— Nicolae Ceaușescu a fost executat după cel mai grotesc simulacru de proces;
— orice reformă a justiției s-ar face, orice cauze s-ar redeschide după zeci și zeci de ani, atât timp cât celui care a însemnat o perioadă importantă din toate punctele de vedere nu i se judecă procesul corect, pe bază de probe ale acuzării dar și ale apărarii, pe bază de experți, până atunci ideea de justiție română democratică va fi anulată în fața istoriei; — acuzația de genocid a fost o aberație, fapt constatat chiar în primele luni după revoluție;
— acuzația de subminare a economiei naționale a fost o aberație, fapt constat prea târziu, din păcate, când „greaua moștenire” comunistă s-a dovedit mijlocul de subzistență națională, pe când greaua moștenire capitalistă, sau democratică, a devenit o modalitate de a justifica minciuni electorale, ba chiar și dispariții criminale din avera statului;
— se estimează că aproape 10.000 de femei au murit din cauza interzicerii avortului, dar înainte de decretul din 1966 se înregistrau circa 1 milion de avorturi anual, ceea ce înseamnă ca în 23 de ani cât a mai funcționat au fost salvate 23 milioane de suflete, total echivalent cu populația României — de menționat că astăzi s-a revenit la cifra colosală de omoruri, numite eufemistic avorturi, iar în prezent, în câteva țări occidentale sunt legi mult mai dure decât decretul lui Ceaușescu; — situația financiară lăsată de Ceaușescu a fost pozitivă, acum avem o datorie uriașă, cu o creștere constantă, limitarea acestei creșteri a datoriei, nicidecum lichidarea ei, fiind o promisiune electorală și o obligație guvernamentală; — dezvoltarea economică reală, în toate domeniile, în toate așezările, a fost o realizare colosală, chiar dacă aceasta a însemnat neglijarea unor facilități în anumite zone, prin comparație, în prezent, sunt ruine și locuri părăsite în marea majoritate a țării;
— libertatea de exprimare a fost socotită mult timp câștigul major al revoluției, dar de ceva timp vedem că exprimarea politică e cenzurată de patronate sau conduceri, de partizanate, iar exprimarea artistică decade cumplit, datorită nivelului tot mai scăzut al spectatorului, cultura sau alte teme ce impun abordări elevate fiind fie excluse, fie pe cale de eliminare din atenția publică;
— promiscuitatea exagerată, perversiunile sau deviațiile psihice au devenit normalități, iar tendința este de a le oficializa;
— în fine, România condusă de Nicolae Ceaușescu era o țară liberă, nu era dominată nici de Est, nici de Vest, nu era datoare cămătarilor mondiali, era un actant respectat și un arbitru solicitat în toată lumea diplomatică. Adaug la listă doar cuvintele președintelui american Jimmy Carter, spuse chiar la Casa Albă, „Astăzi îl primesc pe marele conducător al unei mari națiuni”. Comparația? Nu există. Sunt multe de comentat, dar eu mă opresc aici. Vă invit să vă spuneți părerea pe forumul de sub articol, fiindcă, orice ați crede despre Ceaușescu, sper că sunteți de acord că e un personaj despre care merită să se vorbească. Iar urarea pe care i-o fac azi, de ziua lui, este ca la anul, când se va aniversa — ori măcar se va contabiliza — centenarul nașterii sale, să se anunțe că se va (re)judeca, oficial, procesul familiei Nicolae Ceaușescu.
Există multe motive pentru care președintele Ceaușescu este lăudat, există și argumente împotriva faptelor sale. Acum, după 27 de ani de la execuția sa, nu mai suntem sub imperiul acelor momente, ci putem încerca să judecăm la rece, să iterăm diversele date care l-au condus pe conducătorul statului să ia diverse decizii și să adopte politici pe care mulți dintre noi le-am blamat. Dar, cred că acum, când vedem direct ce se întâmplă în România dar și în alte state, putem fi de acord că nu există niciunde perfecțiune, poate nici chiar bine majoritar — și nici măcar nu există vreo administrație din lume care să nu se facă vinovată de etape de autoritarism, de pierderi economice mari sau de crize, ba chiar de moartea unor nevinovați. Și, culmea, cu cât apropiem analiza de statele mai puternice, cu atât vedem cum se măresc aceste vicii ale puterii, ale conducătorilor.
Un comentariu
Comments RSS TrackBack Identifier URI
Intruder 117, ce faci? Ai trecut intre cei drepti ???!!! Nu mai zici nimic nou???!!!!