TIPARNITA MERGE, SCLAVII PLATESC, TARA SE VINDE CONTRA…HARTIE.


Sistemul bancar din Grecia este susţinut de către banca centrală de la Atena cu lichidităţi de urgenţă estimate la circa 100 miliarde de euro, aprobate în secret de către Banca Centrală Europeană (BCE), fără un anunţ oficial sau dezvăluirea condiţiilor, potrivit Financial Times (FT).

Folosirea programului lichidităţilor de urgenţă (emergency liquidity assistance – ELA) pentru a ajuta băncile din economiile mai slabe ale zonei euro este unul dintre aspectele mai puţin cunoscute ale crizei datoriilor, potrivit cotidianului britanic.

Programul ELA a ajutat la evitarea unui colaps al sistemului financiar din Irlanda, iar acum sprijină într-o măsură şi mai mare Grecia, asigurând BCE, care deţine controlul asupra facilităţii, o putere semnificativă în hotărârea destinelor unor ţări.

BCE are reticenţe mari în a furniza informaţii despre program, notează FT, inclusiv despre statele ajutate sau momentul împrumuturilor.

Banca a lăsat un pic garda jos în aprilie, când într-un document săptămânal a prezentat o creştere neaşteptată de 121 miliarde de euro la rubrica, intitulată inocent, „alte creanţe pe băncile din zona euro”, rezultatul comasării finanţărilor ELA într-o singură categorie. Astfel, 121 miliarde de euro reprezintă suma minimă acordată prin program băncilor centrale din zona euro (eurosistem).

Prin cercetarea atentă a datelor disponibile de la BCE şi bănci comerciale, analiştii au reuşit să adune mai multe detalii. De exemplu, analiştii Barclays afirmă că Grecia foloseşte acum fonduri ELA de 96 miliarde de euro, Irlanda de 41 miliarde de euro şi Cipru de 4 miliarde de euro. Dacă datele sunt corecte, suma totală depăşeşt 140 de miliarde de euro, peste 10% din împrumuturile pentru bănci prin operaţiunile standard de politică monetară.

Din cauza riscurilor ca lichiditatea în exces să creeze inflaţie, acordarea de finanţări ELA peste nivelul de 500 de milioane de euro trebuie aprobată de consiliul guvernatorilor BCE, format din 23 de membri. Folosirea facilităţii poate fi oprită dacă două treimi dintre aceştia se opun unei aplicaţii.

Cel mai important, riscurile sunt în cea mai mare măsură suportate de banca centrală naţională implicată, spre deosebire de lichidităţile obişnuite, însă ar exista un impact generalizat dacă o ţară ar părăsi zona euro. Teoretic, nu există limită la fondurile care pot fi împrumutate prin ELA şi nici informaţii despre garanţiile pe care trebuie să le furnizeze băncile împrumutate sau despre dobânzile plătite.

Exemplul Irlandei arată, de asemenea, că folosirea temporară a fondurilor poate fi prelungită.

Săptămâna trecută, consiliul BCE a exclus patru bănci din Grecia de la operaţiunile obişnuite de lichiditate, obligându-le să rămână dependente de programul de urgenţă. Motivul neoficial a fost incertitudinea politică legată de planul de recapitalizare a băncilor elene.

„Oprirea accesului la ELA ar fi calea de a împinge Grecia în afara zonei euro – dacă s-ar dori excluderea ţării sau Grecia ar dori să părăsească uniunea monetară. Nu cred însă că BCE va lua această decizie. Cred că BCE va lăsa politicienii să ia hotărârea”, a afirmat Laurent Fransolet, analist la Barclays.

Totuşi, ambiguitatea legată de modul în care va acţiona BCE oferă băncii centrale influenţă asupra politicienilor, notează FT. Un avertisment al BCE în 2010 că va bloca sprijinul financiar a convins Irlanda să accepte un plan de ajutor extern. Fără îndoială, consiliul BCE va încerca să mobilizeze similar şi politicienii din Grecia, scrie cotidianul britanic.

În România sunt prezente şase bănci greceşti, respectiv EFG Eurobank (prin Bancpost), Alpha Bank, Piraeus Bank, National Bank of Greece (Banca Românească), Emporiki Bank (deţinută de Credit Agricole) şi ATEBank.

 

ATENTIE..! PAMANTUL, TINTA ASTEROIZILOR.


 De ceva timp, tot suntem incantati de ploile de stele si spectalolele pe cer , ce ni le ofera Universul. Insa atentie mare, Sistemul Solat va trece printr-o centura de asteroizi anul acesta si inceputul lui 2013. NASA ascunde asta fata de noi, au fost ingrijorati anul trecut cand au vrut sa anunte posibile catastrofe si s-au razgandit. Calculasera gresit.

Aproximativ 4.700 de asteroizi vin îndeajuns de aproape spre Pământ pentru a reprezenta un pericol, a relevat NASA. Conform agenţiei spaţiale, asteroizii cu real pericol sunt destul de mari să treacă prin atmosfera Pământului fără să fie afectaţi şi să provoace astfel dezastre.

Asteroizii sunt în medie mai mari decât un stadion de fotbal şi se apopie de Pământ cu o viteză de peste 8 milioane de kilometri pe oră.

Până acum, doar 20-30 la sută dintre asteroizii cu potenţial periculos au fost descoperiţi.

Observaţiile au fost realizate cu ajutorul programului WISE, care foloseşte razele infraroşu pentru a scana căldura asteroizilor.

Ultime date confirmă că există un număr dublu de asteroizi periculoşi decât se credea înainte.

GRECIA APROAPE DE IESIREA DIN ZONA EURO. CE VOR FACE ELITELE, VOR TINE CU DINTII DE UNIUNE INJECTAND „HARTII” TIPARITE FARA VALOARE DISTRUGANDU-NE SI PE NOI, SAU O VOR LASA DIN GHEARE PENTRU A SE AUTOREVOGORA SINGURA?


GRECII AU INTRAT IN PANICA SI RETRAG PESTE 800 MILIOANE DE EURO PE ZI

 

 

Tensiunile politice şi economice i-au făcut pe greci să dea năvală în mai multe bănci şi, într-o singură zi, au retras din conturi peste 700 milioane de euro din conturi, relatează Wall Street Journal.

Preşedintele elen Karolos Papoulias le-a spus liderilor politici că grecii au retras peste 800 de milioane euro prin închiderea depozitelor. Un oficial al băncii centrale a confirmat cifrele anunţate de şeful statului.

„Băncile sunt foarte slabe acum”, a declarat Papoulias, care a citat o conversaţie avută cu guvernatorul băncii centrale, George Provopoulos.

„Mi-a spus că nu există panică, dar există o teamă puternică, care se poate transforma în panică. Retragerile şi ieşirile până la ora 16:00, când am vorbit cu el, se situau la 700 milioane de euro. Provopoulos se aşteaptă la ieşiri totale de circa 800 de milioane de euro”, a mai spus preşedintele.

Retragerile de luni au depăşit cu mult ritmul în care grecii au scos bani din bănci de la începutul crizei datoriilor în 2009, mai notează Wall Street Journal.

În ultimii doi ani, ieşirile s-au situat de obicei la 2-3 miliarde de euro lunar, însă în ianuarie au depăşit 5 miliarde de euro. Potrivit ultimelor date ale băncii centrale, depozitele totale ale companiilor şi populaţiei în Grecia se ridicau la 165,36 miliarde de euro la finele lunii martie. La finele lui 2009, aceste depozite totalizau 245 miliiarde de euro.

Liderii politici din UE şi Banca Centrală Europeană au avertizat că vor opri ajutorul financiar extern, de care Grecia are nevoie disperată, dacă viitorul guvern nu va respecta angajamentele privind austeritatea.

În România sunt prezente mai multe bănci elene, între care EFG Eurobank prin Bancpost, National Bank of Greece prin Banca Românească, iar Alpha Bank şi Piraeus Bank sub brand propriu.