministerul public, in timp ce alte mii de documente au ramas la DNA sub sigiliu aproape un an pana au fost ridicate de procurori.

In ianuarie 2005, Corneliu Iacobov a fost pus oficial sub acuzare pentru complicitate la evaziune fiscala, spalare de bani si delapidare. Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie anunta ca cerceteaza 19 persoane in dosarul RAFO. Printre cei invinuiti se numara oamenii de afaceri Ovidiu Tender si Corneliu Iacobov si actionarii VGB, precum si fostul director general al RAFO.

Doua luni mai tarziu, Iacobov a fost retinut pentru 24 de ore. Judecatorii au eliberat un mandat de arestare pentru 25 de zile. Corneliu Iacobov si Teodor Gaurean, administrator la RAFO, au fost acuzati de procurori ca ar fi prejudiciat SC Rafo Onesti cu aproape 700 miliarde lei vechi.

Iacobov a fost eliberat in 27 mai 2005, dupa doua luni si jumatate de arest si cu numai zece zile inainte de data la care primise aprobare sa se casatoreasca in penitenciarul Rahova.

Ovidiu Tender a fost arestat pentru prima data in data de 3 martie 2006, in Dosarul RAFO – Carom. A fost eliberat in 5 iunie, dupa care timisoreanul a anuntat intr-o conferinta de presa, ca va da in judecata statul, la CEDO, si va cere despagubiri de un milion de euro pentru fiecare zi petrecuta in arest.

Pe 16 iunie, Ovidiu Tender a fost reincarcerat, dupa opt zile de libertate, in urma unei hotarari a Curtii de Apel Bucuresti, deoarece, sustin procurorii, omul de afaceri ar fi incercat sa influenteze un expert care lucra in dosarul RAFO-Carom.

Pentru a scapa de inchisoare, Tender l-a angajat pe liderul PSD, Victor Ponta, pe post de avocat. In 28 iulie 2006, Tribunalul Bucuresti i-a interzis lui Ponta sa pledeze in acesta cauza si a schimbat incadrarea juridica a faptelor ce ar fi fost comise de timisorean. Tender era mai nou acuzat de spalare de bani, si nu de bancruta frauduloasa, acuzatia pe care a inceput urmarirea penala.

La un moment dat, dosarul a fost separat de procurori, Corneliu Iacubov a fost trimis in judecata pe 4 noiembrie 2005, de procurorii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, fiind acuzat de spalare de bani, asociere in vederea savarsirii de infractiuni si complicitate la abuz in serviciu contra intereselor persoanelor in forma calificata. Alaturi de Iacobov au mai fost inculpati si Toader Gaureanu, Marin Marin si Liliana Luchian, pentru aceleasi capete de acuzare. Prejudiciul retinut in sarcina acestora este de aproape 243 miliarde de lei.

La data de 12 mai 2008, judecatorii Tribunalului Bucuresti l-au achitat pe Corneliu Iacobov in acest dosar, sustinand ca faptele pentru care este acuzat afaceristul nu exista in legea penala. Mai mult, judecatorii au decis ca prejudiciul sa nu fie imputat inculpatilor. Dupa trei zile, Adrian Nastase, deputat PSD declara ca nu vede de ce Iacobov nu s-ar implica in politica, sustinand ca-l „pretuieste” dupa ce instanta a constatat ca este nevinovat.

O luna mai tarziu, judecatorii si-au explicat decizia, sustinand ca nu exista fapte penale, dar n-au exclus existenta unui „alt tip de raspundere juridica (raspunderea civila, contractuala sau materiala) in conditii determinate, care nu intra, insa, „in competenta instantei penale”.

Adrian Nastare
adrian_nastase
Adrian Nastase este cercetat de procurorii anticoruptie in patru dosare, dintre care in trei s-a inceput urmarirea penala. In data de 4 martie, parlamentul avizeaza urmarirea penala, dupa ce Adrian Nastase fusese dat in judecata, pe data de 21 ianuarie, in dosarul „Trofeul Calitatii”.

Zambaccian I sau chinezariile de 1.370.324 euro

In acest dosar Adrian Nastase este acuzat de luare de mita, obtinerea unor foloase necuvenite si santaj, fiind vorba de chinezariile in valoare de 1.370.324,69 euro pe care liderul PSD le-a procurat prin intermediul Irinei Jianu, fost sef al Inspectoratului de Stat in Constructii
La data de 7 februarie 2006, DNA anunta ca a inceput urmarirea penala fata de fostul prim- ministru si fata de alte cinci persoane, „pentru savarsirea unor fapte de coruptie”.
Dupa o saptamana, fostului presedinte al PSD i s-au adus la cunostinta invinuirile: savarsirea infractiunii de luare de mita si obtinerea de foloase necuvenite. Ulterior s-a adaugat in sarcina lui Nastase si savarsirea infractiunii de santaj.
Procurorii DNA au cerut conducerii Camerei Deputatilor efectuarea unei perchezitii la imobilele lui Nastase, dar la data de 7 martie 2006, cererea a fost respinsa de deputati, prin vot secret, cu 163 de voturi “impotriva” si 131 “pentru”.
La data de 13 noiembrie 2006, procurorii anticoruptie i-au trimis in judecata pe Adrian Nastase – pentru luare de mita in forma continuata, santaj si trafic de influenta, pe Dana Nastase pentru complicitate la luare de mita, pe Irina Jianu, fost sef al Inspectoratului de Stat in Constructii, pentru dare de mita si pe Cristian Mihail Vasile, administratorul firmei Eurografica.
„In perioada 2001-2006, folosind autoritatea si influenta rezultate din functiile politice si administrative ocupate in stat, Adrian Nastase a savarsit mai multe infractiuni de coruptie prevazute de Legea 78 /2000, antrenand si alte persoane. Este vorba de luare de mita si obtinere de foloase necuvenite, infractiuni de pe urma carora inculpatul a obtinut, in total, suma de 48.116.210.938 ROL (1.370.324,69 euro)” se arata in comunicatul DNA din noiembrie 2006.

Dupa trei termene de judecata care s-au amanat din motive de procedura, la a patra infatisare, avocatul lui Nastase a ridicat doua exceptii de neconstitutionalitate, pe motiv ca numai Camera Deputatilor, Senatul sau presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor guvernului.
La data de 22 martie 2007, judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie au acceptat cererile sotilor Nastase si au suspendat procesul Zambaccian pana la primirea unui raspuns din partea Curtii Constitutionale.
Dupa trei luni, in 5 iulie 2007, Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate invocata de avocatul lui Nastase in legatura cu articolul 24 aliniatele 2 si 3 din Legea 115/1999 privind raspunderea ministeriala. Prin decizia ei, Curtea preciza ca si fostii ministri au nevoie de aviz pentru inceperea urmaririi penale.
Dupa decizia judecatorilor CCR, dosarul s-a intors la Inalta Curte de Casatie si Justitie, instanta care trebuia sa stabileasca daca va declara inchis procesul sau daca va retrimite dosarul la DNA pentru indeplinirea procedurilor prevazute de legea raspunderii ministeriale. Comisia prezidentiala urma sa faca un raport catre Presedintele Romaniei care stabilea daca se poate sau nu incepe urmarirea penala impotriva fostului premier. Daca cel vizat era si membru al Parlamentului, trebuia obtinut si un aviz din partea Camerei din care face parte.
In acest timp, aparatorii sotilor Nastase au cerut restituirea dosarului Zambaccian 1 la DNA si refacerea tuturor probelor. Judecatorii au dat curs cererii sotilor Nastase si au decis la data de 18 octombrie 2007 retrimiterea dosarului la DNA pentru refacerea probelor. In ciuda recursului inaintat de procurori, Completul de 9 judecatori al ICCJ a stabilit la 7 aprilie 2008 restituirea dosarului la procurori.
Dupa doua saptamani, procurorii au solicitat Camerei Deputatilor aviz pentru inceperea urmaririi penale impotriva lui Adrian Nastase. Pina in acest moment, Camera Deputatilor nu a dat niciun raspuns.
(La data de 13 august 2008, deputatii au stabilit prin vot ca Adrian Nastase nu poate fi cercetat de DNA.)
Matusa Tamara
Este al doilea dosar in care Adrian Nastase a fost trimis in judecata de procurorii DNA.

DNA anunta la data de 31 mai 2007 ca fostul premier este acuzat de dare de mita. Alaturi de Nastase, mai era invinuit Ioan Melinescu, fost presedinte al Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor (ONPCSB) intre anii 2001-2004. Cel din urma era acuzat de sustragere sau distrugere de inscrisuri, luare de mita si divulgare de informatii.

Potrivit procurorilor, in cursul lunii noiembrie 2000, Ioan Melinescu, in acea perioada un simplu membru al Plenului ONPCSB l-a contactat, cu sprijinul denuntatorului (Genica Boerica) si al lui Ristea Priboi, pe deputatul Adrian Nastase, caruia i-a comunicat ca, in cadrul institutiei se afla in lucru, cu propunere de informare a Parchetului General, o lucrare avand ca obiect depunerea in numerar a unei sume de 400.000 USD, intr-un cont deschis la Creditanstalt Austria – actualmente HVB Bank – avand ca titular pe Daniela Nastase, sotia deputatului PSD.

La respectiva intalnire, Melinescu i-a promis lui Nastase ca va bloca lucrarea pana dupa alegerile din decembrie 2000, sugerand ca acest dosar trebuie sa dispara. Nastase s-a declarat de acord cu propunerea respectiva. Melinescu i-a promis deputatului ca-i va face „cadou” dosarul respectiv. Mai mult, a sugerat ca presedintele de atunci al Oficiului, Cucu Adrian ar trebui schimbat din functie, intrucat intentiona sa informeze Parchetul referitor la lucrarea mentionata.

Dupa numirea, la data de 28.12.2000, in functia de prim-ministru, Nastase a facut in asa fel incat, in prima sedinta de guvern, a emis o hotarare pe care a semnat-o in calitate de prim-ministru. Prin respectiva hotarare a fost numit in functia de presedinte al ONPCSB Ioan Melinescu, fiind revocat fostul presedinte Adrian Cucu.

Ca urmare a numirii in aceasta functie, Melinescu a sustras lucrarea nr. S3439/1999 (care o viza pe Nastase Daniela), si a inmanat-o lui Ristea Priboi, consilier al primului ministru Nastase, cu scopul de a-i fi remisa acestuia din urma.

Verificarile cu privire la provenienta sumei de 400.000 USD ajunsa in contul Danielei Nastase, efectuate de ONPCSB, au stabilit ca veniturile familiei nu justificau suma depusa. Cei 400.000 USD depusi in numerar de catre o alta persoana, in contul Danielei Nastase si justificarea provenientei acestor bani au ridicat semne de intrebare cu privire la legalitatea tranzactiei.

Conform unui contract de vanzare-cumparare anexat de catre depunator reiesea ca suma de 400.000 USD, provenea din vanzarea unor bijuterii, tablouri, papirusuri si a altor bunuri de valoare de catre matusa Danielei Nastase, pe nume Tamara Cernasov care avea imputernicire in contul personal al Danielei Nastase deschis la Bank Austria Creditanstalt.

Conform acestui document, s-ar presupune ca 11 tablouri semnate de pictori ca Tonitza, Baba, Rousseau, Iser, Popescu, Bancila, Baraschi, Vermont, 3 manuscrise englezesti pe pergament din perioada 1784-1827, vase Doum Nancy si Lalique, obiecte valoroase de mobilier si 30 piese bijuterii aur totalizand circa 600 grame s-au aflat in apartamentul de bloc al Tamarei Cernasov, in varsta de 91 de ani, care locuia singura. Matusa Tamara nu a prezentat notarului public niciun document care sa ateste dobandirea bunurilor respective, ci numai o declaratie de buna credinta.

La data de 18.01.2006, Oficiul a sesizat organele de urmarire penala cu privire la disparitia lucrarii nr.S3439/1999.

La data de 25 iunie 2007 a fost stabilit primul termen in procesul „Matusa Tamara”, dar s-a amanat deoarece Melinescu nu-si angajase avocat.

Al doilea termen a fost stabilit pentru 19 septembrie 2007, dar sedinta s-a amanat din nou deoarece Nastase era plecat intr-o vizita in Israel.

La data de 30 octombrie 2007, judecatorii Curtii Supreme au decis retrimiterea dosarului la procurori (dupa modelul Zambaccian 1) deoarece nu a existat avizul presedintelui sau al Parlamentului pentru inceperea urmaririi penale fata de Nastase, adica nu s-au respectat prevederile legii raspunderii ministeriale, lege declarata intre timp neconstitutionala de Curtea Constitutionala.

Pe 15 aprilie 2008, Completul de 9 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie a respins ca nefondat recursul promovat de DNA impotriva hotararii instantei de fond de restituire la DNA a dosarului „Matusa Tamara.

Dupa o luna si jumatate, Parchetul General a cerut aviz Camerei Deputatilor pentru inceperea urmaririi penale fata de Nastase in dosarul Tamara.

La data de 9 septembrie 2008, deputatii din Comisia Juridica au decis sa trimita inapoi la procurori dosarul Matusa Tamara pe motiv ca probele au fost declarate nule de judecatorii ICCJ.
Peste trei saptamani, deputatii din Comisia Juridica a Camerei Deputatilor au cerut probe noi in dosarul Tamara. Procurorul General a raspuns ca probele existente sunt corecte si nu sunt lovite de nulitate. Dosarul este in acest moment blocat.

Zambaccian II

Este al treilea dosar in care procurorii l-au anchetat pe Adrian Nastase, si se refera la modul de achizionare a intregului imobil din strada Zambaccian.

In noiembrie 2006, procurorii DNA anuntau ca Adrian Nastase este cercetat intr-un alt dosar penal pentru savarsirea infractiunii de luare de mita, cercetarile vizand dobandirea proprietatii asupra intregului imobil situat in Bucuresti, str. Muzeul Zambaccian, nr. 16 sector 1, imobilul fiind evaluat la peste 1.500.000 euro, cu toate dotarile aferente, inclusiv sistemul de supraveghere.

In aprilie 2008, anchetatorii au cerut avizul Camerei Deputatilor pentru inceperea urmaririi penale fata de Adrian Nastase in acest al doilea dosar. Procurorii voiau sa stie cum a obtinut fostul premier imobilul, construit pe un teren cumparat mult sub pretul pietei de la fostul deputat PSD Gabriel Bivolaru.

DNA a mai cerut aviz pentru acest dosar presedintelui Traian Basescu, in 11 septembrie 2007, dar, dupa o decizie a Curtii Constitutionale din martie 2008, ministrii in functie si fostii ministri care sunt si parlamentari nu pot fi anchetati decat cu avizul Camerei din care fac parte.

La data de 12 august 2008, deputatii au avizat negativ cererea procurorilor de inceperea urmaririi penala fata de Nastase in acest nou dosar.

In acest moment, cercetarile sunt inghetate, dosarul fiind blocat de votul politicienilor.

Trofeul calitatii

Este al patrulea dosar si ultimul in care Adrian Nastase este cercetat, fiind singurul dosar care vizeaza activitatea sa de lider al PSD si nu cea de premier, motiv pentru care nu este necesar avizul pentru inceperea urmaririi penale.

Procurorii DNA au inceput cercetarile fata de fostul premier Adrian Nastase intr-un nou dosar, in aprilie 2008, de data acesta faptele de care este acuzat deputatul PSD neavand legatura cu activitatea de fost ministru. In iunie, pentru Nastase incepuse deja urmarirea penala, fostul premier fiind acuzat de spalare de bani in dosarul “Trofeul Calitatii”. Cauza priveste modul cum si-a finantat deputatul campania electorala din 2004.

Fostul presedinte al PSD este acuzat ca si-a finantat campania din banii platiti de firmele care au participat la concursul „Trofeul Calitatii”, organizat de Inspectoratul de Stat in Constructii, drept taxe de participare.
Banii erau adunati in contul firmei Urban Construct, societate apropiata familiei Nastase, firma care era partenera Inspectoratului de Stat in Constructii in organizarea acestui concurs.
In dosar a inceput urmarirea penala si fata de Irina Jianu, fosta sefa a Inspectoratului. Pana in acest moment, procurorii au retinut ca acesti bani stransi drept taxe de participare de la zeci de firme din tara ar fi trebuit depusi in contul Institutului de Asigurare a Calitatii in Constructii.
Potrivit unor materiale de presa, Irinei Jianu i s-a pus in decursul lunii octombrie sechestru pe o parte din avere, urmand ca Nastase se se prezinte in fata procurorilor pentru a i se prezenta invinuirile in acest nou dosar.

Pe 21 ianuarie fostul premier Adrian Nastase a fost trimis in judecata in acest dosar-„Trofeul Calitatii”.
Pe 22 ianuarie 2009, Laura Codruta Kovesi, procurorul general, a trimis Parlamentului o noua solicitare pentru a obtine avizul de urmarire penala a lui Adrian Nastase.

Rodica Nassar
NassarRodica
colegiul electoral D6

Actiuni contra statului de drept: A votat in 2006 proiectul de lege prin care procurorii sefii sunt propusi de CSM in loc de ministrul justitiei
Nu a semnat Pactul pentru Statul de Drept 2008
Declaratia de avere:vezi aici

Marius Marinescu
MarinescuMarius
colegiul electoral D3

Nu a semnat Pactul pentru Statul de Drept 2008
Declaratia de avere:vazi aici

Ovidiu Tiberiu Musetescu
MusetescuOvidiuTiberiu
colegiul electoral D14

Actiuni contra statului de drept: A votat amendamentele la legea privind sanctionarea faptelor de coruptie prin care se elimina din randul faptelor penale acordarea creditelor cu incalcarea normelor de creditare si folosirea acestora in alt scop decat cel declarat
Nu a semnat Pactul pentru Statul de Drept 2008
Declaratia de avere:vezi aici

Sergiu Andon
AndonSergiu
colegiul electoral D16

Actiuni contra statului de drept: A propus si a votat amendamentele care transforma Codul de Procedura Penala intr-un scut al infractorilor, criticate de Comisia Europeana; a votat amendamentele la legea Agentiei Nationale de Integritate care i-au limitat prerogativele; a propus amendamentele la legea deconspirarii securitatii ca politia politica in care se inlocuieste „nota de constatare cu „dosarul de constatare; a initiat si redactat textul motiunii impotriva ministrului justitiei, Monica Macovei; a votat in 2006 proiectul de lege prin care procurorii sefii sunt propusi de CSM in loc de ministrul justitiei
A mai fost pe listele CPC/CGC
Nu a semnat Pactul pentru Statul de Drept 2008
Declaratia de avere: vezi aici

Florina Ruxandra Jipa
JipaFlorinaRuxandra
colegiul electoral D17

Actiuni contra statului de drept: A votat amendamentele la legea privind sanctionarea faptelor de coruptie prin care se elimina din randul faptelor penale acordarea creditelor cu incalcarea normelor de creditare si folosirea acestora in alt scop decat cel declarat
Nu a semnat Pactul pentru Statul de Drept 2008
Declaratia de avere:vezi aici

Daniela Popa
PopaDaniela
colegiul electoral D19

Nu a semnat Pactul pentru Statul de Drept 2008
Declaratia de avere:vezi aici

Corneliu Ciontu

CiontuCorneliu
colegiul electoral D22

Actiuni contra statului de drept: A votat in 2006 proiectul de lege prin care procurorii sefii sunt propusi de CSM in loc de ministrul justitiei
Nu a semnat Pactul pentru Statul de Drept 2008
Declaratia de avere:vezi aici

Aurelia Vasile
VasileAurelia
colegiul electoral D23

Actiuni contra statului de drept: A votat amendamentele la legea privind sanctionarea faptelor de coruptie prin care se elimina din randul faptelor penale acordarea creditelor cu incalcarea normelor de creditare si folosirea acestora in alt scop decat cel declarat. A votat in 2006 proiectul de lege prin care procurorii sefii sunt propusi de CSM in loc de ministrul justitiei
Declaratia de avere:vezi aici

Florea Damian
DamianFlorea
colegiul electoral D26

Actiuni contra statului de drept: A votat amendamentele la legea privind sanctionarea faptelor de coruptie prin care se elimina din randul faptelor penale acordarea creditelor cu incalcarea normelor de creditare si folosirea acestora in alt scop decat cel declarat
Nu a semnat Pactul pentru Statul de Drept 2008
Declaratia de avere:vezi aici

Razvan Emil Theodorescu
TheodorescuRazvanEmil
colegiul electoral S2

Actiuni contra statului de drept: A votat amendamentele la legea privind sanctionarea faptelor de coruptie prin care se elimina din randul faptelor penale acordarea creditelor cu incalcarea normelor de creditare si folosirea acestora in alt scop decat cel declarat
Nu a semnat Pactul pentru Statul de Drept 2008
A mai fost pe listele negre ale CPC/CGC
Declaratia de avere: De negasit

Nicolae Serban
SerbanNicolae
colegiul electoral S4

Actiuni contra statului de drept: A propus in martie 2007 amendamentele la proiectul de lege prin care procurorul general, procurorul sef al DNA, procurorul sef al DIICOT si adjunctii lor sunt propusi de CSM in loc de Ministrul Justitiei, cu avizul Sectiei pentru Procurori a Consiliului; a sustinut si votat in comisie, in 2008, amendamentele prin care procurorul general, procurorul sef al DNA, procurorul sef al DIICOT si adjunctii lor sefi sint numiti in functie de CSM, la propunerea ministrului justitiei, seful statului pierzand aceasta prerogativa; a votat impotriva transformarii Parchetului National Anticoruptie in Departamentul National Anticoruptie, creind astfel premisele disparitiei unei institutii cerute de Comisia Europeana; a votat amendamentele la legea Agentiei Nationale de Integritate care i-au limitat prerogativele; a propus amendamentul care le interzice inspectorilor ANI sa faca publice rezultatele verificarilor; a propus amendamentul care i-a scapat pe reprezentantii cultelor religioase de verificarea averilor; a propus amendamentul care a largit caile de atac impotriva adeverintelor de colaborare emise de CNSAS, ajungandu-se pana la Curtea de Apel; A introdus amendamentul care introduce controlul Parlamentului asupra membrilor Consiliului; a votat amendamentele care elimina din randul faptelor penale acordarea creditelor cu incalcarea normelor de creditare si folosirea acestora in alt scop decat cel declarat; a semnat Motiunea anti-Macovei
A mai fost pe listele CPC/CGC
Nu a semnat Pactul pentru Statul de Drept 2008
Declaratia de avere:De negasit

Dan Voiculescu
VoiculescuDan
colegiul electoral S8

Actiuni contra statului de drept: A initiat proiectul de lege care elimina avizul ministrului justitiei din procedura de numire si de revocare din functie a procurorilor; a semnat Motiunea anti-Macovei
A mai fost pe listele CPC/CGC
Probleme cu justitia: Cercetat de DNA in dosarul in care este anchetata privatizarea Institutului de Cercetari Alimentare; acuza de „folosirea influentei si autoritatii in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul bani, bunuri sau alte foloase necuvenite si spalare de bani” in dosarul privind pachetul de actiuni detinut de Agentia Domeniilor Statului la SC ICA SA Bucuresti; urmarit penal in doua dosare: privatizarea ICA Bucuresti si Loteria II. In ambele este acuzat de mita, spalare de bani si fals; urmarit penal in dosarul Loteria II.
Declaratia de avere:MOGUL SARAC

Catalin Voicu

VoicuCatalin
colegiul electoral S9

Actiuni contra statului de drept: A votat amendamentele la legea privind sanctionarea faptelor de coruptie prin care se elimina din randul faptelor penale acordarea creditelor cu incalcarea normelor de creditare si folosirea acestora in alt scop decat cel declarat
Nu a semnat Pactul pentru Statul de Drept 2008
Declaratia de avere:vezi aici

Ecaterina Andronescu
AndronescuEcaterina
colegiul electoral S10

Actiuni contra statului de drept: A votat amendamentele la legea privind sanctionarea faptelor de coruptie prin care se elimina din randul faptelor penale acordarea creditelor cu incalcarea normelor de creditare si folosirea acestora in alt scop decat cel declarat; a votat in 2006 proiectul de lege prin care procurorii sefii sunt propusi de CSM in loc de ministrul justitiei
Nu a semnat Pactul pentru Statul de Drept 2008
Declaratia de avere:vezi aici

Liviu Codirla
CodirlaLiviu
colegiul electoral D18

Actiuni contra statului de drept: A votat amendamentele la legea privind sanctionarea faptelor de coruptie prin care se elimina din randul faptelor penale acordarea creditelor cu incalcarea normelor de creditare si folosirea acestora in alt scop decat cel declarat
Declaratia de avere:vezi aici

Bogdan Olteanu

OlteanuBogdan
colegiul electoral D1

Actiuni contra statului de drept: A votat amendamentele la legea privind sanctionarea faptelor de coruptie prin care se elimina din randul faptelor penale acordarea creditelor cu incalcarea normelor de creditare si folosirea acestora in alt scop decat cel declarat
Nu a semnat Pactul pentru Statul de Drept 2008
Declaratia de avere:vezi aici

Catalin Micula
MiculaCatalin
colegiul electoral D16

Actiuni contra statului de drept: A votat amendamentele la legea privind sanctionarea faptelor de coruptie prin care se elimina din randul faptelor penale acordarea creditelor cu incalcarea normelor de creditare si folosirea acestora in alt scop decat cel declarat
Nu a semnat Pactul pentru Statul de Drept 2008
Declaratia de avere:vezi aici

George Crin Laurentiu Antonescu
AntonescuGeorgeCrinLaurentiu
colegiul electoral S2

Nu a semnat Pactul pentru Statul de Drept 2008
Declaratia de avere: vezi aici

Rares Serban Manescu
ManescuRaresSerban
colegiul electoral S11

Actiuni contra statului de drept: A votat amendamentele la legea privind sanctionarea faptelor de coruptie prin care se elimina din randul faptelor penale acordarea creditelor cu incalcarea normelor de creditare si folosirea acestora in alt scop decat cel declarat
Nu a semnat Pactul pentru Statul de Drept 2008
Declaratia de avere:vezi aici

Romania clientelara si Romania normala

Este justificată atenţia acordată Monicăi Ridzi, care a devenit, în urma investigaţiei exemplare din „Gazeta sporturilor”, inamicul public numărul 1? La urma urmei, Năstase e tot protejat de tribunal, afacerile dubioase ale liberalilor sînt tratate mult mai discret şi chiar cele ale altor colegi de partid sînt cu totul umbrite. Pe munca unor ziarişti civici de mîna întîi călăresc acum toţi mercenarii talk-showurilor, şi nu e de mirare că întrebarea asta a început să se facă auzită.

Răspunsul la întrebare este însă categoric da. Cazul Ridzi este cel care trebuie discutat acum, pentru simplul motiv că vorbim de oameni aflaţi la guvernare, de fapte care se petrec sub ochii noştri, într-un context de contracţie economică dramatică, în timp ce se cere populaţiei să strîngă cureaua, în timp ce fondurile pentru cercetare ştiinţifică din România s-au tăiat anul acesta chiar pentru cercetările în curs. Cazul este în primul rînd scandalos pentru că arată dublul standard practicat de un guvern care a debutat cu discursuri despre virtutea publică şi a ajuns să plătească firme de apartament să aranjeze presa pe bani publici. Acesta e primul motiv care justifică îndignarea publică faţă de dna Ridzi.

Al doilea motiv este tratamentul preferenţial de care se bucură ea. Ce alt om public ar mai fi cutezat să angajeze cheltuieli cînd nu avea dreptul legal să o facă, dacă nu s-ar fi bazat pe cea mai înaltă protecţie? Ce persoană de nivel recepţioneră de hotel a mai beneficiat de crearea unui minister pentru uz propriu, ca să audă de atîtea luni de zile spunîndu-i-se „doamna ministru”? În ziua nefastă cînd dna Ridzi a anunţat candidatura dnei Băsescu din partea organizaţiei de tineret a PDL a văzut deschizîndu-se în faţa ei o carieră luminoasă şi privilegiată, deasupra oricărei legi. Dacă s-a aruncat singură pe tobogan, cu capul înainte, e doar pentru că era şi este sigură de maximul de protecţie. Asta e cam supărător.

Al treilea motiv de iritare publică este sfidarea pe care dna Ridzi, ca promotoare a drei Băsescu, a aruncat-o exact acelei părţi a presei şi societăţii civile care e autonomă şi ghidată de spirit civic. România e o ţară clientelară, în care carierele şi afacerile de succes se explică prin patronaj, dar nu integral. Există şi a existat constant la noi o parte a societăţii civile (din care presa face parte), care nu a supravieţuit sau prosperat prin favoritism guvernamental. În 2004, cînd Năstase făcuse zid în jurul ei, exact vocile de azi s-au ridicat contra lui, Tolontan şi Gazeta lui, Nistorescu şi Evenimentul zilei (azi fără el, dar categoric un ziar autonom şi orientat civic, cu excepţii minore), cîţiva foşti jurnalişti de la Evenimentul din 2004 (gen Dan Tapalagă de la Hotnews, sau cîţiva editorialişti de la RL), plus coaliţia pentru o Guvernare Curată (din care Alistar nu a făcut parte niciodată, spre informarea dnei Udrea). Aceştia au adus dreapta la putere, nu Ridzi şi Udrea, şi nici Voinescu sau Paleologu. O coaliţie imbatabilă, pentru că se fondează pe dezinteres şi spirit civic, o coaliţie minoritară, dar cu marele atu că refuză acea Românie clientelară totală pe care o vor toţi oamenii politici, una în care fiecare din noi e încartiruit şi în cartierul binelui public nu mai rămîne nimeni. A accepta pe EBA însemna pentru noi asumarea unei condiţii de clienţi. Nu aveam cum să acceptăm aşa ceva, pentru că ea nu corespundea adevărului. Dacă Băsescu a avut profit de pe urma noastră în 2004, acest lucru a fost un efect secundar al unei lupte civice pentru integritate şi a luptei presei să-şi păstreze libertatea ameninţată de Năstase. Nimeni nu i-a cerut nimic în schimb: decît respect. Ca atare, cu cîteva excepţii penibile şi dureroase, explicate integral prin profit propriu, am asistat la o solidarizare a celor care s-au simţit sfidaţi, luaţi pe veresie, şi aceasta a întrecut orice aştepări. Căderea dnei Ridzi a început în ziua în care a anunţat candidatura drei Băsescu şi a deschis uşa Asiei Centrale peste edificiul de integritate fragil şi construit de noi cu enorme sacrificii.

Al patrulea motiv pentru care dna Ridzi merită ce i se întîmplă este sublimul ei dispreţ pentru bani în general, şi pentru banul public în special. Majoritatea banilor publici fără o destinaţie dedicată şi indispensabilă – de exemplu, banii de pensii- sînt cheltuiţi exact în acest mod şi aşa au fost cheltuiţi ori de cîte ori au fost bani. Cît am fost la televiziune am încercat să suspend Cerbul de Aur, celebru pentru că totdeauna intermediarii, în cap cu directorii de program din TVR, luau două treimi din banii artiştilor la mica înţelegere şi marea ciupeală. Nu era nici o cale să te lupţi cu asemenea pratici generalizate, cum am găsit, de exemplu, la sport, decît închizînd temporar activitatea respectivă şi reorganizînd-o din temelii. Altfel plăteai de trei ori preţul, şi mare parte din bani intrau în buzunarele unora care teoretic lucrau pentru stat. Toată lumea ştia, şi nimeni nu făcea nimic. Patologia cheltuielilor Ridzi e una clasică, şi de asta hămăiala liberală sună fals, că de la ASG-ul lui Bulai la Loganurile lui Cristi David nu au fost cu nimic mai buni.

Monica Ridzi spune că este ţapul ispăşitor. Aşa e: dar a voluntarizat pentru rol reluînd practicile lui Năstase la vedere. Prin ea, i se transmite lui Traian Băsescu că noul său stil e inacceptabil, că nu va avea parte de încă cinci ani dacă asta înseamnă generalizarea clientelismului, că numai tăierea părţii care a păcătuit, plus ceva penitenţă, nu aroganţă, îi mai poate readuce ceva din vechii săi aliaţi. PSD şi mogulii au resurse, şi deci clienţi. Prin comparaţie, PNL şi PDL s-au bazat întotdeauna mai mult pe partea liberă a opiniei publice, au avut prieteni. Dacă îi pierd, nu mai au nimic. Pot să cumpere Cristoi şi intelectuali nu cu bucata, ci cu kilul, nu le va servi, că odată cumpăraţi credibilitatea lor e zero. Cînd ai un public format nu din ţărani săraci, ci din orăşeni cu Internet, pur şi simplu nu îţi poţi permite asemenea comportamente.

5 comentarii

  1. Sa dea D-zeu si toti sfintii ca toate stafurile de banditi care au fost la guvernare din 1990 si pina acum sa nu mai scape nici unul cu viata.Nici ei si nici membrii familiilor lor care au complicitate la acest jaf.Trag totusi speranta ca Maria Sa Poporul Roman ii va haitui si-i va vina mai rau ca pe niste animale.Spun asta pentru ca ne-au considerat niste vaci de muls.Si daca in iarna asta zapada nu se va colora in rosu de singele lor,inseamna ca Poporul nu va mai fi un popor de oameni demni hotariti sa-si ceara dreptul la viata,ci un popor de mamaligi blegite si proaste ajunse la mila sobolanilor astora.Vreti sa se intimlple asa?nu? atunci…mina pe ce va cade la indemina si imprastiati-le creierii pe toate strazile. NU FITI MAMALIGI!!!!! FITI LUPI CU COLTII RINJITI SI INVATATI-I MINTE.

  2. INTREGUL documentar „Memorialul durerii” poate fi acum vizionat ONLINE :

    FACETI-L CUNOSCUT CAT MAI MULTOR OAMENI !

    Memorialul durerii DVD1 partea 1 – Primii partizani
    http://www.56.com/u94/v_NTc5Mjk3Nzk.html – Vizionare

    Memorialul durerii DVD1 partea 2 – Recurs in cazul Motrescu
    http://www.56.com/u12/v_NTc5MzAyMjU.html – Vizionare

    Memorialul durerii DVD1 partea 3 – Baietii din munti
    http://www.56.com/u87/v_NTc5MzAzMDA.html – Vizionare

    Memorialul durerii DVD2 partea 1- Mogos si Mazilu
    http://www.56.com/u85/v_NTc5MzA0NzQ.html – Vizionare

    Memorialul durerii DVD2 partea 2 – Studentii
    http://www.56.com/u29/v_NTc5MzA2ODI.html – Vizionare

    Memorialul durerii DVD2 partea 3 – Drumul spre Grecia duce la Jilava / Demonul din Calimara
    http://www.56.com/u12/v_NTc5MzA3NTM.html – Vizionare

    Memorialul durerii DVD3 partea 1 – Marea finanta, in process
    http://www.56.com/u80/v_NTc5MzA5MDk.html – Vizionare

    Memorialul durerii DVD3 partea 2 – Sa nu ne razbunati
    http://www.56.com/u19/v_NTc5MzEwMjQ.html – Vizionare

    Memorialul durerii DVD3 partea 3 – Experimentul Pitesti/Procesul elitelor politice
    http://www.56.com/u27/v_NTc5MzExMjA.html – Vizionare

    Memorialul durerii DVD4 partea 1 – Deportarea
    http://www.56.com/u91/v_NTc5MzEzNjA.html – Vizionare

    Memorialul durerii DVD4 partea 2 – Sistemul concentrationar/Noua academie
    http://www.56.com/u91/v_NTc5MzE0NDg.html – Vizionare

    Memorialul durerii DVD4 partea 3 – Drama bisericii greco-catolice
    http://www.56.com/u63/v_NTc5MzE1MDg.html – Vizionare

    Memorialul durerii DVD5 partea 1 – Cu dumnezeu in catacombe
    http://www.56.com/u26/v_NTc5MzE2NDc.html – Vizionare

    Memorialul durerii DVD5 partea 2 – Un spatiu insetat de libertate/Colectivizarea
    http://www.56.com/u94/v_NTc5MzE3MTU.html – Vizionare

    Memorialul durerii DVD5 partea 3 – Noaptea de inviere in minele de plumb
    http://www.56.com/u88/v_NTc5MzIwNjE.html – Vizionare

    Memorialul durerii DVD6 partea 1 – Lagarele din Balta Brailei
    http://www.56.com/u24/v_NTc5MzIxNzM.html – Vizionare

    Memorialul durerii DVD6 partea 2 – Voi stati si va uitati si pe Dunare curg cadavre
    http://www.56.com/u70/v_NTc5MzIzOTU.html – Vizionare

    Memorialul durerii DVD7 partea 1 – Viteaza din Nucsoara
    http://www.56.com/u49/v_NTc5MzI0NjI.html – Vizionare

    Memorialul durerii DVD7 partea 2 – Corneliu Coposu: un destin / Daca zidurile ar
    putea vorbi
    http://www.56.com/u98/v_NTc5Mzg5MzU.html – Vizionare

    Memorialul durerii DVD7 partea 3 – Povestea Anitei Nandris din Bucovina
    http://www.56.com/u53/v_NTc5Mzk1MDY.html – Vizionare

    Memorialul durerii DVD8 partea 1- Evadarile din gulag – Ion Ioanid, Tudor Greceanu
    http://www.56.com/u76/v_NTc5Mzk5Njk.html – Vizionare

    Memorialul durerii DVD8 partea 2 – Mosu / Paul Goma
    http://www.56.com/u84/v_NTc5NDAyNDE.html – Vizionare

    Memorialul durerii DVD8 partea 3 – Mosu / Paul Goma
    http://www.56.com/u25/v_NTc5NDA0NDY.html – Vizionare

    Memorialul durerii DVD9 partea 1- Totul despre 15 noiembrie 1987 / Doina Cornea
    http://www.56.com/u29/v_NTc5NDA4OTA.html – Vizionare

    Memorialul durerii DVD9 partea 2 – Un cetatean de onoare
    http://www.56.com/u27/v_NTc5NDExNTI.html – Vizionare

    Memorialul durerii DVD10 partea 1- Gheorghe Ursu
    http://www.56.com/u36/v_NTc5NDEzMzc.html – Vizionare

    Memorialul durerii DVD10 partea 2 – Un ziar de la Bucuresti la Washington
    http://www.56.com/u19/v_NTc5NDE1ODQ.html – Vizionare

  3. You made some good points there. I did a search on the topic and found most people will go along with with your website.

  4. Superb blog post, I have marked your site so ideally I’ll see much more on this subject in the foreseeable future!

  5. I wish to express my appreciation to you for bailing me out of this particular difficulty. Because of surfing around through the internet and meeting tips which are not helpful, I figured my life was well over. Living minus the answers to the issues you’ve sorted out by means of your entire website is a serious case, and the kind that might have adversely affected my career if I had not noticed the blog. Your personal understanding and kindness in touching almost everything was vital. I am not sure what I would’ve done if I had not encountered such a step like this. I can also at this point relish my future. Thanks for your time so much for the impressive and amazing help. I will not think twice to recommend the blog to any person who would need counselling on this topic.


Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

  • wordpress
visitor
  • Septembrie 2017
    L M M M V S D
    « Ian    
     123
    45678910
    11121314151617
    18192021222324
    252627282930