CARE ESTE DIFERENTA INTRE LIBIA „DICTATOARE” SI SPANIA ”DEMOCRATA” ?


Protestatarii din Barcelona sunt bătuţi crunt de poliţiştii spanioli

Poliţiştii le aplică lovituri tinerilor care protestează în Plaza Cataluna din Barcelona. Imaginile îi surprind pe poliţişti în timp ce lovesc mai mulţi tineri care ocupă piaţa.

Mişcarea spontană, inedită în Spania, care a început la 15 mai şi s-a răspândit în principal cu ajutorul reţelelor sociale, a decis iniţial duminica trecută să continue pentru o săptămână ocuparea pieţei Puerta del Sol, din centrul Madridului, potrivit Mediafax.

Toată săptămâna, în pofida unor semne de oboseală, sute de tineri au venit zi şi noapte în tabără.

Dar duminică, un purtător de cuvânt a explicat că „succesul adunărilor de cartier”, organizate sâmbătă la Madrid, şi „sprijinul” venit din Franţa, unde o mie de tineri s-au adunat în acelaşi timp, au dat un nou elan mişcării.

„Paris, rezistă, Madridul este cu tine”, au strigat tinerii spanioli la anunţul privind evacuarea de către poliţie a Pieţei Bastilia din Paris, unde erau de asemenea instalate corturi.

Această mişcare, care se vrea cetăţenească şi apolitică, regrupează tineri, dar şi pensionari, şomeri sau salariaţi exasperaţi de şomaj – care afectează unul din doi spanioli cu vârsta sub 25 de ani – excesele capitalismului, politicienii „corupţi” sau sistemul electoral acuzat că nu lasă loc partidelor mici.

Cum ne ia statul jumătate din venituri prin taxe


Contribuţiile sociale pentru sănătate, şomaj, pensii şi diverse fonduri publice, urmate de impozitele pe venituri însumează aproape 48% din veniturile salariaţilor. Dintr-un salariu de 2.000 de lei, angajatul rămâne doar cu 1.040 de lei, iar angajatorul este nevoit să plătească dublu pentru a asigura venitul net convenit cu salariatul.

 

Faptul că munca e fiscalizată excesiv în România este cunoscut îndeobşte, mai ales la nivelul angajatorilor şi salariaţilor, iar efectele acestei presiuni se văd la tot pasul. Mai multe exemple elocvente în acest sens au fost prezentate ieri, în cadrul unei dezbateri prilejuite de „Ziua libertăţii fiscale”, de către economiştii care califică această fiscalizare excesivă drept „sclavie la stat”. De cealaltă parte, modul „arbitrar” în care statul cheltuieşte banii colectaţi de la contribuabili impune, în opinia economiştilor, o nouă structurare a politicilor fiscale.

 

Angajatorul şi angajatul, la acelaşi jug

Concret, în exemplul prezentat de conf. univ. dr. Cristian Păun, pornind de la un salariu brut de 2.000 de lei, angajatorul plăteşte statului diverse contribuţii până când mai rămâne un rest de 1.472 de lei. Este vorba despre contribuţiile la asigurările sociale (416 lei), la fondul de şomaj (8 lei), la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate – FNUASS (13 lei), la fondul de garantare a salariilor (4 lei), asigurările de sănătate (81 de lei) şi fondul de accidente (6 lei).

Din restul de 1.472 de lei rămas începe să plătească angajatul: contribuţiile la asigurările sociale (151 de lei), la fondul de şomaj (7 lei) şi la asigurările de sănătate (72 de lei), dar şi impozitul pe venit (198 de lei). Astfel că, în final, potrivit calculelor prezentate de Cristian Păun, restul rămas angajatului din brutul de 2.000 de lei este de 1.040,4 lei. Printre efectele nocive ale acestei „impozitări absurde”, autorul studiului a identificat „corupţia din sistem, lipsa unei dorinţe de a aplica reforme structurale” şi faptul că „munca la negru devine un adevărat avantaj competitiv în dezvoltarea unei afaceri”.

Soluţia economiştilor: plafonarea fiscalităţii

Bineînţeles că nu se poate pune problema unei eliminări totale a impozitelor şi taxelor, dar o plafonare a acestora, dublată de privatizarea instituţiilor care acum administrează (defectuos) diverse fonduri este o soluţie viabilă. Economiştii propun, aşadar, plafonarea contribuţiilor la fondul de sănătate, privatizarea totală a sistemului public de pensii şi transferarea în sistemul privat a asigurărilor de şomaj şi de accidente.

PLATIM DEGEABA ASIGURARILE DE SANATATE–SUNT OPTIUNI LEGALE DE A REFUZA PLATA ACESTOR ASIGURARI?


Doar bolnavii cu febră de cel puţin cinci zile vor fi internaţi în spital. VEZI NOILE CRITERII

Pierderea subită a cunoştinţei, a vederii sau auzului, puls şi tensiune anormale, febră persistentă câteva zile, de peste 38 de grade Celsius, hemoragie continuă şi deshidratare severă sunt printre criteriile care permit internările din 1 iunie, potrivit unui proiect al CNAS.  CUM COMENTAŢI?

INDIFERENT DACA ESTI ASIGURAT SAU NU, ODATA AJUNS LA ASPITAL TREBUIE SA PLATESTI.

Atat eu cat si sotia mea platim toate darile la stat corect.

Internadu-mi copilul in spital a trebuit sa platesc 25 lei pe zi ca si taxa de insotitor pentru mama copilului (optional). Cum poate crede cineva ca poti lasa copilul de 3 ani in spital fara sa fie insotit ? Ce s-ar inmtampla ca intr-un spital de copii sa fie prezenti cateva sute de copii internati fara sa fie insotiti? Cum s-ar descurca medicii si asistentele avand atributiunea de a raspunde de acesti copii?Spre disperarea sptalelor ce s-ar intampla daca toti parintii si-ar lasa copii in grija asistentelor?Poate le trebuie o lectie?

Paralel cu acest aspect daca imi fac analizele trebuie sa platesc, trebuie sa-mi cumpar singur madicamentele pentru tratament, trebuie sa platesti aproape in orice situatie de natura medicala, DE CE MAI PLATESC ASIGURARE?

Nu mai bine renunt definitiv la asigurarea medicala si platesc linistit si fara remuscari o data la 1, 3, sau 5 ani atunci cand este nevoie ?

ASIGURAREA DE SANATATE ESTE OBLIGATORIE .

IN ACEST CONTEXT TOT OBLIGATORIU ESTE CA SI ACEST SERVICIU SA-SI PRESTEZE OBLIGATIILE.

ART. 208
(1) Asigurarile sociale de sanatate reprezinta principalul sistem de finantare a ocrotirii sanatatii populatiei care asigura accesul la un pachet de servicii de baza pentru asigurati.
(2) Obiectivele sistemului de asigurari sociale de sanatate sunt:
a) protejarea asiguratilor fata de costurile serviciilor medicale in caz de boala sau accident;
b) asigurarea protectiei asiguratilor in mod universal, echitabil si nediscriminatoriu in conditiile utilizarii eficiente a Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.

Internările în spitale vor fi realizate din 1 iunie cu respectarea unor criterii stabilite de normele la contractul cadru privind acordarea asistenţei medicale în 2011-2012, se arată în proiectul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), postat pe site-ul instituţiei, potrivit mediafax.ro.

Unul dintre aceste criterii este pierderea subită a cunoştinţei, care include comă sau incapacitate de răspuns la stimuli, schimbare acută în starea de conştientă a pacientului şi pierderea cunoştinţei ca urmare a traumelor, mai puţin dezorientare sau confuzie.

De asemenea, conform acestor criterii, va putea fi internat un bolnav cu puls anormal, adică frecvenţă periferică sub 50 pe minut sau mai mare de 140 pe minut, înregistrată cu două ocazii separate la distanţă de cel puţin cinci minute.

Proiectul mai prevede că pot fi internate persoanele cu tensiune anormală (presiune sistolică sub 90 sau peste 200 mmHg şi o valoare diastolică de sub 60 sau peste 120 mmHg), cele care au suferit o pierdere acută a vederii sau a auzului (pierdere severă parţială sau totală şi care s-a instalat rapid şi a persistă în momentul internării) sau a capacităţii de a mişca o parte importantă a corpului.

De asemenea, vor fi internate persoanele care au suferit răni cauzate de traume majore (fractură a oaselor membrului pelvin, paralizie a piciorului sau braţului, fractură a coloanei vertebrale în zona cervicală, disfagie acută cu risc de aspiraţie), dar nu şi cele care au răni izolate ale mâinilor sau picioarelor.

Proiectul mai prevede că pot fi internaţi bolnavii cu febră persistentă de cel puţin cinci zile (trei zile cu temperatură de peste 38 de grade Celsius), cei cu sângerare abundentă (hemoragie continuă cu orice localizare, care nu se poate trata în Departamentul de urgenţă) şi orice caz în care există suspiciune de sângerare internă.

„Nu văd decât o restricţie a pacientului la îngrijiri medicale şi nu mă miră. Nu sunt o noutate, nu iese nimeni să spună ca nu au bani. Pacienţii cu cancer mor pentru că nu au medicamente. Ne mor pacienţii, nu mă miră restricţiile sunt măsuri abuzive. Vom da statul în judecată”, a declarat pentru Realitatea Tv, Irimia Cezar, preşedintele COPAC.


NOUA ORDINE MONDIALA VA INCEPE IMEDIAT CU DIZOLVAREA GUVERNULUI GRECESC SI PRELUAREA ATRIBUTIILOR ACESTUIA DE CATRE ELITE.


Situaţia Greciei pare să devină din ce în ce mai complicată. Liderii europeni anunţă condiţii dure pentru ca elenii să primească un nou ajutor financiar.

Potrivit Financial Times, grecilor li se vor impune condiţii şocante pentru a beneficia de un nou acord financiar. Autorităţi din afara ţării vor prelua controlul asupra colectării taxelor şi impozitelor, dar şi în cazul privatizărilor. Noile măsuri de austeritate ar putea fi impuse din afara ţării, iar Grecia ar putea rămâne, temporar, fără Guvern. Deocamdată autorităţile internaţionale şi cele elene nu au confirmat informaţiile.

Grecia speră să obţină din vânzarea unor companii de stat și a unor proprietăți 50 de miliarde de euro până în 2015. În perioada 2011-2013, statul elen are în plan atragerea a 15 miliarde de euro, după vânzarea mai multor porturi, aeroporturi, dar şi a unui cazino, potrivit Business Insider.

Citeşte Ce vinde Grecia ca să scape de faliment

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a respins duminică informaţiile conform cărora Grecia ar fi ratat toate ţintele fiscale stabilite în programul internaţional de finanţare.

„Informaţiile recente din presă referitoare la concluziile misiunii de evaluare sunt neadevărate”, a afirmat un purtător de cuvânt al FMI într-un comunicat.

El a arătat că discuţiile cu autorităţile elene continuă, realizează progrese şi se vor încheia în curând.

Săptămânalul german Spiegel a relatat sâmbătă că delegaţii FMI, ai Comisiei Europene (CE) şi ai Băncii Centrale Europene (BCE) au scris în raportul care va fi prezentat săptămâna viitoare că Grecia a ratat toate ţintele bugetare convenite în planul de susţinere de 110 miliarde de euro, convenit anul trecut.

Preşedintele Eurogroup, Jean-Claude Juncker, a avertizat, joi, că FMI ar putea să nu aprobe Greciei a cincea tranşă de împrumut, întrucât statul elen nu are garanţii de refinanţare pe următoarele 12 luni.

Vineri, liderii partidelor politice din Grecia nu au reuşit să cadă de acord asupra noului plan de austeritate al premierului socialist Georgios Papandreou, care încearcă să convingă FMI-ul să continue acordarea următoarelor tranşe din împrumutul contractat anul trecut.

Liderul conservator Antonis Samaras a respins noile propuneri de austeritate ale guvernului, spunând că ar „zdrobi economia Greciei şi ar distruge societatea elenă”.

Oficialii Uniunii Europene îndemnaseră clasa politică de la Atena să ajungă la consens în privinţa noului pachet de măsuri de austeritate, care include alte reduceri bugetare, în valoare de 6 miliarde de euro, şi un plan de accelerare a vânzării unor proprietăţi ale statului, în valoare de 50 de miliarde de euro.

Reducerile salariale şi creşterea taxelor pe care guvernul Papandreou le-a impus în urma împrumutului de anul trecut au generat ample mişcări greviste şi proteste de stradă, ceea ce complică şansele obţinerii unui compromis în privinţa noului plan.

Preşedintele Eurogrup, premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, a avertizat că FMI ar putea să înceteze acordarea următoarelor tranşe din împrumut, întrucât Grecia nu oferă suficiente garanţii în privinţa solvabilităţii sale pentru anul viitor.

Guvernul lui Papandreou a început joi un program de privatizări, dar Juncker a spus că acest plan trebuie să fie mai ambiţios.

Atena aşteaptă ca la 29 iunie să-i fie acordată o nouă tranşă din împrumut, în valoare de 12 miliarde de euro, dintre care 3,3 miliarde de euro trebuie să vină de la FMI. Aceasta ar fi cea de-a cincea tranşă din împrumutul de 110 de miliarde de euro pe care l-a obţinut anul trecut de la UE şi FMI.

FMI nu şi-a dat încă acordul final pentru deblocarea tranşei, iar Juncker spune că probabil organizaţia financiară internaţională presupune că dacă nu va acorda banii, o va face în schimb UE. Ţări precum Germania, Finlanda, Olanda s-ar putea opune unui astfel de demers, a avertizat Juncker.

Într-un interviu acordat cotidianului Aachener Zeitung, preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a cerut, la rândul său, Greciei să-şi asigure stabilitatea financiară. „Grecia trebuie să implementeze programul deplin şi riguros, este foarte important să corectăm greşelile din trecut”, a spus Trichet.

Potrivit planului de salvare, Grecia ar trebui să împrumute 24 de miliarde de euro de pe pieţele financiare. Totuşi, Grecia şi-a ratat ţintele de reducere a deficitului, iar şansele de a împrumuta bani anul viitor sunt foarte mici.

FMI ar dori ca UE să accepte eliminarea acestui neajuns printr-un al doilea împrumut, dacă va fi necesar, dar foarte probabil contribuabilii din nordul Europei nu ar accepta o nouă finanţare a Greciei.

Dacă inspectorii UE şi FMI din Atena vor putea fi convinşi de noile măsuri de austeritate prevăzute de Grecia, nu va fi nicio problemă cu acordarea următoarelor tranşe din împrumut, a declarat un purtător de cuvânt al lui Juncker.

Cutia Pandorei e la greci: Neplata unui singur cent datorat ar însemna sfârşitul euro

Grecia mai are bani doar până pe 18 iulie, şi dacă nu găseşte finanţare va intra în default. De măsurile pe care le vor lua până atunci FMI, UE şi BCE depinde viitorul zonei euro.

Grecia are o datorie publică de aproape 160% din PIB. Când o ţară nu are control asupra monedei pe care o foloseşte, o datorie publică de acest nivel înseamnă o uriaşă problemă. Elenii au fost salvaţi de la faliment anul trecut, când troika FMI, UE şi BCE a pus la cale un plan de finanţare de 110 miliarde de euro – din care 45 miliarde eliberate imediat – în schimbul unor măsuri dure de austeritate şi a unei dobânzi anuale de 5%.

Din mai 2010 şi până acum, grecii nu au mai avut nevoie –şi nici nu ar fi putut – să se împrumute de pe pieţele financiare internaţionale. Trezoreria şi-a mai completat veniturile cu împrumuturi de la băncile locale, care în schimbul banilor au primit bonduri, pe care le-au folosit la rândul lor drept colateral pentru finanţarea pe termen scurt de la Banca Centrală Europeană, lucru care le ajută să supravieţuiască.

Acordul FMI/UE prevedea ca Grecia să se împrumute de pe pieţele internaţionale începând cu anul viitor. Însă randamentele de pe piaţa secundară sunt uriaşe şi arată că ţara nu ar putea susţine asemenea împrumuturi. Astfel că fără bani de la investitorii privaţi, Grecia are nevoie de banii contribuabililor ţărilor din Eurozonă şi de cei de la FMI.

Arestarea lui Dominic Strauss-Khan şi vidul de putere de la fruntea FMI au împotmolit cumva tratativele dintre Fond, UE şi Grecia. FMI vrea o politică mai puţin dură faţă de Grecia, în timp ce UE, în special Germania, vrea ca măsurile de austeritate să se aplice strict şi ca grecii să facă sacrificii mai mari pentru a arăta că merită banii europenilor. Însă, atunci când discuţiile stagnează, pieţele financiare se agită şi agenţiile de rating reacţionează.

În urmă cu două săptămâni, zvonurile privind o posibilă restructurare a datoriei publice a Greciei – în care creditorii să accepte pierderi – s-au intensificat. Jurnaliştii de la publicaţia germană Der Spiegel au aflat atunci despre o întâlnire de urgenţă a câtorva oficiali ai statelor membre din zona euro, pe agenda căreia era trecută şi posibila restructurare a datoriei suverane a Greciei.

Jean-Claude Juncker, premierul Luxemburgului şi preşedintele Eurogroup-ului nega la acel moment existenţa întâlnirii. Într-un interviu publicat luni de publicaţia germană, prins cu minciuna, Junker declara că nu a vrut la acel moment să recunoască întâlnirea de taină pentru că pieţele financiare sunt nervoase şi iraţionale şi ar fi reacţionat urât.

De asemenea, preşedintele Eurozonei a negat faptul că Atena este falită şi că declararea falimentului nu este o soluţie.

“Dacă Grecia şi-ar declara falimentul mâine, ţara nu ar mai avea acces la pieţele financiare internaţionale pentru mulţi ani, şi cei mai importanţi creditori ai săi, băncile din Germania şi Europa, ar avea probleme enorme – cu consecinţe incalculabile pentru pieţele financiare (…) Suntem în continuare în mijlocul unei crize globale. Avem de-a face, în mare, cu pieţe iraţionale, investitori nervoşi şi agenţii de rating a căror concluzii nu fac întotdeauna sens. Aşa că rămân la argumentul meu: în cazul unui faliment naţional, cu o restructurare subsecventă a datoriei, am da drumul unui duh din lampă fără să ştim în ce direcţie va zbura”, declara Junker jurnaliştilor de la Der Speigel.

Junker foloseşte termenul de “restructurare uşoară” (soft restructuring) pentru a descrie procesul pe care îl vrea pentru Grecia. Asta înseamnă că după ce grecii vor trece prin austeritatea şi consolidarea fiscală pe care le-au promis, se poate discuta o reducere a ratelor de dobândă plătite creditorilor instituţionali şi privaţi, cu condiţia ca agenţiile de rating să nu considere asta un default. În acest scenariu, “băncile ar trebui să scoată din bilanţuri creanţe de miliarde, cu consecinţe incalculabile asupra pieţei de capital”.

Fitch, Standard & Poor’s şi Moody’s au reacţionat şi au băgat şi mai mult în junk ratingul Greciei, menţionând clar că o restructurare a datoriei suverane, oricât de mică, este echivalentul unui default (incapacitate de plată), drept urmare Grecia va fi cotată ca atare. Când pe o ţară este pusă o astfel de etichetă, finanţarea privată nu mai este o soluţie.

Obligaţiunile greceşti cu scadenţa la 2 ani au ajuns la o dobândă record de 27%, cele cu scadenţa la 5 ani la 18%. În acelaşi timp, ce cele cu scadenţa la 10 ani sunt la nivelul de 17%. Spre comparaţie, Germania se împrumută cu 1,71%, 2,38%, respectiv 3,07% la maturităţile înşirate mai sus.

BCE a declarat deja că se opune oricărei restructurări a datoriei suverane. Poziţia Băncii centrale a fost foarte tranşantă: dacă Grecia nu-şi plăteşte în întreg datoria, atunci bondurile greceşti nu vor mai fi acceptate drept colateral. Asta îneamnă că băncile greceşti nu se vor mai putea împrumuta de la BCE şi vor falimenta.

Altă problemă în cazul în care grecii aleg să taie din veniturile investitorilor în bonduri este aceea a contagiunii. Scenariul în care Irlanda, Portugalia ori Spania sunt contaminate şi ele de un default al Greciei este unul foarte credibil, dacă ne uităm la mecanismul prin care s-a făcut până acum contagiunea. După ce Grecia a ieşit în faţa reflectoarelor la începutul lui 2010, a trecut puţin timp pentru a primi bailout-ul. După Grecia, investitorii şi-au mutat atenţia asupra Irlandei, Portugaliei şi Spaniei – singura care a rezistat bailout-ului. Dacă Grecia decide să cauzeze pierderi investitorilor care s-au bucurat de randamentele mari, atunci există şanse să asistăm la spargerea zonei euro.

„Moody’s consideră că un default ar avea implicaţii adverse asupra ratingului de credit al Greciei, posibil şi a altor state europene aflate sub presiune, şi asupra băncilor elene, indiferent de eforturile de a ajunge la un deznodământ ordonat”, se arată într-un comunicat al agenţiei de rating trasmis publicităţii marţi. “Moody’s consideră că ratingurile lor vor fi afectate invariabil, indiferent de mulţimea de forme pe care le-ar putea lua un default al Greciei. Asta ar conduce la polarizarea tot mai acută a ratingurilor în Europa, cu menţinerea scorurilor foarte bune ale ţărilor solide în timp ce statele cu probleme se vor lupta să rămână în categoria investment grade”, se mai arată în comunicat.

Pe de altă parte, Grecia ar putea să se împrumute şi mai mult, una dintre condiţiile vehiculate pentru acest lucru fiind ca grecii să garanteze cu activele statului împrumuturile. Într-o astfel de situaţie, grecii ar deveni şi mai îndatoraţi şi ar trebui să pună la bătaie proprietata de stat dacă vor ajunge în situaţia în care nu mai pot să plătească. De asemenea, mulţi se întreabă dacă, acceptând mai mulţi bani de la creditorii instituţionali, Grecia nu face decât să-şi prelungească agonia.

Grecii neagă faptul că ar avea în plan o restructurare a datoriei. Momentan, sunt ocupaţi cu reducerea cheltuielilor şi vânzarea activelor statului, din care ar vrea să strângă 50 miliarde euro în următorii 5 ani. Ministrul elen de Finanţe, George Papaconstantinou susţine că guvernul va lua imediat măsuri pentru vânzarea participaţiilor deţinute la OTE, Postbank, porturile din Atena şi Salonic, precum şi la compania de furnizare a apei din Salonic “pentru a concentra cea mai mare parte a sarcinilor financiare din prima parte a ambiţiosului program de privatizare”.

Defcitul Greciei a fost de 10,5% din PIB în 2010 şi ar trebui coborât la 7,5% din PIB până la sfârşitul anului şi la 1% până în 2015. Pentru a rezista însă până în 2015, Grecia are nevoie de bani. Fondurile statului se vor termina până pe 18 iulie, aşa că dacă finanţatorii Greciei nu se vor pune de acord să elibereze următoarea tranşă de 12 miliarde euro din acord, Grecia va intra în default.
Update 11:56UE ar putea bloca plata ultimei tranşe din împrumutul alocat Greciei

Uniunea Europeană ar putea bloca plata unor noi tranşe din împrumutul alocat Greciei, dacă ţara nu va oferi garanţii că îşi poate plăti datoriile, a avertizat comisarul european de finanţe Olli Rehn. Într-un interviu acordat Der Spiegel, Rehn s-a alăturat avertismentelor făcute de FMI săptămâna trecută, potrivit cărora ar putea bloca creditul, de teamă că Grecia nu îşi va putea achita datoriile. „Noi, europenii, impunem aceleaşi condiţii ca FMI şi cerem baze pentru a crede că Grecia ia măsuri pentru a-şi achita datoria”, a spus comisarul pentru afaceri financiare. El a subliniat că totul depinde de decizia comună a FMI, Comisiei Europene şi Băncii Centrale Europene şi a atras atenţia că situaţia este „foarte gravă”. Un raport de audit din partea celor trei instituţii se pare că va arăta că Grecia nu a îndeplinit niciuna dintre condiţiile de politică fiscală pentru primirea împrumutului. Anterior, preşedintele Eurogrup, Jean-Claude Juncker, şi-a exprimat îndoieli în legătură cu deblocarea celei de a treia şi ultime tranşe a pachetului de salvare în valoare de 110 miliarde de euro alocat Greciei. Pe de altă parte, ministrul grec de finanţe, Giorgios Papakonstantinou a spus că guvernul său este încrezător că va primi banii. Între timp, proteste pe scară largă au avut loc duminică la Atena şi în alte oraşe din Grecia, în legătură cu reducerile bugetare şi planurile iminente de privatizare.

DUPA ESECUL VACCINARILOR, ELITELE LANSEAZA : ” ECULIZUMAB „


Dupa sabotajele la nivel mondial cu pesta porcina, boala vacii nebune, gripa aviara, gripa porcina, sida si multe altele s-a lansat cu succes BACTERIA UCIGASA, (E-Coli).

Legume si fructe modificate genetic, sunt contaminate premeditat cu E-coli.

Opiniile oficiale : cauza infestarii acestor legume si fructe este folosirea ingrasamantului natural.

Deci o alta facatura pentru a impusca 2 iepuri dintr-un foc :

1) Implementarea fortata in tarile UE, pentru a folosi in agricultura ingrasamantul artificial, extrem de toxic INITIUM.

2) Introducerea foarte rapida, pe piata a unui ” medicament”  netestat  ECULIZUMAB, care nu se stie ce contine, care este scopul( in afara castigului banesc)  si rezultatul  real al acestui medicament, care de asemeni este si extrem de scump.

Medicii din nordul Germaniei, polul epidemiei bacteriene, au demarat un experiment clinic de testare a unui medicament care poate vindeca sindromul uremic hemolitic (HUS), boală provocată de o tulpină extrem de agresivă a bacteriei Escherichia Coli.

Eculizumab, produs de Soliris, destinat tratamentului unei boli autoimune rare, a vindecat până acum trei persoane de sindrom uremic hemolitic, rezultat consemnat în publicața de specialitate „New England Journal of Medicicine”, informează evz.ro.

Pentru a grăbi aprobarea medicamentului, producătorul medicamentului a pus tratamentul la dispoziția medicilor pentru a-l testa, profitând de cohorta neașteptat de mare de pacienți. În timp ce medicii se zbat să salveze viețile oamenilor, oamenii de știință au luat la puricat ADN-ul și investghează mecanismul de transmitere a bolii și severitatea ei.

Acesta este cel mai scump medicament din lume, potrivit revistei Forbes. Tratamentul pe un se ridică la 400.000 de lire sterline.

Al Treilea Război Mondial: Până în iarnă, revoltele vor cuprinde lumea întreagă


Gerald Celente, un celebru specialist american în prognoze de trenduri economice şi sociale, consideră că revoltele care au început din Iran şi au ajuns până în Spania constituie începutul unui nou război mondial, declanşat de preţurile prea mari ale alimentelor, de şomaj şi de inegalitate socială.

 

 

Potrivit România Liberă, anul trecut, Celente a prevăzut că 2011 va fi anul „Jos cu ei 2.0” (Off With Their Heads 2.0), prognoză care până acum se dovedeşte corectă în lumea arabă. Într-un interviu acordat King World News, Celente spune că toate aceste revolte au nişte trăsături comune şi că se vor extinde în toată Europa în această vară, iar până la iarnă ar putea deveni globale.

„Ce nu se vede la ştiri este ce se întâmplă în Spania şi asta e de fapt marea ştire. Tinerii s-au deşteptat. Ştiu cum merge treaba. Ei sunt oamenii care sunt în fruntea tuturor acestor revoluţii. Ştiu că să voteze pentru unul dintre marile partide din Spania înseamnă în mare acelaşi lucru. E ca şi cum ar vota pentru clanul mafiot Gambino sau pentru clanul mafiot Bananno. Şi ei vor o a treia cale. Şi o preiau de unde au lăsat-o egiptenii. Ies pe străzi şi nu se mai duc acasă, pentru că iată, când pierzi totul nu mai ai ce să pierzi”, mai spune Celente.

Tinerii „indignaţi” de la Madrid, susţinuţi din străinătate, au decis duminică să continue ocuparea pieţei Puerta del Sol, unde tabăra lor de corturi a devenit centrul mişcării de contestare începute în urmă cu două săptămâni, anunţă Mediafax. Un purtător de cuvânt a explicat că „succesul adunărilor de cartier”, organizate sâmbătă la Madrid, şi „sprijinul” venit din Franţa, unde o mie de tineri s-au adunat în acelaşi timp, au dat un nou elan mişcării.

Duminică, „indignaţii” au manifestat şi în străinătate, la Paris şi la Atena, unde s-au adunat 20.000 de persoane.

Printre obiectivele mişcării de acum înainte, un purtător de cuvânt, Carlos, a citat „extinderea în străinătate”, contactele cu ţările în care a început mobilizarea, precum Franţa şi Grecia, precum şi „consolidarea mişcării în cartiere”.

Intervievat de postul de televiziun Canal +, ministrul francez de Externe, Alain Juppe, a declarat că nu crede într-o „vară europeană”, după „primăvara arabă”. „Există un punct comun, şomajul. Marea diferenţă este democraţia. Noi o avem, ei (manifestanţii din ţările arabe) nu o au, ei se luptă pentru asta”, a precizat ministrul.

Gerald Celente crede însă că „aceste revoluţii se vor răspândi de-a lungul verii în toată Europa. Până la iarnă, va ajunge la nivel global”.

Gerald Celente a fondat Institutul de Cercetare a Trendurilor în New York şi este creditat de multe emisiuni şi publicaţii din SUA pentru predicţiile pe care le face. Celente susţine că a prezis recesiunea din 2007 încă din 2004, „Panica din 2008” în 2007, explozia preţului la aur, succesul apei îmbuteliate încă dinainte ca Pepsi sau Coca Cola să intre în această afacere, dar şi prăbuşirea URSS, ultimele două recesiuni economice, criza „dot-com”, criza financiară din Asia din 1997 sau crash-ul bursei din 1987.

 

DE CE AU ATACAT BILDERBERGII LIBIA?


CE FACEA ” DICTATORUL ” GADAFI PENTRU POPORUL SAU, LUCRURI PE CARE TELEVIZIUNILE SI ZIARELE ” LIBERE” NU LE VOR PUBLICA NICIODATA :

Câteva <fapte> despre dictatorul, insingerat Gadafi,care isi chinuie poporul.

-Poporul Libian primeste credit fara dobinda;

-Elevii primesc salariul mediu acelei profesii, pe care o invata;

-Daca cineva nu-si gaseste de munca, statul ii da salariu plin ca si cand ar lucra.

-Tinerii casatoriti primesc casa gratis de la stat.

-Orice tinar libian daca se inscrie la orice facultate din lume,primeste 2500 eu de la stat plus intretinere şi o masina.

-Masinile sunt vindute la pret de fabrica.

– Libya nu are datorii fata de nimeni in lume.

-Invatamintul si spitalizarea sunt gratuite.

-25% din populatie are facultate.

-Pe strazi nu sint cersetori. Toata lumea are o locuinta.

-15 centi costa o paine.

Deci e rau de tot.

Nu e de mirare ca pentru cei ce conduc lumea asta din umbra, Libya e o <problema>.

Gaddafi nu a fost de acord cu dobinzile mari aplicate de Banca Mondiala. Deci e dictator.

Libya   a fost  o tara L I B E R A.
Asta-i adevarul despre razboiul din Libya .

  • wordpress
visitor
  • Mai 2011
    L M M M V S D
    « Apr   Iun »
     1
    2345678
    9101112131415
    16171819202122
    23242526272829
    3031