ASTEPTAM CA AUTORITATEA NATIONALA DE SUPRAVEGHERE A PRELUCRARII DATELOR CU CARACTER PERSONAL, SA ISI REIA ACTIVITATEA PENTRU A PUTEA DEPUNE O RECLAMATIE .
Iată de ce nu trebuie să răspundem deloc la un recensământ care cere obligatoriu CNP-ul .
Cum să închizi instituția când se întâmplă cea mai amplă colectare de date personale de la înființare până acum? Fie securiștii de acolo ar trebui dați afară până la ultimul pentru incompetență totală, fie e o încercare penibilă de-a opri efectele legii care le dă cetățenilor dreptul de-a cere eliminarea CNP.
În oricare situație, nici unul dintre argumentele pentru colectare nu ține apa:
1. “Prin lege, informațiile sunt confidențiale și vor fi folosite doar în scopuri statistice” (Sloganul recensământului)
Cât timp formularea “prin derogare de la legea X” este uzuală în ordonanțele guvernului iar serviciile de informații interne funcționează după proceduri secrete și clandestine, afirmația este egală cu zero.
Datele sunt deja cerute separat, iar anul nașterii ar trebui să fie suficient pentru scopuri statistice.
3. “În registrele oficiale, numărul CNP-urilor active este mai mare decât populaţia efectivă a României. Aşa se face că la vot apar pe liste şi persoane decedate în urmă cu 15 ani, care nu au fost şterse de la Evidenţa Populaţiei. Este singura ocazie de a pune ordine în aceste registre” (Vladimir Alexandrescu, director de comunicare la INS).
Declarația asta este în mod fățiș contrară celei cum că datele vor fi folosite în scopuri exclusiv statistice. Iar scopul tot nu va putea fi atins, pentru că lipsa unui CNP nu spune dacă persoana a murit acum 15 ani sau n-a fost găsită.
4. “Doar așa se pot evita înregistrările duble” (cei doi de mai sus, în diverse contexte)
Șansele ca o persoană să fie înregistrată de două ori sunt muuuuuuuuuult mai mici decât șansele ca altele să refuze cu totul din cauza cererii CNP.
5. “Scopul RPL este acela de a se obţine informaţii despre numărul populaţiei, distribuţia sa teritorială şi structura demo-socio-economică a acesteia, elemente absolut necesare în sistemul statistic al ORICĂRUI STAT” (o compunere penibilă publicată de INS)
Statul are suficiente metode de-a colecta informațiile. Dacă totuși a fost atât de incompetent să nu le folosească și a ajuns tot la mila cetățenilor, ar fi util ca măcar să nu-i sperie cu cereri năstrușnice.
6. “Este păcat de banii plătiți tot de noi” (contribuabil frustrat)
Dimpotrivă, dacă un demers major al birocraților eșuează, arătându-le că e cazul să arate mai mult bun simț și să respecte contribuabilii, abia atunci sunt niște bani cheltuiți cu folos
7. “Se mai cere CNP și în țările X și Y” (maimuțele de serviciu)
Atunci INS să facă recensământ acolo. În majoritatea nu se cere, și chiar dacă s-ar cere ăsta nu-i un motiv să facem la fel.
8. “CNP-ul este extrem de usor de aflat” (DC++ kids)
Da, dar nu însoțit de un dosar cu informații personale.
9. “Informațiile există deja pe la diverse instituții” (resemnații)
Foarte bine, să le ia de acolo dacă sunt în stare.
Ce nu le place politicienilor să spună: Statul nu va mai putea plăti pensiile publice
Dificultăţile sistemului public de pensii se vor înrăutăţi atât de mult în viitor, încât nimeni nu mai poate garanta că modificările legislative (inclusiv cele constituţionale) nu vor scăpa guvernele europene de obligaţia de a mai plăti pensiile de stat. „Viitoarea criză a pensiilor publice va fi de 10 ori mai gravă decât actuala criză”.
„Statul va plăti mereu pensiile pentru că este un drept constituţional“, a răspuns consilierul de stat Andreea Paul Vass înrebării MONEY.ro, preluată în titlul de mai sus.
Pe de altă parte, pe culoarele conferinţei APAPR, oficialii societăţilor de adminitrare a pensiilor şi-au exprimat, neoficial, scepticismul. Îndoielile privind perspectiva, fie şi îndepărtată, a incapacităţii de plată a pensiilor publice vin acum pe fondul crizei bugetare generalizate în toată Europa, care a forţat, de pildă, Guvernul român să îngheţe creşterea contribuţiei alocate fondurilor private obligatorii.
Deficitul sistemului de pensii de stat se ridică în prezent la circa 15 miliarde de lei, potrivit oficialului guvernamental citat.
Totodată, la nivel european, există iniţiative care pledează pentru reducerea la „un pachet minim“ a componentei publice din pensia totală de care va beneficia un tânăr salariat din ziua de azi. „Politicienilor nu le place, dar nu se ştie ce va urma“, a spus, într-o limbă română sârguincioasă, Karel Van Gutte, secretarul general al Belgian Association of Pension Institutions, prezent ieri la evenimentul de la Bucureşti.
Toate acestea, ca şi faptul că de la un an la altul pot surveni noi moduri de calcul ale pensiilor şi că, în general, scumpirea creditelor acordate guvernelor „sunt semne că sistemul de pensii publice devine tot mai vulnerabil la deciziile politice de extremă forţă majoră“, este de părere un administrator de investiţii din sistemul privat de pensii.
Dupa aproape 22 de ani de la lovitura de stat din Romania, totul este izecit mai rau.
In epoca Ceausescu, ati rabdat de foame, de frig, ati stat in intuneric, la cozi etc…insa toate acestea au fost niste eforturi pe care le-a facut Ceausescu pentru a construi tot ce vedeti voi acum cand iesiti din casa, si ce nu mai vedeti dupa ce acestia au distrus si vandut ( blocuri, orase, uzine, fabrici,canal D-MN, metrou etc).
Acum situatia e inzecit mai grava si………? Nu s-a construit nimic! DOar cateva ANL-uri in care stau numai stabanii, spre deosebire de zecile de mii de apartamente pe care vi le dadea Ceausescu GRATIS.
PE CINE INPUSCAM daca tot avem un debut, si ca sa zic asa am prins experienta?
Facand o analaliza, iata de ce , cei care ne conduc l-au asasinat pe Ceausescu :
UDECĂTORUL: Cu privire la faptele lor?
AVOCATUL TEODORESCU: În ce priveşte fapte prevăzute de 162 şi anume aceea de subminare a puterii de stat, în probele care le-au fost culese şi ni s-au pus şi nouă la dispoziţie, nu pot face nici un fel de obiecţiune, socotind că aceştia, într-adevăr, se fac vinovaţi de săvârşirea acestei fapte. În ce priveşte fapte prevăzute de 163 din Codul Penal, actele de diversiune din materialul care ne-a fost pus la dispoziţie de către acuzare şi de care am luat cunoştiinţă, în deplină cunoştiinţă de cauză, ceea ce le spun dumnealor, vă rog să constataţi şi să luaţi act de declaraţie pe care o facem noi în calitate de apărători, că aceştia într-adevăr se fac vinovaţi şi de săvârşirea acestei infracţiuni. În ce priveşte infracţiunea de subminare a economiei naţionale, aceea prevăzuta de articolul 165 din Codul Penal şi toate documentele acesteia care au fost culese în scurt timp, în citeva zile, de organul de urmărire penală, ca documente ce existau acestui moment, se fac vinovaţi aceştia şi de săvârşirea acestei infracţiuni. În fine, ultima faptă în sarcină şi care este şi cea mai gravă, aceea de genocid, prevăzuta de 357, litera c, din Codul Penal, constat că şi această faptă este săvârşită de aceştia. Rugămintea noastră, în calitate de apărători ai celor doi inculpaţi, soţii Ceauşescu Nicolae şi Elena, este aceea ca dumneavoastră să daţi hotărârea, în numele legii, să nu apară ca un act de răzbunare a cuiva, ci să se înţeleagă că pentru acele fapte săvârşite, fiecare inculpat trebuie să-şi primească pedeapsa, aşa cum este prevăzută de lege. Vă mulţumesc.
AVOCATUL LUCESCU: Domnule preşedinte, domnilor asistenţi populari, reprezentanţi din sală, este greu să pui concluzii împotriva oamenilor care, chiar şi deferiţi Justiţiei, nu vor să recunoască crima împotriva poporului român, crima de genocid, nu numai la Timişoara şi Bucureşti, în momentele de faţă, ci crima dinainte de peste 20 şi ceva de ani. Crima prin înfometare, prin lipsă de căldură, prin lipsă de lumină, dar cea mai odioasă crimă a fost crima de a încătuşa spiritul românesc, sufletul acestui popor, în raport de odioasele crime săvârşite la Timişoara, de odioasele crime săvârşite când poporul şi copiii, copii nevinovaţi au fost călcaţi de tancuri cu şenile. Când aţi căutat un act odios, de diversiune, până când Armata cu Securitatea să o puneţi cap la cap şi aţi îmbrăcat ofiţeri ai Securităţii din trupele dumneavoastră în ofiţeri ai Ministerului Apărării Naţionale, să daţi iarăşi o lovitură, ca Armata să nu vină alături de popor, ca poporul să urască Armata şi din această degringoladă dumneavoastră să puteţi câştiga timpul pentru a creşte copiii de la orfelinate pentru a-i trimite în străinătate sau pentru a-i aduce ca trupe de comando împotriva poporului român. Da, a cărui popor, că nu mă refer la oameni în vârstă! Dacă aţi fi împuşcat unul ca noi îi împuşcaţi pentru voinţa lor, dar ca să tăiaţi legăturile de oxigen de la capul bolnavilor, de la copii, să trageţi în spitale şi în bolnavi, să aruncaţi în aer sângele şi medicamentul poporului? Cu hrana cu care Bucureştiul s-ar fi putut hrăni luni de zile, iar militarii ar fi putut să tragă şi să susţină apărarea ţării fermă, i-aţi băgat în subsolurile de unde teroriştii dumneavoastră şi astăzi se duc, se alimenteaza şi luptă împotriva oamenilor nevinovaţi, în speranţa ca dumneavoastră îi veţi mai plăti vreodată din eforturile făcute de România. Cu multă emfază spuneaţi: am plătit datoriile! Nu numai că le-aţi plătit, ne-aţi secătuit şi v-aţi depus destui bani, v-aţi dus la ayatolah să închinaţi un ultim omagiu. Eraţi la fel ca el, acelaşi spirit de clan, care şi-a omorât poporul. Spuneţi că nu recunoaşteţi organismele noastre, ale puterii populare? Nu trebuie să le recunoaşteţi, domnule fost preşedinte, pentru că am luat în ‘48 puterea în mână împotriva altora şi nu s-au prevalat de nici un fel de legi ale Statului român. Regele Mihai a avut mai multă demnitate decât dumneavoastră. Poate aţi fi avut mai multă demnitate şi înţelegere din partea poporului român dacă v-aţi fi dat demisia, dacă aţi fi rămas acolo în străinătate, cu străinii aţi trăit, puteaţi să muriţi cu ei, şi vi se ofera acel azil politic.
Iata deci de ce a fost asasinat Ceausescu.Acum stau si ma intreb ce nu a facut clasa politica din toate acuzatiile de mai sus?
1) AU SUBMINAT ECONOMIA DE STAT SI INCA O FAC NECONTENIT.
2) AU FOST FACUTE ACTE DE DIVERSIUNE CARE S-AU SOLDAT CU FOARTE MULTI MORTI- STITI VOI CAND.
3) GENOGIDUL IN ROMANIA ARE LOC ZILNIC ( GRIPA PORCINA, AVIARA, VACCINARI FORTATE LA COPII , PULVERIZAREA DE CHEMTRAILS, OTRAVIREA CU SARE IODATA, FLUORUL DIN APA POTABILA, INITIUMUL ETC).
4) CRIMA INPOTRIVA POPORULUI ROMAN, PRIN INFOMETARE, LIPSA DE CALDURA, LIPSA DE MEDICAMENTE, INCATUSAREA SPIRITULUI SI SUFLETUL ACESTUI POPOR, CRIMA DISTRUGERII AGRICULTURII SI A INDUSTRIEI, CRIMA TRADARII NEAMULUI ROMANESC, CRIMA JAFURILOR ZACAMINTELOR DE PETROL, GAZE NATURALE , AUR, PIATRA , SARE, PADURI, APE NATURALE SI MULTE ALTELE.
5) CRIMA PRIN DISTRUGEREA ARMATEI ROMANE, A POLITIEI, AVIATIEI, MARINEI, ETC.
6) GENOCID PRIN OTRAVIREA IN MASA A POPORULUI ROMAN PRIN ALIMENTE, CODEX ALIMENTARIUS, INITIUM ETC.
7) CRIMA DE A NE VINDE LA PROPRIU PRIN DATORIILE FACUTE DE 150 MILIARDE DE EURO, DATORII EXTERNE SI INTERNE.
INTR-ADEVAR CEAUSESCU A FOST ASASINAT PENTRU CA SI-A PLATIT DATORIILE. IAR EI ERAU DERANJATI CUM CEAUSESCU A ANUNTAT ASTA, CICA CU MULTA ENFAZA.
8) CRIMA DE A CALCA IN PICIOARE SUVERANITATEA ROMANIEI .
9) CRIMA DE A GOLI BANCA NATIONALA SI CEDA TOATA REZERVA DE AUR AGENTURILOR STRAINE MASONICE SI EVREIESTI CARE AU DISTRUS ACEASTA TARA, CU AJUTORUL INTRUSILOR INFILTRATI SI AL TRADATORILOR DIN INTERIOR.
10) POLITICA ROMANIEI: CRIMA, TRADARE, SABOTAJ, INTRIGI, TERTIPURI, JOSNICII, SFIDARE , GENOCIT SI MULTE ALTELE.
AL TREI-LEA RAZBOI MONDIAL este iminent in viitorul foarte, foarte apropiat :
Surse militare confidentiale sustin ca Statele Unite i-ar fi dat unda verde Israelului pentru un atac asupra Iranului, potrivit publicatiei InfoWars. Unele informatii afirma ca subiectul a fost pe agenda intalnirii de la Tel Aviv din 3 octombrie dintre Leon Panetta, secretarul american al apararii si oficialii israelieni.
Administratia Obama ar fi acordat unda verde pentru un atac al Israelului asupra Iranului, potrivit unor surse militare confidentiale, citate de InfoWars.
Israelul este preocupat de faptul ca marile puteri, precum Germania si-au apropiat relatiile cu Iranul, ceea ce ii permite acestuia sa-si continue programul de imbogatire al uraniului.
Este posibil ca in urmatoarele doua luni Israelul sa lanseze un atac militar. Vizita secretarului american al Apararii, Leon Panetta din 3 octombrie de la Tel Aviv a fost folosita pentru ca Israelul sa-l convinga pe demnitarul american, ca Statele Unite sa dea unda verde pentru un atac.
„In ultimele saptamani, au avut loc discutii intense in cercurile militare israeliene cu privire la posibilitatea sau nu a lansarii unui atac militar impotriva facilitatilor nucleare ale Iranului.
Aparent, problema-cheie in dezbatere a fost cum sa se asigure Israelul ca Statele Unite ar lua parte la atac sau cel putin ar interveni de partea sa, daca atacul initial ar duce la un razboi lung”, a declarat Patrick Seale, un jurnalist britanic pentru Gulf News.
„In cazul in care Administratia americana nu reuseste sa castige sprijin pentru instituirea unor sanctiuni asupra regimului de la Teheran, dupa prezentarea unor dovezi asupra unor abuzuri facute la alegerile recente din Iran, mingea va fi din nou in curtea Administratiei Obama”, scrie Tony Karon, in Time.
Administratia va sprijini masurile agresive impotriva Iranului, avand acoperire in vederea schimbarii regimului. Expertii geopolitici considera ca avertismentele date Iranului pregatesc o lovitura a Israelului asupra Teheranului.
In iulie, veteranul Robert Baer, fost agent al CIA, a declarat la KPFK Los Angeles ca prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a planificat un atac asupra Iranului, in septembrie, pentru a coincide cu cererea Palestinei de recunoastere a statului la ONU.
Conform declaratiilor lui Steve Pieczenik, fost oficial al Departamentului de Stat, a fost conceput un complot terorist, care ar putea fi pretextul unui atac militar impotriva Iranului.
SUA: Fostul prezidenţiabil McCain propune o intervenţie militară în Siria, după cea din Libia.
Senatorul american John McCain a propus o intervenţie militară pentru a apăra civilii din Siria, în condiţiile în care operaţiunile NATO din Libia sunt pe punctul de a se încheia, relatează NewsIn.
“Acum că operaţiunile militare din Libia sunt în curs de încheiere, atenţia se va concentra din nou pe ce operaţiuni militare practice ar putea fi luate în considerare pentru a apăra vieţile civililor din Siria“, a declarat duminică McCain, la Forumul economic mondial din Iordania.
El a avertizat că regimul preşedintelui sirian Bashar al-Assad “nu trebui să creadă că poate scăpa cu crime în masă”, amintind că fostul lider libian Muammar Gaddafi “a făcut această greşeală şi l-a costat totul”.
Gaddafi a fost capturat şi ucis săptămâna trecută de forţele loiale noului guvern libian.
McCain, cel mai important republican din Comisia pentru servicii armate a Senatului, nu a precizat dacă se referă la o prezenţă a SUA sau a NATO în Siria.
2) INFOMETARE:
Banca Mondiala şi Fondul Monetar Internaţional au ” atras ” atenţia asupra instabilităţii situaţiei politice din ţările sărace cauzată de creşterea pe plan mondial a preţurilor la alimente. Totul merge conform planului, poate putin in intarzaiere.
Treizeci şi trei de state sunt ameninţate de haos social. 100 de milioane de oameni ar putea foarte curând trăi în mizerie.
Preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick a solicitat ţărilor bogate să susţină acţiunile programului de combatere a foametei cu suma de 500 de milioane de dolari.
În timp ce oamenii din ţările bogate se gândesc dacă în viitor vor mai putea face plinul de benzină, alţi oameni, cei din ţările sărace, se confruntă cu o problemă de altă natură: lipsa hranei. Din ce mai multe ţări se confruntă cu revolte sociale cauzate de foamete. Transformarea hranei în combustibili biologici acutizează creşterea preţurilor la alimente. Această realitate nu exclude însă o altă realitate. Şi-anume creşterea demografică la nivel mondial. Până în anul 2050 populaţia globului va ajunge la 9 miliarde de oameni. Peste 90% din aceştia se vor naşte în ţările lumii a treia, unde în clipa de faţă 850 de milioane de oameni se confruntă deja cu foametea. În fiecare zi mor de foame mii de oameni. Acest lucru n-ar trebui să se întâmple. Criza alimentară nu este declanşată exclusiv de catastrofele naturale, cauzele sunt de natură politică şi economică.
Foametea nu are doar cauze naturale
Şi totuşi, pământul este îndeajuns de fertil pentru a face sustenabilă hrănirea nu doar a întregii populaţii actuale a globului, ci chiar a unui număr mai mare de oameni. Foametea şi moartea prin inaniţie nu sunt o realitate socială declanşată de cauze naturale.
„Nu lipsa alimentelor este problema, ci iniţiativa politică“ – afirma, acum 20 de ani, Organizaţia Naţiunilor Unite. Nimic nu s-a schimbat de atunci. O cincime din populaţia globului supravieţuieşte cu mai puţin de un dolar pe zi. Aceştia sunt oamenii care adorm seara flămânzi şi care, din cauza alimentaţiei deficitare, îngroaşă numărul celor care mor de foame. Foametea poate fi combătută prin crearea de locuri de muncă, ce întăresc puterea de cumpărare – o soluţie viabilă, însă parţială. O jumătate de adevăr.
Criza actuală a alimentelor, care deja a făcut primele victime şi a dus la căderea guvernului în Haiti are legătură cu inflaţia globală a preţurilor la alimente. Pe de altă parte, creşterea puterii de cumpărare în ţările aflate în curs de dezvoltare a condus la mărirea cererii de alimente, satisfăcută în parte de importuri. De neeludat este şi un alt aspect: numărul suprafeţelor agricole folosite pentru crearea de combustibil biologic creşte vertiginos. Rezultatul acestor acţiuni este simplu. Ţările şi aşa sărace au trebuit să plătească cu o pătrime mai mult pentru hrană faţă de anul trecut.
Evoluţii îngrijorătoare
Preţul porumbului s-a dublat în ultimii doi ani. Grâul nu a mai fost atât de scump şi greu de procurat de trei decenii, iar preţul orezului s-a dublat în ultimul an. O situaţie departe de a cunoaşte un sfârşit. Dimpotrivă, creşterea preţurilor va continua şi va afecta mai ales ţările sărace. Creşterea cererii pentru alimente de bună calitate, înregistrată în prezent în ţările aflate în curs de dezvoltare, direcţionează folosirea grânelor spre producţia de carne. Bogaţii lumii acesteia îşi savurează luxul. În defavoarea celor săraci. Bunăstarea unora – iată o cauză a foametei în lume.
Creşterea preţurilor la alimente este resimţită şi în ţările industrializate. Dimensiunea problemei este însă diferită. În ţările sărace, consecinţele acestei creşteri sunt fatale.
Şi totuşi, pe termen lung, actuala creştere de preţuri poate fi un avantaj pentru ţările sărace, cu condiţia ca statele industrializate să renunţe la protecţionismul agrar. Competitivitatea agrară a ţărilor aflate în curs de dezvoltare este afectată de barierele economice impuse de ţările bogate, care protejează astfel proprii ţărani.
Criza actuală ar putea fi o şansă pentru ca aceste măsuri să fie anulate. Ţările industrializate ar trebui să susţină crearea de noi locuri de muncă în ţările lumii a treia. În felul acesta, locuitorii acestor ţări ar putea să cumpere alimente şi să-şi astâmpere foamea. Săracii şi înfometaţii lumii acesteia au nevoie de reguli comerciale corecte şi de locuri de muncă. Altfel, măsurile actuale de ajutorare a acestora rămân simple paliative.
Vă oferim un prim articol dintr-o serie de articole prin care dorim să vă punem la curent cu un fapt extrem de îngrijorător şi, totodată, incontestabil. Tot mai multe avioane care zboară chiar şi la mică altitudine lasă în urma lor dâre ale morţii [chemtrails, dâre alcătuite din substanţe chimice, care nu au nicio legătură cu carburantul sau sistemul de propulsie al avioanelor]. În acest mod, sunt răspândite pe ascuns anumite substanţe care provoacă bolile, epidemiile, suferinţa şi moartea. Acest articol cuprinde o mărturie cutremurătoare a unui mecanic care a văzut echipamentul tehnic folosit pentru dispersarea unor substanţe toxice şi mărturia unui funcţionar superior al unei companii aeriene, care a avut acces la documentele unui proiect guvernamental secret prin care se realizează această dispersare a unor substanţe în atmosferă.
În ultimii ani clinicile medicale şi sălile de urgenţă ale spitalelor sunt mereu înţesate, de multe ori umplute la dublul capacităţii lor, de oameni suferind de boli al căror nume până acum câţiva ani nici nu exista. De ani de zile există bănuiala că starea proastă a sănătăţii oamenilor, simptomele noi, maladiile nou apărute, greu de explicat de lumea medicală, ar avea drept cauză dârele anormale pe care din ce în ce mai multe avioane în zbor le lasă în urma lor. Autorităţile, însă, nu par să se îngrijească de un astfel de detaliu … care pare banal!
La început, doar extrem de puţine avioane lăsau în urma lor astfel de dâre. Astăzi, au devenit extrem de numeroase, brăzdând cerul în cruciş, în paralel şi chiar în formă de „S“ sau de cercuri. Privim pe furiş cerul şi atunci când zărim aceste dâre, ni se pare normal ca un avion care trece să lase în spatele lui urme care se întind de la un capăt la altul al orizontului. Ele se lărgesc continuu, amestecându-se cu alte dâre, ajungând să formeze un adevărat nor, care acoperă cerul ore în şir.
Nu este oare legitim în acest caz să ne întrebăm dacă aceste dâre nu sunt cumva una dintre cauzele problemelor de sănătate care ne lovesc de câţiva ani încoace? Dăm ca exemplu valul de bronhiolite care afectează din ce în ce mai mulţi nou-născuţi în fiecare an. În urmă cu două decenii, acest cuvânt nici măcar nu exista în dicţionar! Alte probleme care au apărut sunt: recrudescenţa astmului, leziuni ale căilor respiratorii, leziuni pulmonare, dureri în gât ciudate, angine care dispar la fel de pe neaşteptate cum apar, gripe care nu sunt cu adevărat gripe, maladii ale ochilor, ale pielii şi organelor interne… Lista este lungă, şi fiecare dintre aceste afecţiuni poate degenera şi duce la moarte.
Analizele efectelor chemtrail-urilor, adevărate dâre ale morţii, sunt dintre cele mai neliniştitoare. Soluţia oficială care ni se oferă: vaccinuri noi şi antibiotice super-tehnologizate, în condiţiile în care s-a demonstrat că supraconsumul de vaccinuri şi de antibiotice de tot felul nu a făcut decât să reducă iremediabil capacitatea sistemului imunitar de a răspunde la atacuri subite.
Explicaţia cu care, iniţial, responsabilii civili şi militari ai forţelor aeriene i-au liniştit pe observatori, a fost aceea că ar fi vorba doar de dâre de condensare. La întrebare de ce aceste urme nu existau cu mai mulţi ani în urmă răspunsul a fost că atunci avioanele nu zburau atât de sus încât să permită formarea acestor dâre. În anumite cazuri, aceste dâre, au spus ei, pot rezulta ca urmare a aruncării restului de carburant, în vederea unei posibile aterizări forţate. Cu toate acestea, înmulţirea acestor dâre (nu toate avioanele care zboară riscă să se prăbuşească, din câte se ştie…) şi aspectul lor face să fie ridicol şi inadmisibil acest gen de justificare… În urma amplitudinii pe care fenomenul a luat-o şi în lipsa unor explicaţii plauzibile soluţia pe care autorităţile au găsit-o a fost să îl transforme în „legendă urbană”, împiedicând orice studiu ştiinţific serios. Folosindu-se de tragicele atentate din 11 septembrie 2001 au îngropat definitiv chestiunea. Ca urmare a aşa-zisei ameninţări internaţionale a terorismului, a fost impusă, sau cel puţin se urmăreşte să fie impusă, obligativitatea sprijinului şi încrederii absolute faţă de guverne. Chestiunea dârelor morţii [chemtrails] a ajuns deci să facă parte rapid dintre subiectele pe care mass-media le evită cu orice preţ… Dezbaterea a continuat însă pe internet.
Autorităţile militare şi guvernamentale iau în derâdere aceste afirmaţii ca fiind conspiraţioniste sau le denunţă drept zvonuri lipsite de fundament. S-a mers chiar până la a vorbi de propagandă teroristă antiguvernamentală, pentru a închide o dată pentru totdeauna gura celor băgăreţi.
Ar trebui, cu toate acestea, să se realizeze o anchetă serioasă şi independentă şi să se dispună realizarea unor analize la laboratoare controlate de servicii neguvernamentale, dacă mai există aşa ceva… Deşi sunt destul de mulţi cei care au observat acest fenomen alarmant, numărul celor care au întreprins o campanie activă pentru informarea populaţiei este foarte mic. Agenţiile guvernamentale contează pe apatia oamenilor şi, de fapt, ele au ajutat din plin la crearea acestei stări de conştiinţă, începând din anii 1950, prin fluorizare, aspartam şi drogurile vândute pe stradă. Voi reveni cu foto autentice de deasupra Iasului .
Pana la dispersia totala, aceste care au persistat pe cer mai mult de 4 ore.
Este binecunoscut faptul că guvernele anumitor ţări experimentează tehnologii noi asupra populaţiei lor de zeci de ani. Există rapoarte care au fost făcute publice care o dovedesc. Pentru a opri acest genocid tăcut trebuie trezit spiritul oamenilor şi mass-media cu privire la acest flagel invizibil care ne copleşeşte de câţiva ani! Dacă un procentaj atât de mic de oameni este preocupat de acest fenomen, conducătorii acestor agenţii au motiv să creadă, analizând situaţia, că se găsesc deasupra oricărei bănuieli şi că nu există nimic de care să se teamă.
Dâre de condensare sau dâre ale morţii?
Dârele de condensare [contrails]
De la apariţia avioanelor cu reacţie, ne-am obişnuit să vedem pe cer dâre albe în urma lor, atunci când trec pe deasupra noastră, la mare altitudine. Aceste dâre albe – în engleză contrails, [dâre de condensare] – depind în special de doi factori: umiditatea ambiantă şi temperatura, foarte scăzută la acea altitudine. Ele pot să fie alcătuite din fine picături de apă condensate sau din cristale de gheaţă şi de zăpadă.
Aceste dâre pot să apară la altitudine joasă, aproape de nivelul solului, doar în zone cu un climat extrem de rece (Antarctica, Arctica) şi constituie un serios handicap pentru circulaţia aeriană. La altitudine, aceste condiţii se manifestă regulat începând de la 9000 de metri. Dârele pot rămâne vizibile mai multe minute înainte de a fi dispersate de vânt, gradat, până când dispar complet. Aceste dâre de condensare, nefiind formate decât din molecule de apă, sunt aproape inofensive, mai ales prin comparaţie cu poluarea pe care o singură turbină de avion o generează, datorită arderii carburanţilor şi ai altor agenţi chimici. Dârele de condensare [contrails], fiind compuse din vapori de apă, se disipă după o scurtă perioadă de timp. Conform meteorologului Thomas Schlattes de la Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică a Statelor Unite, ele nu se pot forma decât la temperaturi de – 60°C şi mai mult, la niveluri de umiditate relativă de 70% şi la altitudini foarte mari.
Ca incident separat şi distinct în ansamblul acestor evenimente, norii se pot forma dacă temperatura, umiditatea relativă şi condiţiile de vaporizare sunt favorabile dezvoltării lor. Dacă vedem pe cer dâre de condensare [contrails] – considerate aşa după aspectul lor – care se transformă în „nori“ , putem concluziona că nu sunt alcătuite din vapori de apă şi deci este vorba de altceva!
Timpul prevăzut pentru disiparea dârelor de condensare [contrails] este relativ scurt, două minute sau mai puţin. Aceasta presupune că dâra respectivă este alcătuită în special din vapori de apă, cel puţin conform definiţiei sale clasice (condensation trail sau dâră de condensare). Nivelul de disipare a dârelor de condensare [contrails] depinde mult de mărimea particulelor cristalelor de gheaţă şi de cantitatea de raze solare. Dependenţa de umiditatea relativă nu este evidentă. Un nor care se formează în urma trecerii unui avion, atunci când se produce aceasta, depinde în principal de temperatura, de umiditatea relativă, de tipul şi de mărimea particulelor (nucleelor) de aerosol care sunt introduse.
Formarea şi disiparea dârelor normale de condensare [contrails] şi formarea de nori trebuie să fie recunoscute ca fiind două procese fizice separate care rezultă ca urmare a unor condiţii diferite şi variabile în cele două cazuri.
Dâre ale morţii [chemtrails]
De la mijlocul anilor 1990 încoace, în SUA a început să fie observată înmulţirea unor dâre de un tip nou. Ele apar la altitudine mai joasă decât cea a dârelor de condensare [contrails], uneori chiar aproape de nivelul solului, pot să fie albe sau colorate şi se estompează foarte lent, lăsând să treneze o ceaţă în care pot fi detectate diverse particule sau filamente. Uneori, ele formează nori longitudinali care se taie brusc, lăsând un gol în respectiva dâră. Apoi norii par a se forma din nou pentru a se termina la câţiva kilometri mai departe. Sau, dimpotrivă, dâra taie cerul de la un capăt la altul al orizontului. Aceşti nori nu sunt întotdeauna situaţi la mare altitudine, după cum pretind autorităţile militare sau cele ale controlului aerian. Foarte adesea, îi putem sesiza la înălţimi cuprinse între 1000 şi 5000 metri, dar şi mai sus de 9000 de metri, care este altitudinea culoarelor de zbor ale avioanelor comerciale.
În unii dintre aceşti nori putem discerne curcubeie sau o culoare portocalie. Alţii sunt pătaţi de mase mai închise în interior, sau tivite cu negru. Aceste mici dâre se expansionează destul de rapid (în funcţie de viteza vântului) şi produc pene fine sau plase în evantai. Spre deosebire de dârele de condensare [contrails], dârele morţii [chemtrails] sunt adesea scindate, cu un gol sau o întrerupere în traseu, ca şi cum ar fi fost schimbat rezervorul din care au fost pulverizate.
Fapt important: cei care au observat aceste fenomene nu sunt cârcotaşi profesionişti sau ufologi de salon. Ei sunt mai degrabă pasionaţi de aviaţie, medici, oameni de ştiinţă, poliţişti, jurnalişti integri… şi oameni cărora aceste împrăştieri le provoacă iritaţii oculare sau bronhice, alergii şi oboseală. Ei aparţin tuturor claselor societăţii. Plecând de la criterii de sănătate publică, s-a creat o reţea de observatori ai dârelor morţii [chemtrails] care este extrem de activă pe internet.
Scrisoarea unui mecanic de aviaţie
Vă oferim în continuare o scrisoare extrem de interesantă care a fost publicată pe site-ul lui Clifford Carnicom, apoi afişată pe site-ul lui Jeff Rense (ambele site-uri sunt dedicate acestui subiect legat de crimele realizate prin intermediul „dârelor morţii” [chemtrails]), scrisă de un mecanic de aviaţie. Chiar dacă unii pot obiecta că provenienţa acestei misive este incertă, ea coincide cu multe alte mărturii, inclusiv cu scrisoarea unui director al unei linii aeriene, ca răspuns la declaraţiile mecanicului anonim.
Chemtrail-uri. Un mecanic de aviaţie s-a împiedicat de adevăr?
„Din motive pe care le veţi înţelege pe măsură ce veţi citi ceea ce urmează, nu-mi pot divulga identitatea. Sunt un mecanic de aviaţie şi lucrez pentru o linie aeriană importantă. Muncesc într-o bază de întreţinere situată într-un mare aeroport şi hazardul a vrut să descopăr ceea ce nu-mi era vizibil destinat.
Mai întâi, trebuie să vă explic în două cuvinte cum funcţionează ierarhia în lumea mecanicilor din domeniul aeronautic. Acest lucru este important pentru înţelegerea relatării mele şi pentru cauza căreia îi consacraţi o mare parte din energia voastră. Mecanicii de aviaţie îşi doresc să lucreze în trei domenii: avionica, motoarele şi comenzile de zbor. Se consideră că mecanicii care lucrează pe aceste sisteme au atins cele mai înalte grade ale scării ierarhice. Vin apoi mecanicii care lucrează la sistemele hidraulice şi aparatele de climatizare. Următorii sunt cei ataşaţi sistemelor subalterne.
În sfârşit, pe treapta cea mai de jos a acestei scări, se găsesc mecanicii care lucrează la sistemele de golire a fluidelor. Niciun mecanic nu vrea să lucreze la pompe, rezervoare şi sistemul de conducte care servesc la înmagazinarea deşeurilor toaletelor din avioane. Totuşi, în fiecare aeroport unde am lucrat eu, există întotdeauna doi sau trei mecanici care se oferă voluntari pentru acest serviciu, oricare ar fi aeroportul. Ceilalţi mecanici sunt foarte fericiţi să-i lase să facă aceasta. Nimeni nu acordă cu adevărat atenţie acestor oameni şi niciun mecanic serios nu are o legătură veritabilă cu aceşti mecanici de zona a doua. De fapt, nu m-am aplecat niciodată cu adevărat asupra acestui aspect, până foarte de curând.
Majoritatea companiilor aeriene au acorduri de servicii reciproce cu celelalte companii care utilizează acelaşi aeroport. Aceasta înseamnă că dacă o companie are o problemă tehnică, de ea se va ocupa unul dintre mecanicii noştri. În schimb, dacă unul dintre avioanele noastre este în dificultate acolo unde îşi are baza de întreţinere o altă companie aeriană, avionul nostru va fi reparat de ei.
Într-o zi, acum aproximativ o lună, am fost chemat la bază pentru a lucra la avionul unei alte companii. În momentul în care m-a chemat, controlorul nu ştia care era problema şi nu putea să-mi dea niciun detaliu. Atunci când am sosit la faţa locului, am descoperit că pana se situa la nivelul înmagazinării deşeurilor. Nu existau alte soluţii: trebuia să mă strecor în interiorul carlingii pentru a rezolva problema. Pătrunzând în compartiment, mi-am dat seama că ceva nu e în regulă. Avionul avea mai multe rezervoare, pompe şi tuburi decât erau menţionate în caietul de sarcini.
La început, am presupus că sistemul fusese modificat. Nu mai lucrasem pe un aparat de acest tip de mai bine de zece ani. Urmărind să găsesc problema, am realizat rapid că tubajul şi rezervoarele suplimentare nu erau legate la sistemul de evacuare… Tocmai descoperisem acest lucru când un alt mecanic de la compania mea a apărut subit. Era tocmai unul dintre mecanicii care lucrau în mod obişnuit pe aceste sisteme. I-am predat lucrul cu mare plăcere. Plecând, l-am întrebat despre acea echipare suplimentară. El mi-a răspuns: Vezi-ţi de treaba ta şi lasă-mă să mă îngrijesc de a mea!
A doua zi, lucram la calculatorul firmei ca să văd un plan de cablaj. Pentru că tot eram acolo, am decis să fac o cercetare cu privire la echipamentul suplimentar pe care îl găsisem în avion. Spre marea mea surpriză, manualele nu făceau nicio referire la echipamentul pe care îl văzusem în ajun. Am căutat în dosarele producătorului şi nu am găsit nimic nici acolo. Curiozitatea mea era atinsă în punctul sensibil: eram cu adevărat hotărât să descopăr natura acestui echipament.
Săptămâna următoare am primit trei dintre avioanele noastre, în hangarul principal, pentru inspecţia periodică. În timpul acestor inspecţii, în jurul avionului forfotesc peste tot o mulţime de mecanici. Tocmai îmi terminasem treaba, şi am decis să mă duc să văd sistemul de evacuare pe unul dintre aparate. Cu toţi mecanicii din jur, eram sigur că nu avea să mă observe nimeni. Spre marea mea surpriză, avionul pe care am ales să-l inspectez avea şi el acel tip de echipare suplimentară!
Am început să urmez sistemul conductelor, pompelor şi rezervoarelor. Am descoperit ceea ce părea a fi unitatea de comandă a respectivului sistem. Era o cutie de comandă standard folosită în aviaţie, dar fără cea mai mică inscripţionare. Puteam urma firele de la cutia de comandă la pompe şi la valve, dar niciun alt circuit de comandă nu era conectat la această unitate. Singurele fire care erau racordate la această unitate erau legate la sistemul operaţional al comenzilor avionului.
Sistemul avea un rezervor mare şi două mai mici. Era dificil de văzut datorită îngustimii compartimentului, dar mi s-a părut că rezervorul mare ar fi putut cuprinde 200 litri. Rezervoarele erau legate la o supapă de golire şi de umplere care trecea prin fuzelaj chiar în spatele supapei de golire a sistemului fluidelor uzate. Căutând unde ducea acest racord sub avion, am văzut că era ascuns în spatele unui fals panou, sub un alt panou care, la rândul lui, ajungea la sistemul canalului de golire. Am început să urmăresc tubajul pompelor. Aceste tuburi conduceau la o reţea de conducte mai mici care se terminau în marginile din spate ale aripilor şi ale stabilizatoarelor orizontale ale avionului.
Dacă priviţi cu atenţie aripile unui avion mare veţi vedea un mănunchi de fire, aproximativ de grosimea unui deget, care iese din marginea din spate a aripii. Acestea sunt tije de descărcare statice. Ele sunt folosite pentru a disipa sarcina de electricitate statică care se acumulează pe un avion în zbor. Am descoperit că acele conducte duceau la una din trei dintre aceste tije de descărcare electrostatică. Iar aceste false tije de descărcare electrostatică fuseseră găurite ca pentru a lăsa să scape un produs oarecare prin ele.
Trecuse o vreme de când eram cocoţat pe aripă. Dintr-o dată, unul dintre supraveghetori mi-a ordonat să părăsesc hangarul. El mi-a spus după aceea că treaba mea era terminată şi că nu eram autorizat să fac ore suplimentare. Cele două zile care au urmat au fost foarte încărcate şi nu am găsit niciun minut liber pentru a-mi continua mica anchetă. Două zile după descoperirea mea, am fost chemat să înlocuiesc un detector de temperatură pentru un motor de avion care se pregătea să decoleze. Am terminat lucrul şi m-am întors la hârţogărie.
Aproximativ 30 minute mai târziu, am fost convocat de directorul general. Atunci când am intrat în biroul său, mă aşteptau acolo reprezentantul sindicatului nostru şi alte două persoane, pe care nu le cunoşteam. Directorul mi-a spus că a fost descoperită o problemă serioasă. Eram suspendat pentru o greşeală gravă. Mi-a spus că scrisesem intrări false în raportul meu de lucru în legătură cu detectorul de temperatură pe care tocmai îl instalasem cu câteva ore înainte. Eram consternat şi am început să protestez. Am spus că era ridicol şi că făcusem cât se poate de conştiincios acea treabă. Reprezentantul sindicatului s-a interpus. El a recomandat să aruncăm un ochi la avion, pentru a lămuri situaţia. Atunci eu am întrebat cine erau ceilalţi doi oameni. Directorul general mi-a indicat că erau inspectori de securitate ai companiei aeriene, dar că nu erau obligaţi să-mi dea numele lor.
Ne-am înapoiat deci la avion, care ar fi trebuit deja să decoleze, dar care era încă garat la rampa noastră de întreţinere. Am deschis capota motorului şi reprezentantul sindicatului a scos detectorul de temperatură. A verificat numărul de serie şi a constatat că era piesa veche. Atunci ne-am dus la magazia de piese şi reprezentantul sindicatelor a verificat raportul meu. De pe o etajeră, el a luat o cutie sigilată. A deschis-o şi a scos un detector de temperatură având acelaşi număr de serie cu cel pe care îl instalasem. Imediat, el mi-a spus că sunt suspendat pentru o săptămână fără salariu.
M-am odihnit acasă în prima zi a suspendării mele întrebându-mă ce s-a petrecut. Seara, am primit un apel telefonic. Vocea mi-a spus: „Acum ştii ce păţesc mecanicii care îşi bagă nasul acolo unde nu au nimic de făcut. Data viitoare când o să te amesteci să lucrezi la sisteme care nu te privesc, o să-ţi pierzi slujba! Cum mă simt generos astăzi, cred că o să te poţi întoarce la treabă curând.“ CLIC. Am făcut imediat apropierea între ceea ce tocmai se produsese şi faptul că descoperisem acel tubaj misterios.
În dimineaţa următoare am fost chemat de directorul general. El mi-a spus că datorită excelenţei dosarului meu suspendarea fusese redusă la o zi. Trebuia deci să mă reapuc imediat de treabă. Singurul lucru la care mă puteam gândi era: Ce încercau „ei” să ascundă şi cine sunt aceşti EI?
Revenirea la treabă a fost ca şi cum nu s-ar fi petrecut nimic. Niciunul dintre ceilalţi mecanici nu a amintit de suspendarea care îmi fusese dată. Reprezentantul sindical mi-a spus de altfel că era inutil să vorbesc despre aceasta. Dar în noaptea aceea am căutat pe internet pentru a urmări să găsesc răspunsuri. Nu-mi amintesc cum am ajuns aici, dar am găsit site-ul vostru. Atunci situaţia a devenit din ce în ce mai clară. A doua zi dimineaţă la serviciu, în interiorul dulapului meu, care era încuiat, am găsit o notă tipărită. Ea spunea: „Curiozitatea a ucis pisica. Nu te uita pe site-urile internet care nu te privesc.” Mi-am spus: „Ia te uită! EI mă observă.”
Nu ştiu ce produse pulverizează ei prin intermediul acelor sisteme ciudate, dar pot să vă certific că o fac. Îmi imaginez că utilizează camioanele cisternă pentru a încărca acele rezervoare. E vorba de camioanele care golesc deşeurile rezervoarelor de vidanjare a toaletelor. În mod obişnuit, aeroporturile încredinţează unor sub-contractori acest gen de lucru şi nimeni nu se apropie de aceste camioane. Cine ar vrea să urmărească un camion umplut de fecale? Golind rezervoarele fluidelor uzate, aceşti oameni umplu rezervoarele sistemului jicloarelor de vaporizare.
Cunoscând planurile de zbor ale avioanelor, ei programează probabil unitatea de comandă cu scopul ca ea să înceapă să pulverizeze o anumită cantitate din respectivul produs după un anumit timp, îndată ce avionul a atins o anumită altitudine, sau atunci când el se găseşte deasupra anumitor zone locuite. Ciocul jicloarelor (elemente al carburatorului sub forma unor tuburi cu unul sau mai multe orificii prin care se pulverizează în carburator debitul de combustibil necesar) falselor tije electrostatice este atât de mic încât nimeni din avion nu ar putea remarca acest lucru.
Dumnezeu să ne ajute pe toţi, un cetăţean căruia îi pasă.“
Răspunsul unui funcţionar superior al unei linii aeriene, postat pe site-ul lui Clifford Carnicom
„Domnule Carnicom,
Citind scrisoarea pe care aţi primit-o de la mecanicul anonim, m-am simţit obligat să-i răspund. Şi eu muncesc pentru o linie aeriană, cu toate că la un nivel ierarhic superior. Nu voi numi linia aeriană, nici oraşul în care mă aflu, nici postul pe care îl ocup, din motive evidente de securitate. Aş vrea să pot documenta tot ceea ce sunt pe punctul să vă dezvălui. Dar este practic imposibil să o fac, întrucât aceasta ar putea în cele din urmă să antreneze consecinţe fatale pentru mine.
Elementele conţinute în scrisoarea mecanicului anonim mi se par autentice. În SUA există companii aeriene care au participat la un proiect numit Project Cloverleaf [Proiectul Frunza de treflă] timp de câţiva ani. Unii îşi amintesc că au primit consemne în această direcţie în 1998. Personal, am fost avizat în 1999. Cei câţiva funcţionari ai liniilor aeriene care au primit instrucţiunile în ceea ce priveşte proiectul Cloverleaf au fost supuşi cu toţii unor controale de securitate severe cu privire la antecedentele lor personale şi, chiar înainte să putem primi aceste instrucţiuni, am fost puternic presaţi să semnăm un acord de ne-divulgare care declară în esenţă că, dacă spunem ceea ce ştim, indiferent cui, riscăm închisoarea.
În biroul nostru, aproximativ douăzeci de funcţionari am primit aceste instrucţiuni care ne-au fost date de doi funcţionari oficiali din cadrul unui organism guvernamental. Nu au revelat care. Au spus că guvernul avea să remunereze linia noastră aeriană, şi de asemenea şi altele, cu scopul de a pulveriza anumite produse chimice speciale prin intermediul avioanelor comerciale.
Atunci când au fost întrebaţi care erau aceste produse chimice, unde şi de ce urma să le pulverizăm, ei ne-au indicat că informaţia ne-ar fi oferită dacă ar fi nevoie… Au precizat că noi nu aveam de ce să aflăm mai mult în această direcţie. Şi au continuat atunci să afirme că acele produse chimice erau inofensive. În cele din urmă, au concluzionat că programul era de o asemenea importanţă, încât el trebuia să fie finalizat cu orice preţ.
Atunci când noi i-am întrebat de ce nu desemnau numai avioanele lor militare pentru a pulveriza aceste produse chimice, ei au declarat că nu există suficiente avioane militare disponibile pentru a elibera aceste produse chimice pe o scară atât de mare. Acesta este motivul pentru care proiectul Cloverleaf a fost lansat, pentru a permite unor linii aeriene comerciale să ajute la răspândirea acestor produse chimice în atmosferă. Apoi, cineva a întrebat de ce tot acest secret… Reprezentanţii guvernului au declarat atunci că dacă marele public ar şti că avioanele care zboară deasupra capetelor lor împrăştie produse chimice în aer, grupurile de ecologişti ar cere încetarea pulverizării.
Cineva a pus unuia dintre oamenii guvernului întrebarea următoare: Dacă produsele chimice sunt inofensive, de ce să nu se facă publică natura lor şi motivul pentru care le pulverizăm? El a părut derutat de această întrebare şi a răspuns pe un ton autoritar că publicul nu are nevoie să ştie ce se petrece, dar că acest program a fost conceput numai pentru binele său. El a declarat de asemenea că noi trebuie să păstrăm tăcerea şi să nu mai punem întrebări în această direcţie. După care, şedinţa de informare a fost încheiată.
În biroul nostru, toate documentele în ceea ce priveşte proiectul Cloverleaf sunt păstrate în seifuri. Nimeni nu are dreptul să scoată aceste documente. Foarte puţini funcţionari au acces la ele şi ei nu vorbesc niciodată despre conţinutul lor.
Domnule Carnicom, eu nu sunt deloc imbecil. Ştiu că se petrece ceva şi sunt sincer înspăimântat. Mă simt foarte vinovat că ştiu de existenţa acestei operaţiuni, dar sunt obligat să tac. Sunt tulburat ştiind că firma pentru care muncesc ar putea fi pe cale să-i otrăvească pe americani. Sper că această scrisoare va deschide ochii anumitor persoane asupra a ceea ce se produce, în acest moment, pe cerul nostru. Vă repet că aş vrea să pot să vă ofer o informaţie documentată, dar înţelegeţi de ce trebuie să păstrez anonimatul absolut.
În ultimii ani diferitele părţi ale globului au fost expuse din punct de vedere climatic la modificări drastice. Ploi torenţiale, vânturi puternice, căderi masive de zăpadă, secetă, uragane au afectat major viaţa locuitorilor din zonele respective. Un grup de specialişti englezi care au realizat recent un „Atlas complet al lumii” vorbesc chiar de modificări ale conturului unor continente, vizibile din satelit. Explicaţiile meteorologilor sau ale diferiţilor reporteri prezenţi în zonele calamitate au însă mereu drept leit-motiv încălzirea globală a planetei! O explicaţie neutră, care face ca nimeni să nu poată fi considerat responsabil pentru aceste dezastre. Iată în continuare ce spun unii specialiştii – ale căror studii sunt mai puţin mediatizate, încercând să facă puţină lumină în acest domeniu atât de ceţos al vremii, cu tot ceea ce înseamnă ea.
În iunie 1988, dr. James Hansen de la Institutul Goddard de Studii Spaţiale din New York a informat Senatul American că a găsit o metodă pentru a calcula temperatura medie la suprafaţa pământului prin luarea în considerare a mii de date de la staţiile meteo de pe glob. Metoda implica o divizare a suprafeţei Terrei în pătrate de 5 grade latitudine pe 5 grade longitudine, calculând pentru fiecare pătrat temperatura medie pentru fiecare lună, din fiecare an. S-a descoperit astfel că pe ansamblu, pe parcursul a 140 de ani, creşterea globală a temperaturii a fost de doar 0,6˚C ± 0,2˚C. Temperatura medie nu a crescut continuu: pe perioade scurte de timp s-au putut observa fluctuaţii – scăderi sau creşteri cuprinse între 0,15˚ şi 0,5˚C. Prin realizarea de măsurători comparative în apropierea zonelor locuite şi în afara lor, s-a observat creşterea temperaturii globale doar în zonele locuite, dar nu cu valori care să genereze o psihoză colectivă.
Şi atunci de ce o creştere de doar 0,6˚C, care nu poate afecta sistemele biologice, a fost considerată totuşi îngrijorătoare? La acea vreme autorităţile au vorbit în mass media despre studiile dr. Hansen ca despre un indicator al unui viitor dezastru, însă au omis să precizeze care este valoarea creşterii globale a temperaturii. S-au făcut şi în continuare măsurători ale temperaturii atmosferice cu ajutorul baloanelor meteo şi acestea au arătat că pe ansamblu, nu există nici o modificare a temperaturii între anii 1956 şi 2000. Compararea măsurătorilor realizate de sateliţi, baloanele meteo şi la suprafaţa terestră, au arătat doar foarte mici diferenţe între diferitele sisteme. Toate măsurătorile indică aceleaşi modificări atmosferice şi temperaturi asemănătoare. Şi atunci de ce se vorbeşte despre încălzirea globală a planetei? Ce rost are acest refren obsedant care ni se repetă de câţiva ani prin intermediul presei, televiziunii şi radioului? Are el rolul de a deturna atenţia de la adevăratele cauze ale catastrofelor climatice care au început să se petreacă tot mai des? Ce ştiau cei care anticipau o încălzire a climei în 1988 – pe baza unor studii care dovedeau contrariul?
Producerea de inundaţii masive cu ajutorul unor arme climatice
Ideea modificării la voinţă a vremii este veche. De mii de ani înţelepţii vechilor civilizaţii cunoşteau această artă spirituală şi mai ales cum să realizeze aceasta fără a perturba echilibrul general al planetei. Ei cunoşteau faptul că o modificare a unei părţi duce la modificarea întregului. Nu la fel procedează astăzi cei care, prin intermediul producerii unor vibraţii de joasă frecvenţă în atmosferă au creat adevărate arme climatice. Oamenii de ştiinţă au dezvoltat în prezent două modalităţi de manipulare a climei: HAARP şi GWEN.
HAARP. Acest acronim provine de la High-frequency Active Aurol Research Project – Proiectul de cercetare a Aurorei activată cu frecvenţe înalte. HAARP este “un secret păstrat la fel de bine ca şi cel al Proiectului Manhattan, care ne-a adus bomba atomică”, după cum afirmau în revista Nexus dr. Nick Begich şi Jeanne Manning atunci când au scris articolul “Îngerii nu se joacă cu HAARP”. Acest proiect, afirmă dr. Rosalie Bertell, preşedinta Institutului Internaţional de Interes în domeniul Sănătăţii Publice (IICPH), va fi prezentat publicului ca fiind un scut spaţial faţă de diferite arme sau, pentru cei mai creduli, ca fiind un aparat care repară stratul de ozon.
În realitate, tehnologia HAARP constă dintr-un ansamblu de turnuri care iradiază atmosfera cu cantităţi enorme de unde radio de frecvenţă joasă (EFJ). Turnurile HAARP arată ca nişte antene normale, dar sunt specializate în emisia de unde radio. Acest tip de turnuri sunt localizate în mai multe părţi ale globului. America a construit cea mai mare arie de turnuri HAARP în Gakona, Alaska, pe o suprafaţă de 40 de acri. Turnurile HAARP de pe teritoriul SUA sunt acţionate de Directoratul vehiculelor spaţiale ale Laboratorului de cercetare al forţelor aeriene americane (Air Force Research Laboratory’s Space Vehicles Directorate).
HAARP are capacitatea de a plasa cantităţi enorme de unde de joasă frecvenţă (EFJ) în atmosfera terestră, deasupra unor zone strategice şi de a menţine constantă energia, în cazul în care ar exista variaţii, într-o manieră mai precisă şi mult mai bine controlată decât un detonator nuclear. Dr. Nicholas Benich, om de ştiinţă implicat activ în campania anti-HAARP, arată că această tehnologie produce un fascicul foarte puternic de unde radio care încălzeşte şi astfel ridică zone întregi din ionosferă (stratul încărcat electric care se află deasupra atmosferei); apoi undele electromagnetice se întorc spre pământ şi pătrund peste tot, atât în structurile vii cât şi în cele neanimate. Astfel, pe lângă alterarea climei şi crearea de furtuni, HAARP modifică modul în care mintea umană operează şi chiar scade rezistenţa biologică la boli.
HAARP diferă de alte sisteme de încălzire a ionosferei, care aruncă difuz în atmosferă unde de joasă frecvenţă, prin focalizarea semnalului de la majoritatea, dacă nu de la toate turnurile de pe cei 40 de acri, într-un singur fascicul. Oamenii de ştiinţă sunt îngrijoraţi că armata poate crea, datorită acestui instrument, o gaură uriaşă în atmosfera superioară, distrugând astfel protecţia planetei faţă de radiaţiile solare. Dr. Bertell spune despre HAARP că este „un reşou uriaş care poate determina ruperi majore ale ionosferei, creând nu numai găuri, dar şi incizii lungi în stratul protector de deasupra Pământului”.
Tehnica HAARP este în întregime funcţională din 1993. Cam câtă energie de frecvenţă joasă aruncă HAARP în atmosferă? În Alaska, aceste turnuri sunt construite să radieze 1,7 gigawat în ionosferă. HAARP poate afecta astfel şi câmpul electro-magnetic al pământului. Din punct de vedere militar, HAARP este o armă de distrugere în masă, după cum afirmă Michel Chossudovsky, profesor de Ştiinţe Economice la Universitatea Ottawa. El reprezintă un instrument de cucerire, capabil să destabilizeze selectiv agricultura şi sistemele ecologice pe regiuni întinse.
GWEN. Acest acronim provine de la Ground Wave Emergency Network (Reţeaua de urgenţă a undelor terestre). Acestea sunt turnuri enorme care au fiecare câte 100 de cabluri de cupru înfipte în formă de evantai sub baza turnului. Departamentul de apărare a construit aceste turnuri sub motivul că vor fi utile în comunicaţii în timpul sau după o catastrofă nucleară. Această poveste cu comunicaţiile nu va sta în picioare în momentul în care vom înţelege că suflul nuclear distruge orice echipament de telecomunicaţie, făcând imposibilă transmisia radio pentru mai multe ore. Tehnologia EFJ poate crea cutremure şi erupţii vulcanice. Turnurile GWEN sunt localizate în California chiar de-a lungul faliei tectonice şi în zonele vulcanice din nord-vestul Pacificului. Vedem deci cum ceea ce nu poate realiza HAARP prin intermediul atmosferei, GWEN realizează prin intermediul solului. GWEN conlucrează deci din plin cu HAARP.
Marea Inundaţie din Midwest (1993) a fost creată utilizând arme climatice
Reginald E. Newell de la M.I.T – Massachusets Institute of Technology scria în “Geophysical Research Letters Journal” că în atmosfera joasă plutesc uriaşe râuri de apă. Aceste “râuri” nu sunt apă condensată, ci vapori care curg efectiv. Cu alte cuvinte, omul nu le poate vedea şi nici nu realizează când le traversează cu avionul. Dar aceste râuri de vapori sunt enorme. Ele au dimensiunea a 600-700 de km lăţime şi până la 7500 de km lungime. Aceste „râuri” sunt situate la 3 km deasupra pământului, şi au un debit de aproximativ 165 milioane de litri de apă pe secundă. Oamenii de ştiinţă au descoperit că există 5 râuri atmosferice în emisfera nordică şi 5 în emisfera sudică.
Acum, ştiind că există aceste „râuri” în atmosferă, cum e cel mai uşor de creat o inundaţie? Cel mai simplu ar fi să se pună un dig în calea unui astfel de râu şi apa respectivă să fie redirecţionată spre pământ. S-a observat că energia de frecvenţă joasă (EFJ) creează un dig electronic în atmosferă. Aceste diguri electronice pot bloca râurile de vapori, determinând căderea unor cantităţi uriaşe de apă pe pământ.
Un astfel de dig atmosferic artificial a fost creat în 1993 prin acţiunea combinată a turnurilor HAARP din Alaska şi GWEN din Midwest. Oamenii de ştiinţă au lăsat deschisă emisia EFJ timp de 40 de zile şi 40 de nopţi. Rezultatul? A plouat pe tot acest interval. Turnurile GWEN sunt plasate exact pe linia nord-sud, la nord de râurile Missouri şi Mississippi. Bineînţeles că aceste două râuri au fost incriminate pentru producerea inundaţiilor. Pe lângă morţi, răniţi şi distrugerea de locuinţe, această furtună a produs pierderi agricole în valoare de 12-15 miliarde USD.
Care a fost starea vremii în Europa în vara aceasta? În centrul şi vestul Europei erau inundaţii masive, iar în România pârjol. Frontul de instabilitate atmosferică din Europa, despre care ştim că în general înaintează zilnic de la vest către est, se înţepenise parcă undeva deasupra Austriei. Timp de o lună a stat acolo ca şi cum ceva îl ţinea pe loc. Acel ceva a fost exact un astfel de dig atmosferic de netrecut, care a făcut ca apele să rămână în centrul şi vestul Europei, iar seceta la răsărit.
Cu ce scop se creează astfel de calamităţi?
Nu mult după inundaţia din Midwest, din 1993, au apărut tot felul de ştiri despre lipsa de discernământ sau de inspiraţie a celor care şi-au construit sau reconstruit case, în zone predispuse la inundaţii. Aceste ştiri sfătuiau oamenii să nu mai construiască case în astfel de zone. Un plan ingenios pentru a muta populaţia în zonele dorite.
HAARP, după cum afirmă Michel Chossudovsky, face parte din arsenalul de arme al Noii Ordini Mondiale, din cadrul Iniţiativei de Apărare Strategică. Prin comandă militară, economii naţionale întregi pot fi destabilizate prin manipulare climatică. Iar acestea pot fi făcute fără ca victimele să ştie, cu costuri minime şi fără implicarea personalului militar.
În 1977, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat o rezoluţie privind utilizarea ostilă a tehnicilor de modificare a condiţiilor de mediu. Convenţia care a rezultat – Convention on the Prohibition of Military and Any Other Hostile Use of Environmental Modification Technique (ENMOD), a impus semnatarilor, printre care şi USA, să se abţină de la utilizarea oricărei tehnici de modificare a vremii, care ar putea duce la efecte severe, pe termen lung sau pe arii foarte întinse care să afecteze economia şi societatea. Douăzeci şi trei de ani mai târziu, în noiembrie 2000, la Haga, a avut loc Conferinţa despre modificarea climei. Nici delegaţiile oficiale, nici grupurile de acţiune în ceea ce priveşte mediul înconjurător care au participat la această conferinţă, nu au ridicat deloc problema războiului climatic sau a tehnicilor de modificare a climei (ENMOD). La modul oficial, peste acest subiect s-a aşternut o tăcere suspectă. Totuşi numeroşi oameni de ştiinţă au continuat să tragă semnale de alarmă.
Dr. Rosalie Bertell scria în 2000 într-un articol publicat de London Times că “oamenii de ştiinţă din serviciul armatei SUA lucrează la sisteme de modificare a vremii, ca potenţială armă. Aceste metode includ creşterea furtunilor şi deturnarea râurilor de vapori din atmosfera terestră pentru a produce secete sau inundaţii ţintite”.
Marc Filterman, fost ofiţer în armata franceză, amintea despre diferite tipuri de arme neconvenţionale care utilizau frecvenţe radio. În conformitate cu un raport din 1999 publicat în Intelligence Newsletter, el se referea direct la războiul climatic, indicând faptul că atât SUA cât şi Rusia aveau deja din 1980 tehnicile necesare pentru dezlănţuirea unor modificări climatice instantanee. Până la urmă şi Napoleon a fost învins în 1812, tot datorită condiţiilor climatice.
Dupa cum arata in exclusivitate Econtext la inceputul acestei luni, petrolul s-a ieftinit in ultimele luni cu circa 30%, insa produsele realizate din acesta, benzina si motorina, nu dau deloc semne de ieftinire.
Cu alte cuvinte, chiar daca petrolul se ieftineste, carburantii din Romania nu urmeaza acelasi traseu. Desi ar trebui!
Mai mult, petrolistii au scumpit recent carburantii, iar motivatia a fost cel putin hilara: scumpim pentru ca cererea este mare! Ca si cum cererea mare ar adauga costuri suplimentare la nivelul producatorului, costuri care s-ar transmite consumatorului final.
Dimpotriva, o lectie economica banala spune ca in momentul in care cererea creste, profitul urca si el. Nu?
Totusi, pentru a mai tempera din amaraciunea pe care ne-o transmit preturile carburantilor, sa vedem acest fapt dintr-o alta perspectiva. Econtext va prezinta care este pretul benzinei in toate statele din Uniunea Europeana. Sortimentul luat in calcul este benzina fara plumb Euro 95. Datele au fost colectate la finele saptamanii trecute.
Putere de cumparare
Si trebuie spus: preturile carburantilor din Romania sunt printre cele mai mici din blocul comunitar. Bineinteles, o statistica privind preturile unor produse ar trebui sa aiba in vedere si nivelul de trai din tarile comparate. Cu alte cuvinte, ar trebui prezentate si veniturile, salariile din statele respective.
Econtext a realizat la finele lunii aprilie o astfel de analiza. Iar concluzia este mai mult decat dramatica: la acea data eram pe ultimele locuri in Uniunea Europeana dupa volumul de benzina pe care il puteam cumpara cu un salariu mediu. Situatia era asemanatoare si in privinta puterii de cumparare a salariului minim.
Dar sa revenim. Comparand strict pretul la benzina, observam ca Romania se afla in primele locuri: are printre cele mai mici preturi. La finele saptamanii trecute, litrul de benzina costa 1,27 de euro, ceea ce ne plaseaza pe locul cinci in blocul comunitar.
Cea mai ieftina benzina o gasim in statiile din Polonia si Cipru. Polonezii si cipriotii pot alimenta la tariful de 1,21 de euro/litru.
Cea mai scumpa benzina
In schimb, cea mai scumpa benzina se vinde in Grecia si Danemarca. In ambele tari, litrul de benzina costa 1,68 de euro. Cu aproape 40% peste cele mai ieftine preturi, din Polonia si Cipru!
Dar iata pretul benzinei in toate statele Uniunii Europene:
În două petiții succesive îmi scriți de „tragedia zguduitoare” și mă „implorați” în cuvinte impresionante, reamintind de „conștiință” și de „omenie” și subliniind că sânteți „dator” să apelați „la mine” și „numai” la mine, pentru evreii din România, care sânt trecuți în ghetouri pregătite pentru ei pe Bug.
Pentru a amesteca tragicul în intervenția Dvs., subliniați că această măsură „este moartea, moartea, moartea fără vină, fără altă altă vină, decât aceea de a fi evrei”.
Domnule Filderman, nimeni nu poate să fie mai sensibil ca mine la suferințele celor umili și fără apărare. Înțelegem durerea Dvs., dar trebuie, mai ales trebuia să înțelegeți și Dvs., toți la timp, pe a mea, care era aceea a unui neam întreg.
Vă gândiți, v-ați gâmdit ce s-a petrecut în sufletele noastre anul trecut la evacuarea Basarabiei și ce se petrece astăzi, când zi de zi și ceas de ceas plătim cu mărinimie și sânge, cu foarte mult sânge, ura cu care coreligionarii Dvs. din Basarabia ne-au tratat la retragerea din Basarabia, cum ne-au primit la reîntoarcere și ne-au tratat de la Nistru pînă la Odessa și pe meleagurile Mării de Azov?
Dar potrivit unei tradiții, voiți să vă transformați și de astă dată din acuzați în acuzatori, făcându-vă că uitați pricinele care au determinat situațiile pe care le plângeți. Să-mi dați voie să vă întreb și prin Dvs. să întreb pe toți coreligionarii Dvs. care au aplaudat cu atât mai frenetic cu cât suferințele și loviturole primite de noi erau mai mari.
Ce-ați făcut Dvs., anul trecut când ați auzit cum s-au purtat evreii din Basarabia și Bucovina, au scuipat ofișerii noștri, le-au smuls epoleții, le-au rupt uniformele și când au putut au omorât mișelește soldații cu bâte. Avem dovezi.
Aceiași ticăloși au întâmpinat venirea trupelor sovietice cu flori și au sărbătorit cu exces de bucurie. Avem fotografii doveditoare.
În timpul ocupației bolșevice, aceia pentru care vă înduioșați astăzi au trădat pe bunii români, i-au denunțat urgiei comunisteși au ajuns și doliul în multe familii românești.
Din pivnițele Chișinăului se scot zilnic, oribil mutilate, cadavrele martirilor noștri, care au fost astfel răsplătiți fiindcă 20 de ani au întins o mînă prietenească acestor fiare ingrate.
Sînt fapte ce se cunosc, pe care le cunoașteți desigur și Dvs. și pe care le puteți afla în amănunt.
V-ați întrebat Dvs. de ce și-au incendiat evreii casele înainte de a se retrage? Vă puteți explica de ce în înaintarea noastră am găsit copii de 14-15 ani, cu buzunarele pline de grenade?
V-ți întrebat cîți din ai noștri au căzut omorâți mișelește de coreligionarii Dvs., cîți din ei au fost îngropați înainte de a fi morți? Voiți și în această privință dovezi, le veți avea.
Sânt acte de ură, împinsă până la nebunie, pe care evreii Dvs. au afișat-o împotriva poporului nostru tolerant și ospitalier, dar astăzi demn și conștient de drepturile lui.
Drept răspuns la mărinimia cu care au fost primiți în mijlocul nostru și tratați, evreii Dvs., ajunși comisari sovietici, împing trupele sovietice în regiunea Odessei printr-o teroare fără seamăn, mărturisită de prizonierii ruși, la un masacru inutil, numai pentru a ne provoca nouă pierderi.
În regiunea Mării de Azov, trupele noastre retrăgându-se temporar și-au lăsat câțiva ofițeri și soldați răniți pe loc. Când au reluat înaintarea și-au regăsit răniții mutilați îngrozitor.
Oamenii care puteau fi salvați și-au dat ultimul suspin în chinuri groaznice.
Li s-au scos ochii, li s-au tăiat limba, nasul și urechile.
Îți dai, Domnule Filderman, seama de spectacol?
Te îngrozești? Te înduioșezi?
Te întrebi, de ce atâta ură, din partea unor evrei ruși cu care nu am avut niciodată nimic de împărțit.
Dar ura lor este a tuturor, este ura Dvs.
Nu vă înduioșați, dacă aveți cu adevărați suflete, de ceea ce nu merită, înduioșați-vă de ceea ce merită.
Plângeți cu mamele care și-au pierdut în astfel de chinuri copiii sau cu aceia care și-au făcut și lor și vă face și Dvs atâta rău.
MAREȘAL ANTONESCU
19.X.1941
P.S. Un soldat rănit din P. Neamț a fost îngropat de viu din ordinul și sub ochii comisarilor sovietici jidani, deși nenorocitul implora să nu-l îngroape, arătându-le că are 4 copii.
” Oamenii infometati vor face orice pentru hrana, ceea ce inseamna ca cei care detin controlul asupra hranei, se vor folosi de aceasta spre propriul avantaj.”
In anul 1974, Henry Kissinger sugera folosirea hranei ca arma pentru a induce reducerea numarului populatiei tinta, in cadrul unui raport secret de 200 de pagini intitulat: Studiu pentru Securitatea Nationala – Memorandumul 200 – Implicatiile cresterii numarului populatiei la Nivel Mondial pt Securitatea SUA si Interesele din strainatate. Tactica primara care urma sa fie aplicata conform acestui raport era aceea ca ajutorul aliementar sa fie retinut pentru tarile in curs de dezvoltare, pana cand aceste tari nu vor adopta politici de control a natalitatii.
“Deoarece cresterea populatiei este un factor determinant pt cresterea cererii de alimente, alocarea resurselor limitate ar trebui sa tina seama de pasii pe care o tara ii adopta pentru controlul demografic cat si pentru productia de alimente. Pentru aceste relatii “sensibile”, totusi, este important sa se evite, atat ca modalitate precum si in substanta, aparitia constangerii” spunea Kissinger.
Din citatul de mai sus reiese ca produsele alimentare se folosesc ca si o alta metoda de “colonizare” imperiala, pentru a forta tarile sa se supuna politicilor ce se doresc a fi aplicate de catre cei care detin controlul.
In special, aceasta tactica functioneaza precum o arma contondenta in teritoriile care sufera un colaps economic sever si care detin putine resurse pentru productia de alimente. Insa cu toate acestea, in zilele noastre, se pare ca intregul glob este asaltat de un arsenal de bombe aliementare. Se poate observa ca exista un atac pe mai multe fronturi in ce priveste accesul oamenilor la alimente.
Cu alte cuvinte, ceea ce a fost o tactica admisa pentru ultimii 40 de ani de control al ajutoarelor alimentare pentru reducerea populatiei in diverse regiuni, a devenit acum o tactica deosebit de compexa si de expansiva.
Mai jos sunt expuse cele 6 cai prin care, prin intermediul hranei, s-a declarat razboi impotriva populatiilor:
1. Inflatia: Inflatia paralizanta a preturilor alimentelor afecteaza actual fiecare colt al planetei, saracii simtind acut aceste neajunsuri. Indexul pretului alimentelor cnf Organizatiei Natiunilor Unite pentru Alimente si Agricultura a crescut cu 3 puncte ajungand la 234 puncte in Iunie – o crestere de 39% anul acesta.
Aceste cresteri provoaca foamete in masa si rascoale in multe regiuni sarace ale lumii, insa au inceput sa afecteze si patura de mijloc. Astfel, pretul alimentelor creste in primul rand datorita devalorizarii din cauza printarii masive de bani dar si datorita speculatiilor (marfa trece prin x “maini” pana la consumatorul final).
Speculatii poate este totusi un termen prea bland, trebuie sa fie clar, aici este vorba despre manipularea pietei de bunuri, nu numai de speculatii. Ceea ce alimenteaza speculatiile de bunuri nu este numai declinul monedelor, insa si problemele de aprovizionare care pot fi cauzate de o serie de factori ce conduc la recolte mai sarace: conditiile meteorologice extreme sau boli.
Indiferent daca avem de-a face cu hrana insuficienta in realitate sau insuficienta prin manipulare, preturile alimentelor vor continua sa creasca datorita cererii, dar si datorita monedelor slabite. Din fericire, exista multe metode de a ne proteja de inflatia alimentelor si de acest razboi alimentar in general.
2. Hrana insuficienta: Prin controlul aprovizionarii, insuficienta alimentelor s-a folosit precum:
– o arma pentru a creea conflicte regionale – pentru a incuraja misiunile de pace – si, pe post de momeala a politicii externe – dupa cum se subliniaza clar in Memorandumul 200 al lui Kissinger din 1974.
Cele mai recente exemple se pot gasi printre:
– negocierile actuale si in desfasurare tinute cu Korea de Nord, care tine mereu o arma nucleara indreptata catre “capul” Vestului in schimbul aliemntelor. – Somalia, care producea destula hrana pentru proprii locuitori pana in 1970, a devenit o “tara ratata” datorita harnei insuficiente. In mod semnificativ, situatia din Somalia si din alte zone afectate de foamete la scara larga, este cauzata de un colaps economic prin manipulare. – multe persoane au sustinut deasemenea ca lipsa hranei a fost un factor determinant si al recentei revolutii din Egipt.
Datorita consolidarii corporative a culturilor de baza: precum porumbul, boabele de soia, graul – si controlului central al ajutoarelor alimentare – este usor acum ca insuficienta hranii sa fie manipulata.
Insa, in mod clar exista deasemena catastrofe meteorologice care distrug productia in regiuni intregi, cum s-a intamplat vara trecuta in Rusia din cauza valului de caldura care a condus la restrictia exporturilor de grau. Multe tari care aveau contracte incheiate cu Rusia au fost nemultumite de aceste restrictii, iar aceasta manevra de protectie a Rusiei a avut efecte globale asupra preturilor aliementelor.
Cu alte cuvinte, insuficientele iminente de hrana sunt in mod tipic o problema locala, insa, datorita faptului ca sistemul hranei este atat de interconectat, problemele locale afecteaza acum comunitatea globala.
3. Aditivii chimici: Aditivii chimici, de la pesticide la conservanti, pot fi priviti numai ca o arma pentru indeplinirea agendei de depopulare. Cu siguranta, substantele chimice nascocite in laborator nu au fost niciodata potrivite pentru consum uman. Asadar, acestea pot fi considerate numai ca fiind un efort deliberat de a otravi lent populatia. Multe toxine care se regasesc in alimente si bauturi cum sunt: fluorul, aspartamul, sau monoglutamatul de sodiu, sunt acum bine-cunoscute ca avand efecte negative asupra sanatatii noastre.
Alte asemenea creatii de laborator cum sunt siropul de fructoza obtinut din porumb, incep sa se dovedeasca a fi foarte nesanatoase, in urma testelor reiesind ca exista mercur in siropul de porumb.
Chiar va rog, intamplator, sa gasiti orice aliment dulce din comert care sa nu contina aspartam sau sirop de fructoza. Chiar si ketchup-urile cat si orice bomboane sau gume de mestecat contin ASPARTAM!
Pesticidele intra deasemenea in categoria aditivilor chimici (denumite toxine Bt). Acestea se regasesc aproape in sangele tuturor nord americanilor, si chiar in procentaj de 80% in sangele bebelusilor nenascuti inca. Se spune ca aceste toxine sunt asimilate prin consumul de porumb sau soia modificata genetic, si din carnea animalelor care sunt hranite cu acestea. Un studiu recent a dovedit ca aceste chimicale care se regasesc in cel mai vandut pesticid, glifosat, cauzeaza defecte congenitale printre alte afectiuni.
Trebuie sa intelegem ca, desi toate aceste toxine plus multe altele, sunt aprobate spre consum, acest lucru nu inseamna ca prezinta siguranta. Si chiar si cele cu denumiri exotice, chiar daca nu s-a dovedit inca cum ca ar avea efecte toxice, cu siguranta au un impact cumulativ asupra sanatatii umane. Pesicidele sunt omniprezente si ne poate parea imposibil sa le evitam, insa exista inca cai de a manca precum o fiinta umana.
4. Reglementarile: Prin restragerea libertatii de acces la alimente, agentiile de reglementare gen Codex Alimentarius, doresc sa augmenteze intentionat dependenta fata de cartelurile de monopol care controleaza in totalitate hrana de baza.
Mai simplu spus, aceste carteluri de monopol sunt cei care detin controlul asupra porumbului, graului, boabelor de soia si orezului, prin urmare asupra tuturor alimentelor, din moment ce toate efectivele de animale si toate alimentele procesate depind de aceste surse de hrana.
In America, si din ce in ce mai mult in intreaga lume, aceste carteluri de monopol isi plaseaza acolitii in agentii guvernamentale de reglementare, pentru a elimina concurenta prin intermediul unor reglementari excesive.
Mai mult, aceste restrictii ale libertatii hranei sunt impuse acum pe tot globul, tocmai pentru ca sunt practic niste initiative globalizatoare de sus in jos, conduse de agentii internationale de reglementare cum sunt Organizatia Internationala a Comertului si Organizatia Natiunilor Unite.
Aceste agentii parcurg o agenda complexa, interconectata, care ia in considerare totul, de la siguranta sanatatii la drepturile de utilizare a terenurilor, pentru a forta producatorii independenti de alimente sa se conformeze, astfel incat la final numai structura corporatista globalizata va avea beneficii. Agentiile de reglementare reprezinta una dintre cele mai importante arme indreptate impotriva unei vieti independente.
5. Modificarile genetice: Exista multe motive pentru a evita sa consumam alimente modificate genetic, incepand cu problemele de sanatate si pana la sprijinirea cartelurilor alimentare machiavelice.
Alimentele modificate genetic reprezinta calea de a monopoliza viata umana prin intermediul tehnologiei patentate si prin distrugerea mediului datorita practicilor de monocultura ce utilizeza chimicale “la greu”. Multe state europene cat si alte regiuni au respins organismele modificate genetic. Ungaria a distrus recent culturile ilegale de porumb modificat genetic si doreste sa ia masuri pentru a include distribuirea unor astfel de seminte in categoria delict grav.
Cu toate acestea, din cauza presiunilor corporatiste/politice, chiar si cele mai rezistente state sunt fortate incet-incet sa adopte organismele modificate genetic. Chiar si in ciuda faptului ca infectarea si contaminarea mediului sunt efectele unor plante transgenice. Intre timp, se urmareste implementarea unui control in temeiul unor legi de brevetare, prin care mutatia in sine se doreste sa insemne originalitate si control asupra organismelor naturale pe care le imita.
6. Conditiile meteorologice: Fara doar si poate, conditiile meteorologice afecteaza accesul la hrana precum si costurile acesteia. Daca aruncam o singura privire pe harta globala, vom vedea ca zonele de productie a alimentelor sunt greu lovite, si in consecinta- preturile cresc.
Aceste evenimente naturale pot fi exploatate atat de speculatori cat si de guverne. Totusi, odata cu inceputul programelor de modificare a conditiilor meteo, in care au investit cei ca Bill Gates, si care au fost promovate de catre elitele globaliste “think tanks”, au aparut si ingrijorarile privind posibilitatea ca guvernele sa se foloseasca de acest lucru ca de o arma pentru a creea razboaie alimentare.
Deja au aparut acuzatii in acest sens. In timp ce unii ar putea respinge ideea existentei unor posibilitati de a “manevra conditiile meteo” in scopuri rauvoitoare – conspiratie, este din ce in ce mai dificil de ignorat documentul prezentat in anul 1996 Fortelor Aeriene Americane intitulat ” Owning the Weather 2025″, document care prevede in mod explicit ca titlu in pagina a 10-a: Aplicarea de modificari meteo- Operatiuni Militare. Un segment cheie prevede ca controlul asupra conditiilor meteo poate fi virtual, insa si literalmente real:
“Abilitatile ofensive ar putea furniza posibilitati de spoofing pentru a creea virtual conditii meteo in sistemele inamice senzoriale si de informatii, astfel fiind mai probabil ca acestia sa ia decizii care vor conduce la rezultatele pe care le dorim noi mai degraba decat la cele pe care le doresc ei. Aceasta ar permite deasemenea capacitatea noastra de a masca sau ascunde activitatile noastre de modificare a conditiilor meteo
Esentiala pentru fezabilitatea unui astfel de sistem este abilitatea de a modela un sistem global nonlinear deosebit de complex pentru conditiile meteo, in sensul ca se va putea prezice cu precizie rezultatul schimbarilor in ce priveste variabilele influentatoare.”
Este admisibil deci, ca in conditii propice, si cu un interval corect intre initiere si executie, sa obtinem “conditii meteo la comanda”.
“Vremea la comanda” ar fi cu siguranta masura extrema pentru oricine ar dori sa se foloseasca de hrana ca si de o arma de control si profit. Aceasta posibilitate nu ar trebui respinsa cu usurinta, ci mai degraba ar trebui sa ne deschida mintea si sa ne conduca spre investigatii si cercetari.
Dupa cum reiese din acest articol, controlul hranei este un spectru complet, cu razboaie declarate simultan fiecaruia dintre noi, statelor si natiunilor suverane. Cei ce detin controlul asupra alimentelor se folosesc de sanatate, politica si economie pentru a-si duce la indeplinire agenda. Numai un intreg spectru de solutii ar putea reprezenta o protectie. Inca exista speranta care vine din partea pietelor alternative, sistemelor de troc (care la noi in tara inca mai exista) si cooperativelor locale.
PS: ” Adevarata libertate individuala nu poate exista fara securitate economica si independenta. Oamenii care sunt flamanzi si au ramas fara locuri de munca reprezinta materia din care sunt facute dictaturi
– Armata americană a cenzurat orice informaţii cu privire la această descoperire senzaţională. În ciuda embargoului informaţional impus, au circulat diverse rapoarte prin care americanii au început, în secret, excavarea locului acestei descoperiri senzaţionale.
– Preşedintele Parlamentului Francez confirmă că e vorba de o structură veche de peste 12.000 de ani
Unele ţări europene chiar au protestat faţă de lucrările de excavaţie întreprinse de armata SUA, întrucât se ştie că Antarctica este teritoriu internaţional protejat de orice exploatări făcute de mâna omului, scrie Beforeitsnews.com.
Nicole Fontaine, fost preşedinte al Parlamentului francez, chiar a declarat următoarele: “Dacă armata americană a construit ceva acolo, ea violează Tratatul internaţional privind Antarctica. Dacă nu, trebuie să vedem despre ce e vorba. Poate fi ceva ce are o vechime de cel puţin 12.000 de ani, ce a fost acoperit de gheţurile Antarcticii. Aceasta ar reprezenta cea mai veche structură artificială de pe planeta noastră. Pentagonul trebuie să dezvăluie ceea ce ascunde”.
Americanii au transportat în Antarctica o gigantă maşinărie sfredelitoare
Imediat după aceea, unii observatori militari au observat transportul unor dispozitive robotice către Polul Sud şi au existat informaţii conform cărora Forţele Aeriene Americane au transportat gigantica lor maşină sfredelitoare “Subterrene” (alimentată cu energie nucleară) către o bază secretă din Antarctica.
“Subterrene” este o maşinărie capabilă să efectueze adevărate călătorii subpământene, căci ea poate distruge toate rocile dure de pe suprafaţa Pământului. Pentru “Subterrene” ar fi cu atât mai uşor să spargă un strat de gheaţă, oricât de gros ar fi acest.
MAI IN DETALII:
“Subterrene” este o maşinărie capabilă să efectueze adevărate călătorii subpământene, căci ea poate distruge toate rocile dure de pe suprafaţa Pământului. Pentru “Subterrene” ar fi cu atât mai uşor să spargă un strat de gheaţă, oricât de gros ar fi acesta. Cutremure şi anomalii magnetice puternice în zonă…
Tot în acel an 2001, s-au mai aflat veşti conform cărora a fost nevoie de un echipaj medical de urgenţă în acea zonă, pentru a trata personalul care lucra sub gheaţa artică. Şi tot atunci, toată regiunea a fost zguduită de un cutremur neobişnuit de puternic. Seismologii au localizat epicentrul cutremurului chiar în locaţia bizarei structuri de sub gheaţă.
Un alt eveniment important al anului 2001, după ce armata americană se pare că a început săpăturile sub gheaţă, a fost apariţia unei anomalii magnetice puternice în acea zonă, care s-a răspândit până în vecinătatea bazei ruseşti Vostok din Antarctica. Cercetătorii ruşi au fost şocaţi şi uimiţi de ceea ce au observat atunci. O echipă de televiziune a dispărut misterios în Antarctica…
În momentul în care opinia publică internaţională începuse să fie interesată din ce în ce mai mult de săpăturile misterioase din Antarctica, au avut loc evenimentele teroriste de la 11 septembrie 2001 de la New York, abătând astfel atenţia lumii. Să fi fost evenimentele de la 9/11 o diversiune pentru a ascunde incredibila descoperire americană din Antarctica? Totul ar fi posibil în această lume nebună nebună…
În timp ce lumea a început să uite complet de acest eveniment, o echipă de televiziune din California n-a uitat şi a pornit în noiembrie 2002 spre locul misterios din Antarctica. Dar echipa de televiziune a dispărut la fel de misterios. Dar a fost descoperită o înregistrare video al acestei echipe, de către forţele speciale SEAL ale Marinei Americane; în această înregistrare se confirma prezenţa unui artifact uriaş, aflat sub gheaţă – o maşinărie preistorică, posibil de origine extraterestră. “Guvernul SUA a spus că va încerca să blocheze difuzarea unei înregistrări video găsit de echipele de salvatori SEAL în Antarctica, înregistrarea ce ar conţine dovada unei descoperiri arheologice masive ce s-ar afla la 3 kilometri sub gheaţă”, suna o declaraţie de presă care a apărut pentru scurt timp pe site-ul televiziunii. Tunelul timpului de deasupra Antarcticii
Cu câţiva ani înainte, în anul 1995, a avut loc un eveniment şi mai bizar, observat de cercetătorii britanici şi americani, în apropierea locului în care a avut loc ciudata descoperire americană din aprilie 2001.
“În 1995, oameni de ştiinţă americani şi britanici care au condus investigaţii în Antarctica au făcut o descoperire senzaţională. Fizicianul american Marian McLein le-a spus cercetătorilor că în apropierea polului sud a văzut un vârtej de ceaţă gri pe 27 ianuarie, pe care l-au luat drept un simplu vortex de furtună polară. Totuşi, vârtejul nu şi-a schimbat forma şi nici nu s-a deplasat în decursul timpului. Aşa că au decis să cerceteze fenomenul şi au lansat un balon meteorologic garnisit cu echipamente de măsurat viteza vântului, temperatura şi umiditatea. Dar balonul s-a ridicat imediat şi a dispărut brusc în ceaţă.
După un timp, cercetătorii au adus balonul la sol cu ajutorul frânghiei legate dinainte de acesta. Surprinderea a venit din măsurătorile citite pe aparate: cronometrul balonului arăta data 27 ianuarie 1965, adică cu 30 de ani în urmă. Experimentul a fost repetat de câteva ori după ce s-au asigurat că echipamentul balonului era în bună stare de funcţionare. Dar de fiecare dată ceasul arăta dată cu 30 de ani în trecut. Fenomenul a fost numit “poarta temporală” şi a fost raportat la Casa Albă.
Se presupune că acel vârtej de deasupra polului sud este un sui-generis tunel al timpului ce permite trecerea în alte dimensiuni temporale. Mai mult, s-au demarat programe de trimitere a oamenilor în timp. CIA şi FBI se luptă pentru a controla proiectele care vor schimba cursul istoriei. Nu există încă nici-o recunoaştere oficială a autorităţilor federale americane.” Există oare vreo legătură între acest ciudat “tunel al timpului” şi maşinăria veche de cel puţin 12.000 de ani de sub gheaţa Antarcticii? Dacă da, de ce nu se fac publice aceste date? De ce numai unii vor să deţină controlul asupra tuturor descoperirilor importante ale omenirii ?
PDL pregăteşte o altă ofertă pentru UDMR în privinţa reorganizării teritoriale a României. Potrivit Gândul, care prezintă noua hartă propusă de PDL partenerilor de coaliţie, aceştia pregătesc o variantă de 12-14 regiuni, pe care doresc să le contureze plecând de la cele şaisprezece regiuni care alcătuiau harta ţării în anii 1960.
Potrivit Gândul, mai multe judeţe vor fi înghiţite de alte zone administrative. De exemplu, judeţul Alba s-ar împărţi între Cluj şi Hunedoara, partea de est a Sălajului ar fi înghiţită de Crişana, iar cea vestică în graniţele Clujului. Actualele judeţe Sibiu şi Covasna ar fi înghiţite de Braşov, iar Neamţ ar fi inclus în zona Neamţ.
S-ar reînfiinţa regiunile istorice Banat, Maramureş şi Oltenia, iar Moldova ar fi împărţită în două regiuni: una care va cuprinde Iaşi, Neamţ, Suceava şi Botoşani , cu capitala la Iaşi şi o a doua care se va întinde pe teritoriul judeţelor Bacău, Vaslui şi Vrancea, cu capitala la Bacău. În ceea ce priveşte Ţinutul Secuiesc, PDL se gândeşte la varianta în care Harghita şi marea parte a Mureşului să fie reunite într-o singură regiune, iar Covasna să treacă sub autoritatea Braşovului.
În cazul în care UDMR nu va accepta această variantă, pedeliştii au şi un plan de rezervă. Surse din Coaliţie, citate de Gândul spun că s-ar putea apela la propunerea preşedintelui PDL Braşov, George Scripcaru, care a lansat încă din primăvară ideea recunoaşterii ca entitate culturală a Ţinutului Secuiesc, dincolo de graniţele administrative ale regiunilor.
„Din motive complexe, cultura noastră permite ‘economiei’ să însemne doar ‘economie monetară’. Ea echivalează succesul cu profitul monetar, fiindcă îi lipseşte orice altă unitate de măsură. Nu sunt economist, dar m-aş aventura să sugerez, că una dintre legile unei astfel de economii este că un fermier este mai valoros mort decât viu. A doua lege ar fi, că orice este bolnav este mai profitabil decât ceva sănătos. Ceea ce este în neregulă cu noi contribuie mai mult la ‘produsul intern brut’, decât ceea ce este în regulă.”
Wendell Berry
Acum aproape doi ani, pe 24 noiembrie 2009, era lansat documentarul Shadow Government, realizat după cartea omonimă a lui Grant T. Jeffrey de către regizorul André van Heerden, directorul actual al Cloud Ten Pictures, un film ce explică în detaliu paranoia perversă a guvernelor lumii, ce au ajuns să supravegheze constant orice aspect al vieţii noastre private: orice mişcare, conversaţie, relaţie interumană, achiziţie ş.a.m.d., ca o împlinire a cadrului descris la perfecţie de George Orwell în cartea sa profetică „1984”, toate acţiunile fiind subscrise unui ţel unic: guvernul mondial.
Cercetători eminenţi, scriitori şi intelectuali creştini ca Grant Jeffrey, dr. Katherine Albrecht, Edward G. Griffin, Jack Kinsella, Harry Lewis, Michael Shaw, dr. Latanya Sweeney, Daniel Estulin, Gary Kah, Chuck Missler, Joan Veon, Brad O’Leary şi mulţi alţii, ne invită într-o călătorie terifiantă prin lumea ascunsă a supravegherii generalizate, deteriorării progresive a drepturilor şi libertăţilor fundamentale umane, guvernului global şi profeţiilor biblice.
Şi fiindcă tot vorbim de profeţii, înainte de a reveni în lumea filmului şi a revelaţiilor biblice, îmi permit să menţionez din nou o altă scriere „profetică”, ce pare să se fi scufundat în neant în ultima vreme, care descria încă din 1897, cu detalii uluitoare, toate strategiile ce par să se fi împlinit în epoca actuală.
Când a apărut prima ediţie a Protocoalelor Înţelepţilor Sionului, în 1902, prin grija profesorului rus Serghei Nilus, francmasonii au reacţionat rapid şi cu ferocitate, făcând-o dispărută aproape imediat, dar ediţiile ulterioare publicate între 1905 şi 1920, au asigurat supravieţuirea Protocoalelor, deşi presa mondială le-a denunţat agresiv ca falsuri ale Ohranei ţariste, ce au servit ulterior drept motivaţie pentru politica eugenică hitleristă, printre altele.
În 1901, însă, fondatorul sionismului, Theodor Herzl, anunţa Comitetul Masonic că anumiţi „dezertori” au permis „păgânilor” (creştinilor) să cunoască tainele Protocoalelor, ceea ce confirma sustragerea acestor documente din arhivele Francmasoneriei.
Nu voi continua să le susţin autenticitatea, ci vă invit să faceţi un minim efort personal şi să le căutaţi pe internet, pentru a vă convinge de veridicitatea lor, mai ales în climatul politic şi economic actual şi, în acelaşi timp, dacă ne-am obosi să citim puţin din manifestul New Age, din ţinutul Elbert, cunoscut sub numele de Georgia Guidestones, vom constata că primul „edict” este reducerea şi menţinerea omenirii la valoarea de 500 de milioane, „în echilibru perpetuu cu natura”, sugerând că la stadiul actual nu suntem altceva decât un cancer planetar.
Să fie oare o coincidenţă că mişcarea New Age pare a oglindi perfect Protocoalele şi că indivizi de genul lui Ted Turner, Bill Gates sau Al Gore susţin cu ardoare aceleaşi îndemnuri la genocid ?
Mereu m-am întrebat ce anume era diabolic în mişcarea ecologică mondială, gen Greenpeace, fiindcă, pe de o parte, motivaţia părea a fi bună, logică şi chiar eroică, de a ne salva planeta de intruziunea barbară a omului, iar, pe de altă parte, aflam că această mişcare era finanţată tocmai de marile corporaţii petroliere sau energetice, aparent împotriva propriilor interese.
Contradicţia s-a clarificat, o dată cu publicarea „The Global 2000 Report to the President”, al lui Carter, în 1980 şi cu definirea obiectivelor Agendei 21 a ONU, din 1992, în care încălzirea globală, ecologia şi corolarul lor eufemistic, dezvoltarea durabilă, au devenit pretextul convenabil pentru masacrarea rasei umane, culmea, în numele unor idealuri „umaniste”.
Ceea ce au omis întotdeauna să spună elitele, este că nu omul de rând ci ele au dictat cursul dezvoltării industriale în direcţia unui „consumerism” dement, care aproape că a epuizat resursele planetei şi-i poluează constant atmosfera prin arderea combustibililor fosili şi punerea sub interdicţie a energiilor alternative.
Naraţiunea documentarului se desfăşoară pe două planuri: unul al interviurilor uzuale luate personalităţilor, ale căror nume le-am enunţat anterior şi altul ficţional, dar prea apropiat de realitate, din păcate, al vieţii unui simplu funcţionar bancar, John Wilson, care-şi trăieşte zilele cu inocenţă, alături de reuşita sa familie, fără a bănui nici o clipă că este monitorizat, urmărit şi pus sub microscop, de autorităţile americane, care îl consideră un potenţial terorist şi o ameninţare la adresa securităţii naţionale, pentru simple delicte de opinie şi activism politic creştin.
Ca o mică paranteză, prima dată când am devenit conştient de proporţiile şi performanţele sistemelor de monitorizare publică a fost vizionând un film halucinant, la acel moment, Enemy of the State, din 1998, cu Will Smith, Gene Hackman şi Jon Voigt, care descria, cu 3 ani înainte de legislaţia abuzivă USA PATRIOT Act, avatarul unui om obişnuit intrat accidental în vizorul NSA.
La fel ca în cazul unui cetăţean mondial oarecare, drepturile şi libertăţile înscrise demagogic în constituţii şi alte acte cu titluri sforăitoare, numai bune de călcat în picioare de către oculta mondială, au fost distruse sistematic în ultimii ani, o dată cu promovarea legislaţiei invazive şi dictatoriale, specifică definirii formelor embrionare ale statului fascist global, gen Uniunea Europeană, NAFTA ş.a.m.d.
Această legislaţie nu are absolut nimic de-a face cu pacea mondială – şi o simţim pe pielea noastră zilnic, mai ales acum când România este angrenată în conflictele mondiale orchestrate de SUA, ONU şi NATO – şi nu are nimic de-a face cu o unificare a omenirii, din moment ce condiţia sine qua non este distrugerea identităţilor culturale naţionale, prin promovarea unei limbi şi a unei religii unice.
La ce excese şi abuzuri poate da naştere o asemenea legislaţie tembelă ?
E simplu de răspuns: la declararea războiului generalizat contra terorismului, simultan cu definirea drept terorist, a oricărei persoane care se opune efectiv politicii guvernamentale sau are potenţialul de a o face, aşa cum rezultă din documentul menţionat în film, MIAC Strategic Report, emis în data de 20 februarie 2009, de autorităţile statului Missouri, în frunte cu guvernatorul Jeremiah W. (Jay) Nixon.
Lista teroriştilor potenţiali cuprinde: creştinii albi, suporterii candidaţilor prezidenţiali nedoriţi de elite, ca Ron Paul, Bob Barr şi Chuck Baldwin, persoanele care se opun politicii de anulare a celui de-al doilea amendament – ce acordă dreptul de a deţine arme de foc – imigraţiei ilegale (care nu mai are sens, ca noţiune, în condiţiile desfiinţării ilegale şi conspirative a graniţelor SUA prin NAFTA), avortului, sistemului Rezervei Federale sau fiscului, IRS.
Ca urmare a unei scrisori de protest, semnată în comun de Paul, Barr şi Baldwin, Nixon şi MIAC şi-au cerut scuze în public şi au declarat că raportul nu va mai apărea pe nici unul din site-urile oficiale.
Sesizaţi nuanţa ?
Nu a spus nimeni că nu va mai fi aplicat, ci doar că nu i se va mai permite publicului accesul la astfel de documente.
Cândva, o dezvăluire publică privind neregulile făcute de un politician occidental, îi ruina definitiv cariera politică – vezi cazul Richard Nixon.
În socialism şi capitalismul globalist elitele au experimentat, însă, contrariul: câte abuzuri puteau fi făcute şi cât de mult trebuia să fie încriptată puterea, pentru ca masele să nu mai aibă cui să se adreseze pentru dreptate şi să se refugieze în absenteism politic şi indiferenţă.
Dincolo de aspectele globalismului şi ale mişcării New Age, SUA se confruntă şi cu o ameninţare, nespecificată în film, dar mult mai insidioasă şi mai periculoasă, care se înscrie în aceeaşi strategie descrisă de Protocoale: instaurarea guvernului fantomă al SUA, în cel mai deplin spirit conspirativ sionist, prin aşa-numitul program COG (continuitatea guvernării), ce beneficiază de toate aprobările Congresului şi ale administraţiilor prezidenţiale de faţadă.
Programul este administrat de o agenţie super secretă, cunoscută ca NPO sau National Program Office, al cărei nume nu a fost niciodată făcut public până la un raport al CNN din 1991, cunoscut ca „Special Assignment”.
Foarte mulţi activişti au vorbit de inutilitatea mascaradei electorale, care dă omului de rând iluzia că are un cuvânt de spus, o dată la câţiva ani, deşi este clar că în funcţii ajung doar politicienii agreaţi de marea finanţă mondială.
Acest fapt devine şi mai evident în cazul de faţă, în care, în eventualitatea unui atac nuclear, resursele maxime sunt îndreptate în vederea asigurării supravieţuirii nu a administraţiei aşa-zis alese, ci a guvernului „de rezervă”, ai cărui membri nu par a fi cunoscuţi de nimeni, deşi, civili fiind, deţin atribuţii discreţionare asupra armatei SUA, putând chiar ordona acesteia să nu răspundă atacului.
Tot dintre aceştia, conform Presidential Successor Support System, va fi impus (şi nu ales de popor) un nou preşedinte, în cazul decesului celui aflat în funcţie.
Este ilustrarea perfectă a Protocolului nr. 4, care statua:
„Cine ar putea răsturna o putere nevăzută? Căci puterea noastră este una de felul acesta. Francmasoneria exterioară, de la suprafaţă, nu serveşte decât pentru acoperirea planurilor noastre; planul final al acţiunii acestei puteri, ba chiar şi locul organizaţiilor sale, SUPREM CONDUCĂTOARE, vor rămâne totdeauna necunoscute poporului. „
Ca întotdeauna, mă voi disocia de punctele slabe ale documentarului, cum ar fi comparaţia stupidă dintre Germania lui Hitler şi România lui Ceauşescu (fiindcă mereu se ignoră faptul că, deşi cei doi au avut aceeaşi stăpâni, crimele din România s-au petrecut aproape în exclusivitate în perioada „paukerist” kominternistă globalistă a lui Dej şi nu după 1964) sau de preamărirea găunoasă a SUA, cu toate „idealurile şi libertăţile sale”, moştenite de la marii stăpâni de sclavi ce i-au fost părinţi fondatori şi, de ce nu, de accentele biblice patetice, deşi nu pot nega că previziunile biblice nu pot fi, în nici un caz, rodul unor coincidenţe.
Într-o lume în care, pe de o parte, „Declaraţia Manhattan” din 2008, a International Conference on Climate Change, dezavua explicit mitul „încălzirii globale”, iar, pe de altă parte, enorm de mulţi oameni s-au lăsat angrenaţi într-un curent de opinie insidios, ce conduce aproape pe nesimţite la instaurarea imperiului mondial, în care vom deveni sclavii absoluţi, renunţând de bună voie la drepturi inalienabile, pentru perspectiva iluzorie a unei bunăstări materiale perpetue, există şi raze de speranţă, cum ar fi acest apel nesperat la revoluţie mondială în data de 15 octombrie, acţiune ce va culmina se pare cu ocuparea Wall Street, asupra căreia mass media menţine o tăcere suspectă, cum era şi de aşteptat.
„Globalizarea ce caracterizează economia actuală, ignoră sau eludează suveranitatea statelor individuale şi, ca atare, puterea conducătorilor lor. Nu aceştia, ci mai degrabă grupurile financiare, care controlează marile capitaluri, vor fi cele ce vor decide asupra tăvălugului ce se va abate asupra naţiunilor, fără a ţine cont de crizele serioase pe care le-ar putea genera.”
Asteroidul care are 400 de metri lăţime şi o greutate de 55 de milioane de tone va trece la aproximativ 323 de mii de kilometri de Pământ, cea mai apropiată distanţă de la care a fost vreodată observat un corp de asemenea dimensiuni.
Acesta va fi văzut pe cer în noaptea de 8 spre 9 noiembrie, iar experţii susţin că sunt şanse minime ca asteroidul să intre în coliziune cu Terra.
Pasionaţii de astronomie vor profita de ocazie pentru a studia un corp ceresc îndeaproape, în vreme ce mai mulţi „profeţi” sunt convinşi că asteroidul prevesteşte sfârşitul lumii.
Un nou raport şocant al Serviciului Federal de Securitate rus (FSB), privind întâlnirea premierului Putin de săptămâna trecută, cu unul din liderii militari de top ai Chinei, avertizează că Statele Unite şi aliaţii săi occidentali sunt în “pregătire activă” pentru declanşarea unei serii de evenimente catastrofale în cursul anului următor, destinate să arunce lumea în haos, sperând prin aceasta să restaureze ordinea economică şi socială pe planetă.
Conform acestui raport FSB, Ministerul Chinez al Securităţii Statului (MSS) a primit elementele acestui complot masiv de la un fost mercenar „Blackwater” numit Bryan Underwood, care a lucrat ca agent de securitate la un consulat american din China şi care a crezut că oferind aceste informaţii Chinei şi Rusiei ar putea ajuta la evitarea unei “apocalipse”.
Underwood a fost ulterior arestat de către Biroul Federal de Investigaţii american (FBI), care a declarat în raportul arestării lui că: “Potrivit rechizitoriului subsecvent, între 1 martie 2011 şi 05 august 2011, Underwood, cu bună ştiinţă şi în mod ilegal, a încercat să transmită fotografii şi alte informaţii referitoare la apărarea naţională unor reprezentanţi ai Republicii Populare Chineze (RPC), cu intenţia şi motivul de a crede că aceste materiale ar putea fi folosite în prejudiciul Statelor Unite şi în avantajul unei naţiuni străine.”
Surse chineze de informaţii menţionate în acest raport par să verifice temerile lui Underwood prin observaţia că peste 1.000 de documente şi fotografii top-secrete din SUA, obţinute de acestea, arată un guvern american “sub asediu” din cauza multiplelor ameninţări, de care acesta se teme că se vor răspândi, provocând declanşarea unui “haos fără precedent” după care “ordinea normală” nu va mai putea fi restabilită niciodată.
Aceste temeri ale SUA faţă de un “haos fără precedent”, par a fi bine fondate, având în vedere că protestele masive ce se răspândesc în jurul lumii, ca urmare a prăbişirii economice globale, au lovit America cu peste 700 de arestări raportate duminică în New York şi tulburări răspândindu-se în continuare acum pe întreg teritoriul Statelor Unite.
Chiar mai rău, acest raport arată faptul că guvernul Statelor Unite este, de asemenea, “îngrozit” de noi rapoarte care descriu “pierderea fără precedent” a stratului de ozon protector al Pământului deasupra regiunii arctice, care nu prezintă semne de atenuare şi este în continuare de aşteptat să provoace cataclisme climatice chiar mai grave, într-o lume care abia îşi mai poate susţine echilibrul în urma catastrofelor naturale istorice pe care le-a experimentat deja în acest an şi care sunt cele mai costisitoare din istorie.
În vreme ce o revoluţie populară a ajuns acum pe ţărmurile americane, ca urmare a “apocalipsei financiare globale” de neoprit, care va face să dispară economiile a milioane de oameni, şi în timp ce ecosistemele lumii noastre sunt de asemenea în curs de schimbări masive, acest raport detaliază un complot insidios al guvernului SUA de “gestiune şi control” a acestor multe dezastre, prin care el şi aliaţii săi sunt faţă în faţă cu adoptarea unui “genocid în masă”, folosit ca mijloc de susţinere a supravieţuirii lor.
De fapt, unul din documentele cele mai terifiante oferite de Underwood serviciului MSS al Chinei conţine detalii despre modul în care Agenţia Centrală de Informaţii (CIA), prin intermediul reţelei teroriste Haqqani din Pakistan, a lansat un bio-atac fără precedent folosind virusul „febrei Dengue” pe care americanii plănuiesc să îl “modifice” şi apoi să îl lanseze asupra propriei populaţii.
În primăvara şi vara anului 1981, Cuba a cunoscut o epidemie severă de febră hemoragică Dengue. Între lunile mai şi octombrie 1981, naţiunea din insulă a înregistrat 158 de decese legate de febra Dengue, cu aproximativ 75.000 de cazuri de infecţii raportate.
La apogeul epidemiei, peste 10.000 de oameni (pe zi) au fost găsiţi infectaţi şi 116.150 au fost spitalizaţi. În acelaşi timp, în timpul epidemiei din 1981, se crede că au fost efectuate împotriva insulei atacuri biologice sub acoperire asupra rezidenţilor din Cuba şi culturilor agricole, de către agenţi CIA şi raiduri aeriene militare.
Deosebit de dăunătoare pentru naţiune a fost şi o epidemie gravă de gripă porcină, pe care Fidel Castro o atribuie CIA. Cercetătorul american William H. Schaap, editor al revistei „Covert Action”, susţine că epidemia de febră Dengue din Cuba a fost rezultatul activităţilor CIA.
În 1982, mass-media sovietice de atunci au raportat faptul că CIA a trimis agenţi operativi în Afganistan din Pakistan pentru a lansa o epidemie de febră Dengue. Sovieticii de atunci au susţinut că agenţii CIA s-au prezentat în calitate de activişti în lupta contra malariei, dar, în realitate, au răspândit ţânţari infectaţi cu febră Dengue. CIA a negat acuzaţiile. În 1985 şi 1986, autorităţile din Nicaragua au acuzat CIA că au creat un focar de febră Dengue masiv care a infectat mii de persoane în această ţară.
Pentru oricine pune la îndoială cruzimea Statelor Unite, trebuie doar să se uite la evenimentele de săptămâna trecută, când s-a văzut, pentru prima dată în istoria lor, cum preşedintele a dispus asasinarea a doi cetăţeni americani, fără dovezi sau proces. Numai “dovezile secrete”, pe care guvernul american a spus că le-a avut, dar nu doreşte să le dezvăluie, au fost folosite pentru a justifica aceste crime susţinute de stat, o acţiune despre care candidatul la preşedinţia SUA, Ron Paul a avertizat ieri că poate fi o infracţiune pasibilă de pedeapsă.
Este, de asemenea, demn de remarcat faptul că în acest moment Statele Unite, măreţe odată, au coborât atât de mult în abisul tiraniei încât au toată puterea din lume, dar au eliminat procesele pentru acei cetăţeni condamnaţi pentru crime şi, în conformitate cu Baroul Avocaţilor din New York, au înfiinţat un sistem de gulag care, în afară de faptul că reţine mai mulţi prizonieri decât orice altă naţiune din lume, torturează în prezent peste 80.000 dintre ei, încălcând flagrant toate legile internaţionale şi umanitare, fapt pentru care astăzi, peste 12.000 de prizonieri din SUA se află în greva foamei, în semn de protest împotriva abuzului la care sunt supuşi.
Mai exact, “evenimentele catastrofice”, dezvăluite serviciului secret chinez MSS de către Underwood, planurile SUA, nu numai împotriva propriului popor, dar şi întregii lumi de asemenea – acest raport FSB avertizează – sunt centrate pe crearea condiţiilor necesare pentru un război global total, care include:
1) Implozia deliberată a economiilor, atât din SUA cât şi din UE, cu scopul de a distruge sistemul financiar global, care funcţionează de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial;
2) Lansarea unui război convenţional masiv de către SUA şi UE pe continentele nord-american, african şi asiatic pentru a include Orientul Mijlociu;.
3) În timpul acestui război total, eliberarea intenţionată a agenţilor de război biologic meniţi să omoare milioane de oameni, dacă nu miliarde, de civili nevinovaţi;
4) La apogeul acestui război, Statele Unite şi aliaţii săi vor face un apel pentru pace şi pentru o nouă ordine globală, care urmează să fie stabilită în scopul de a preveni distrugerea totală a planetei noastre.
Importantă de menţionat, în legătură cu afirmaţiile îngrozitoare făcute în acest raport al FSB, este confirmarea acestora de către World Net Daily (WND) News Service, care, în articolul lor intitulat „SUA se pregătesc pentru un război ‚tanc pe tanc’”, au citat o sursă confidenţială din cadrul Departamentului Apărării al SUA (DOD), care îi avertizează că America este în prezent în curs de pregătire pentru declanşarea unui război convenţional masiv. Şi, după cum WND citează direct sursa lor din DOD, aceasta a indicat că miza este “altceva” şi avertizează că întregul sistem militar al SUA “se aşteaptă la ceva convenţional şi mare, care va veni pe conductă relativ repede.”
Aşa cum am menţionat în raportul nostru din 16 septembrie, intitulat „Concentrarea masivă de trupe americane la graniţa mexicană alimentează teama unei invazii”, componenta nord-americană a acestui masiv război convenţional, planificată de către SUA, va implica invazia Mexicului, Americii Centrale şi Americii de Sud, pentru a asigura americanilor vastele resurse energetice şi minerale din această regiune.
Componenta din Asia şi Orientul Mijlociu a acestui amplu nou război american va implica o invazie terestră masivă a naţiunii pakistaneze, înarmată nuclear, şi care, conform ultimelor rapoarte, este deja angajată într-un schimb de focuri cu trupele americane. [Notă: La umilirea Pakistanului de către SUA se adaugă şi arestarea lunile trecute a agentului CIA Raymond Davis, pe care pakistanezii au fost obligaţi să-l elibereze sub ameninţarea invaziei]
Acest raport FSB detaliază în continuare planul american de a “angaja pe deplin” China în acest război, deoarece aceasta va veni, fără îndoială, în apărarea Pakistanului. Dar nu numai să învingă China este scopul american, ci şi de a obţine pentru sine resursele vitale de energie din Marea Chinei de Sud, în legătură cu care, săptămâna trecută, ziarul oficial al Partidului Comunist Chinez a avertizat că vor merge la război pentru a le apăra.
În ceea ce priveşte complotul Statelor Unite de a distruge atât economia lor cât şi cea din UE, cufundând astfel lumea în cea mai mare depresiune economică din istorie, este acum, mai mult ca sigur, că, pe lângă colapsul economic al Europei, China a emis un ultimatum către SUA conform căruia, cu excepţia cazului în care acţiunile lor se vor schimba, un război comercial masiv între cele două puteri va fi garantat.
Important de menţionat este faptul că acest viitor război comercial şi depresia economică globală au fost anunţate de mult timp şi sunt o repetare aproape exactă a acţiunilor întreprinse de către SUA, care au condus la al Doilea Război Mondial.
Chiar mai important de reţinut este faptul că războiul este o parte esenţială a sistemului economic capitalist din Statele Unite şi a fost făcut “politică oficială” de către Consiliul Naţional de Securitate American într-un document top-secret, denumit NSC-68 în 1950, care a transformat în mod radical Statele Unite ale Americii într-o “societate militară totală.”
Teorii ale keynesianismului militar, precum şi complexul militar-industrial, codificat de NSC-68 au devenit populare după al Doilea Război Mondial, probabil dintr-un motiv bun. Perspectiva demobilizării militare, în special în Statele Unite, părea alarmantă. Elita americană şi-a amintit viu cum creşterea cheltuielilor militare a scos lumea din Marea Depresie, şi se temea că scăderea bugetelor militare ar putea inversa acest proces. În cazul în care asta s-ar fi întâmplat, aşteptările ar fi fost ca afacerile să se poticnească, şomajul să crească şi legitimitatea capitalismului pieţei libere ar fi fost pus din nou în discuţie.
Şi unde se găsea America la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial se găseşte din nou acum. Şi, încă o dată, apelul la un război masiv se aude din nou în “ţara celor liberi, căminul celor curajoşi”, aşa cum influentul consilier al lui Obama şi laureat al Premiului Nobel, economistul Paul Krugman a afirmat atât de bine săptămâna trecută, “Ceea ce avem nevoie este de fapt echivalentul financiar al războiului. Ce a adus de fapt la sfârşitul Marii Depresiuni a fost programul enorm de cheltuieli publice cunoscut altfel sub numele de al Doilea Război Mondial. ”
Pentru oricine, echivalarea celui de-al Doilea Război Mondial şi sutele sale milioane de victime ca fiind nimic mai mult decât un “program enorm de cheltuieli publice”, arată dincolo de orice îndoială cât de periculoase sunt aceste elite occidentale pentru întreaga noastră planetă şi brutalele căi pe care ele vor merge, pentru a-şi asigura supravieţuirea.
Cronologia exactă a evenimentelor planificate de către SUA şi UE pentru lansarea mega complotului lor de a domina lumea prin distrugerea şi apoi refacerea ei, nu o cunoaştem. Ceea ce cunoaştem, totuşi, este că evenimentele vor veni mai degrabă curând, decât mai târziu, luând pe mulţi prin surprindere, cu excepţia celor care ştiu cum să ţină seama de “semnele anotimpurilor.”
„Pentru mine, un lucru este clar: americanii şi englezii au făcut în România diverse experienţe, au jucat pe diferite cărţi, au jucat pe cartea Maniu şi n-au reuşit, au jucat pe cartea bandelor de spioni şi sabotori reacţionari, tot peste mână, au jucat pe cartea legionarilor şi n-au reuşit; au jucat pe cartea greco-catolicilor – partidul a dejucat admirabil această manevră şi a câştigat poziţii noi; acum joacă pe cartea ungurilor catolici, nu vor reuşi. Ei au însă o carte pe care se poate juca cu mult succes, este cartea sioniştilor, cartea evreilor…” – Petru Groza, iunie 1949
Dr. Petru Groza, cel dintâi premier al unui guvern majoritar comunist la Bucureşti[1], nu a fost nici comunist, nici antisemit, mai degrabă naţionalist, deşi a devenit colaborator şi slujitor fidel al „tovarăşilor roşii”, în epocă internaţionalişti înverşunaţi. Ceea ce nu înseamnă însă că nu a avut probleme … chiar cu „tovarăşii săi de drum”, pe care, într-un rând, i-a ameninţat că avea să-i reclame personal „Ţarului roşu” de la Kremlin, adică chiar lui I. V. Stalin! Era la 23 iunie 1949… După alegerile falsificate dar „triumfătoare” din noiembrie 1946, după impunerea abdicării Regelui Mihai I şi proclamarea Republicii Populare, după reunirea celui dintâi Congres „unic” al comuniştilor (februarie 1948), după naţionalizările în lanţ şi după declanşarea colectivizării agriculturii, procesul construcţiei democrat-populare demarase din plin şi în România, precum în toate ţările vecine prin voinţa Puterilor Occidentale, cu prioritate Marea Britanie (octombrie 1944), în „sfera de interese” a URSS, deci dincoace de Cortina de Fier[2]. Sub protecţia forţelor Armatei Roşii şi ale NKVD-ului (KGB-ul, începând din 1954), cu concursul mai mult decât loial al comuniştilor locali, „naţionali” ori de „import” (Gh. Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Emil Bodnăraş, Gh. Apostol, Iosif Chişinevschi, Chivu Stoica, Valter Roman, Leonte Tismăneanu ş.a.), lucrurile „mergeau bine”… Cel puţin, aşa menţionau raportările-fulger pornite de la Bucureşti la Moscova[3], acoperind situaţia din întreaga ţară şi, în măsura posibilului, toate problemele cu care se confrunta ţara, ajunsă la statutul de colonie a Kremlinului sau chiar în pragul transformării ei în cea de a 16-a republică sovietică socialistă a URSS, proclamată zgomotos MAREA PATRIE A COMUNISMULUI!
Lucrurile mergeau bine, aşadar, deşi nu mulţumitor de bine…, astfel încât să lipsească toate strigările, contestările… Acestea erau previzibile şi aşteptate, din partea „reacţiunii burghezo-moşiereşti”, a „foştilor” ori – de dincolo de Cortina de Fier – dinspre „forţele imperialiste” dominante mai cu seamă la Washington şi Londra.
Temerile noilor cercuri conducătoare instalate la Bucureşti, exclusiv graţie Kremlinului, care după 1944-1945, o dată cu avansul Armatei Roşii spre Germania, a exportat comunismul în toată Europa Est-Centrală aşa-zis „eliberată” de nazişti, nu erau de neglijat mai ales atunci când în rândurile nemulţumiţilor se aflau unii dintre „prietenii” reali ori declaraţi după război, cu alte cuvinte nelipsiţii „tovarăşi de drum” prezenţi pe frontul bătăliei de clasă împotriva resturilor burghezo-moşierimii. Or, la Bucureşti, într-un anume moment, în rândul acestor „tovarăşi de drum” s-a manifestat însuşi dr. Petru Groza, liderul mai multor guverne comunizante ori comuniste postbelice, cel care alături de Gheorghiu-Dej forţase la 30 decembrie 1947 abdicarea Regelui Mihai I, cunoscut şi apreciat personal de către I. V. Stalin, acelaşi Groza care dintr-o bună zi s-a declarat, nici mai mult, nici mai puţin, nemulţumit … de comunişti şi de … propria-i guvernare! Ceea ce, în seara de 23 iunie 1949, timp de două ore, primul ministru Groza însuşi a cutezat să-i declare chiar lui Emil Bodnăraş, unul dintre bonzii regimului comunist şi responsabilul invizibil al tuturor serviciilor secrete comuniste de la Bucureşti din ultimii ani. Premierul avusese de gând să discute cu Gh. Gheorghiu-Dej, deşi nu renunţase, după cum îşi propusese să-i abordeze pe Ana Pauker sau pe Vasile Luca ori după cum deja antamase anume probleme cu Teohari Georgescu ori Iosif Chişinevschi. Nu era străin – desprindem din documente, după cum se va vedea – nici de gândul de a i se „adresa” lui I.V. Stalin, temutul, totuşi comunistul NUMBER ONE de pe planetă!
Până una-alta, aşadar, l-a abordat pe Emil Bodnăraş, în privinţa căruia nu contau atât poziţia sa în ierarhia PCR (transformat de curând în PMR) ori locul său în fruntea departamentului forţelor armate[4], ci, desigur, rostul său – neştiut de cei mulţi, dar cunoscut ori măcar bănuit de cei puţini din „conducere” – de agent de bază al NKVD la Bucureşti[5]. Timp de 120 de minute, totuşi, dr. Petru Groza i-a expus lui Emil Bodnăraş toate nemulţumirile şi insatisfacţiile sale, iar convorbirea a fost înregistrată. Documentul (*) păstrat, desigur printr-un miracol, oferă detalii inedite şi surprinzătoare despre cei dintâi ani ai comunizării forţate a României, despre faptele şi fenomenele ce au însoţit respectivul proces istoric traversat de întregul popor român. Cititorul se va convinge că documentul vorbeşte de la sine. Comentariile noastre ar fi de prisos. Ceea ce nu ne opreşte, totuşi, să observam că dr. Petru Groza a făcut trimitere la o serie de personalităţi tabu ale momentului, aşa cum ar fi: M. Roller, istoricul de tristă amintire, Miron Constantinescu, Octav Livezeanu sau N. Moraru. Acesta din urmă nu era altul decât atotputernicul secretar general al Ministerului Artelor şi Informaţiilor, critic literar şi dramaturg în timpul liber. El este cel care, la reuniunile de prin 1947-1948 ale scriitorilor şi artiştilor, ţinea expuneri de două-trei ceasuri şi se lăfăia în primele pagini ale „Scânteii” cu indicaţii preţioase pentru stabilirea „noului curs” al vieţii spirituale în sensul calapodului ideologic stalinist. În calitatea sa de critic, N. Moraru îi îndemna pe creatori să renunţe definitiv la „decadentismul morbid” al epocii trecute şi să lupte „cu dârzenie” pentru cauzele noii societăţi. El nu se sustrăgea nici ameninţărilor, de tipul „dezertarea este crimă”[6]. În privinţa lui N. Moraru, ca şi în aceea a lui M. Roller, dr. Petru Groza s-a dovedit necruţător. Premierul avea să fie confirmat pe deplin de istorie. Despre Roller, de exemplu, el i-a precizat cu fermitate lui Bodnăraş: ”… Puteam să-l fac eu pe Roller asistent, puteam să-i dăm lui Roller un loc de frunte în Academie, un loc politic de seamă, dar să nu ne batem joc de Academie şi să venim cu Roller, răsărit peste noapte, putem spune. Istoria României să n-o mai poată citi nimeni decât din publicaţiile <<Roller>>… Las la o parte deformaţiile pe care le găsim în istoria lui Roller…”
NOTA:(*) Continuarea studiului introductiv si Documentul incendiar vor fi publicat in exclusivitate in mediul electronic de portalul Ziaristi Online in editia noastra de seara
[1] El a condus cabinetele din 6 martie 1945 – 30 noiembrie 1946, 1 decembrie 1946 – 29 decembrie 1947, 30 decembrie 1947 – 14 aprilie 1948 şi 15 aprilie 1948 – 2 iunie 1952, succedat fiind de Gh. Gheorghiu-Dej (1952-1957) (cf. Stelian Neagoe, Istoria guvernelor României, 1859 – 1999, Bucureşti, Editura Machiavelli, 1999, p. 155-168).
[2] Gh. Buzatu, România sub Imperiul Haosului (1939-1945), Bucureşti, Editura RAO, 2007, p. 388 şi urm.
[3] Vezi îndeosebi G. P. Muraşko şi colaboratori, eds., Vostočnaia Evropa v dokumentah rossiiskih arhivov, 1944-1953 gg, I-II, Moskva – Novossibirsk, Sibirskii Hronograf, 1997-1998, passim.
[4] Cf. Horia Nestorescu-Bălceşti, Structura conducerii superioare a PCR. Dinamica remanierilor, I-II, în „Arhivele Totalitarismului”, nos. 1-2/1944 şi 3/1994.
[5] Detalii despre rosturile lui Emil Bodnăraş, în fondul personal din arhivele militare – vezi Arhivele Militare ale României, Bucureşti, fond 333 (Cabinetul Emil Bodnăraş), dosar 3, passim; Gh. Buzatu, Marusia Cîrstea, Europa în balanţa forţelor, III, România şi proba labirintului. 1939-1989, Iaşi, Tipo Moldova, 2010, p. 282-283.
[6]Ana Selejan, România în timpul primului război cultural, 1944-1948, II, Reeducarea şi prigoana, Sibiu, 1993, passim.
Preşedintele sirian Bashar al-Assad a ameninţat că va ataca Israelul în cazul unei intervenţii militare occidentale în ţara sa, relatează agenţia iraniană Fars, citată de RIA Novosti, relatează NewsIn.
„Dacă împotriva Damascului sunt luate măsuri nesăbuite, nu avem nevoie de mai mult de şase ore pentru a transfera sute de rachete până la Înălţimile Golan ca să le lansăm asupra Tel Aviv-ului”, ar fi declarat Assad, ieri, la o întâlnire cu ministrul turc de externe, Ahmet Davutoglu.
Assad a spus, de asemenea, că va chema în ajutor mişcarea şiită libaneză Hezbollah.
„Toate aceste evenimente se vor întâmpla în trei ore, dar în următoarele trei ore, Iranul va ataca navele de război americane din Golful Persic, iar interesele americane şi europene vor fi ţintite simultan”, a ameninţat Bashar al-Assad.
Peste 2.700 de oameni ar fi fost ucişi în Siria începând din martie, când s-au declanşat protestele împotriva regimului Assad.
Rusia şi China şi-au exercitat dreptul de veto la o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU care condamna Siria pentru reprimarea brutală a protestatarilor.
Ambasadorul Rusiei la ONU, Vitali Ciurkin, a motivat veto-ul ţării sale prin faptul că rezoluţia – redactată de Franţa împreună cu Marea Britanie, Germania şi Portugalia – se baza „pe o filosofie a confruntării”.
China şi Rusia şi-au exprimat dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU, într-o rezoluţie care condamna Siria pentru înăbuşirea sângeroasă a protestelor antiguvernamentale, relatează BBC.
Rezoluţia redactată de europeni a folosit un ton mai blând decât de obicei, în încercarea de a evita un astfel de gest, renunţând la o referire directă la sancţiuni ce ar putea fi impuse Damascului.
Dar Moscova şi Beijingul au afirmat că proiectul de rezoluţie nu conţine nicio referire la interzicerea unei eventuale intervenţii militare străine contra Siriei.
Statele Unite, înfuriate
Ambasadorul SUA la ONU a declarat că Washingtonul este „insultat” de acest vot. Susan Rice, care a ieşit din sală după vot, a spus că opziţia faţă de rezoluţie este „un şiretlic ieftin făcut de cei care mai degrabă ar vinde arme regimului sirian la putere, decât că stea alături de poporul sirian”. Rezultatul este o lovitură grea dată eforturilor europenilor şi americanilor în problema siriană, precizează sursa citată.
Nouă ţări au susţinut rezoluţia, din cele 15 statate membre ale Consiliul de Securitate, în timp ce patru s-au abţinut în timpul votului de aseară. Dar rezoluţia, care a fost redactată de Franţa, în cooperare cu Marea Britanie, Germania şi Portugalia, a fost învinsă, din cauza veto-ului exprimat de 2 din cele 5 ţări cu statut de membri permanenţi ai organizaţiei. Proiectul se referea la „anumite măsuri”, în loc de „sancţiuni” la adresa regimului sirian.
Ambasadorul Rusiei la ONU, Vitali Churkin, spune că proiectul se bazează pe „filosofia confruntării”, iar ameninţarea privind un ultimatum cu sancţiuni contra autorităţilor siriene este „inacceptabilă”.
Aproape 3.000 de victime
Peste 2.700 de oameni au fost ucişi, în Siria, de la începutul protestelor, în luna martie, potrivit estimărilor ONU.
Guvernul sirian şi preşedintele Bashar al-Assad spun că ţara se află în plin proces de introducere a reformelor şi de negociere cu opoziţia, iar revoltele ar fi organizate de bande armate.
Soros susţine manifestanţii anti-Wall Street: Am simpatie faţă de opiniile lor
Bogatul investitor american George Soros a declarat luni că priveşte cu simpatie manifestaţiile împotriva Wall Street care, în opinia sa, au fost cauzate de „super-bonusurile” plătite de către bănci.
„Am simpatie faţă de opiniile lor”, a declarat investitorul american George Soros într-o conferinţă de presă la ONU, răspunzând unei întrebări despre manifestanţii care au încercat să blocheze Podul Brooklyn la sfârşitul acestei săptămâni şi care au făcut apel la organizarea de noi manifestaţii miercuri, în cartierul financiar din New York, anunţă Mediafax.
Soros, unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume, a precizat că o proporţie importantă din furia exprimată de manifestanţii anticapitalişti şi ultraconservatorii din cadrul „tea party” vizează acţiunile băncilor.
„Le înţeleg reacţia, sincer”, a spus Soros, subliniind situaţia micilor întreprinderi, ale căror dobânzi la credite au crescut de la opt la 28 de procente, după criza din 2008.
Se prefigurează o mişcare amplă de protest, care se va desfăşura, simultan, începând cu 15 octombrie 2011, în oraşe din zeci de ţări. Pornită la New York, ca un protest împotriva corporaţiilor financiare, OWS (Ocupy Wall Street) tinde să se transforme într-o revoluţie planetară cu consecinţe încă nebănuite. La o primă vedere, OWS pare o simplă „zvârcolire a socialismului”, ce poate fi ridiculizată de liberali şi de economiştii apropiaţi acestora. Este aberant să ceri anularea datoriilor bancare – aceasta este una dintre revendicările celor care, zilele acestea, ocupă Liberty Plaza şi Podul Brooklyn. Ar fi pe principiul „Hoţul strigă hoţii!”. Cu toate acestea, aşa cum a declarat la CNN şi regizorul Michael Moore, majoritatea americanilor simpatizează cu protestele din New York şi nu este exclus ca mulţi să li se alăture acolo sau în alte oraşe, în zilele şi săptămânile ce vor urma. De la cele câteva scandări împotriva corporatiştilor care au generat criza şi prosperă în continuare, „pe spatele celor săraci”, s-a ajuns, rapid, la un mesaj cu rezonanţă în inimile tuturor celor afectaţi de criza globală. S-a ajuns la un mesaj care cheamă la o Revoluţie care să producă o „schimbare adevărată”. Deşi mesajul este pacifist, videoclipul de promovare pe youtube conţine şi imagini ale confruntărilor violente anterioare dintre manifestanţi şi forţele de ordine, din decursul protestelor de anul acesta, din SUA şi Europa. În plus, mascota mişcării este masca din filmul „V de la Vendetta”, care, deşi are o concluzie generoasă, umanistă, este plin de scene violente. Iată ce se spune în mesaj: „Suntem conştienţi de corupţie, de minciuni, de războaie, de sistemele nedrepte care încurajează comportamentele egoiste şi anti-sociale, de violări ale drepturilor omului, de distrugerea acestei planete şi a locuitorilor săi, de acţiunile injuste şi inumane ale corporaţiilor globale pentru putere şi profit… Şi ne-am săturat! Pe 15 octombrie 2011 putem produce o SCHIMBARE ADEVĂRATĂ, dacă oamenii de bun simţ ai acestei planete vor putea lăsa deoparte nimicurile care îi separă şi se vor UNI! Revoluţia Globală – 15 octombrie 2011. Vrem o democraţie reală. Pentru oameni, făcută de oameni. Opriţi maşinăria – creaţi o nouă lume! Acesta poate deveni un eveniment de cotitură… depinde de TINE! Casa noastră, vieţile noastre, viitorul nostru. Nu sunteţi singuri. Viitorul e acum. E timpul să modernizăm planeta”.Cine este în spatele mişcării OSW şi a Revoluţiei din 15 octombrie?Unii vor arăta spre socialişti şi spre serviciile secrete ruse. Televiziunea de ştiri RT, finanţată de Moscova, a prezentat reportaje „incendiare” de la New York, încă din primele zile ale mişcării, în timp ce mediile tradiţionale occidentale au păstrat tăcerea asupra subiectului. Doar arestările de sămbătă au făcut înconjurul lumii, pe toate canalele.Cert este că, oficial, promotorii mişcării sunt persoane cvasinecunoscute, cel mai proeminent fiind un fost membru de campanie al unui candidat la alegerile prezindeţiale din SUA, din 2008.Regizorul Michael Moore i-a vizitat pe protestatarii din Wall Street şi, cum spuneam, a fost invitat la CNN să vorbească despre OWS. Cunoscut pentru mai multe pelicule în care a blamat regimul republican al lui George Bush pentru atentatele din 11 septembrie 2011 şi cartelurile financiare americane pentru criza declanşată în 2008, Moore a susţinut că OSW poate fi începutul unei adevărate revoluţii.Protestatarii din Liberty Plaza au fost vizitaţi şi de actriţa Suzan Sarandon, care şi-a declarat solidaritatea cu cauza acestora. „Îi înţeleg foarte bine. Personal, nu am fost afectată de maşinaţiunile celor de pe Wall Street, dar dacă mi-aş fi pierdut averea din cauza lor, aş fi fost teribil de mânioasă”, a spus Sarandon.Se pare că, pe 15 octombrie, în afara SUA, cele mai ample proteste vor fi în Spania, Brazilia, Germania, Anglia, Grecia şi Israel. Şi în Ungaria s-au anunţat proteste pe 15 octombrie.
NU DATI CURS ACESTOR REVOLTE, DEOARECE ACESTA ESTE UN SCENARIU BINE GANDIT DE CATRE ELITE, PENTRU A DA NASTERE INSTRUMENTULUI CU CARE ISI VOR INSTAURA NOUA ORDINE MONDIALA.
Congresul amersionist a blocat acordarea a 200 de milione de dolari ca ajutor Autorităţii Palestiniene, în urma cererii acesteia de aderare la ONU, scrie presa internaţională, citând o sursă din instituţie.
Decizia „încalcă dorinţa administraţiei Obama şi reflectă furia Congresului faţă de liderul palestinian Mahmoud Abbas”, potrivit The Independent. „Ajutorul va fi blocat cât timp această chestiune nu va firezolvată”, adaugă cotidianul. La 23 septembrie, Abbas a cerut aderarea la ONU, cu ocazia Adunării generale.SUA, Israelul şi alte câteva state se opun cererii, spunând că un stat palestinian nu poate fi format decât prin negocieri.
ROMANIA IN AGONIE 