Cum este reglementata vanzarea terenurilor in tarile UE. Cum e in Romania…


DSC_5169_Panorama

Romania este singura tara din Europa care nu a facut nicio notificare catre UE pentru instituirea de restrictii la cumpararea terenurilor de catre straini. Rezultatul – 40% din suprafata arabila a tarii de 10 mil. de hectare este acum detinuta de straini cu acte sau fara. La aceasta suprafata se mai adauga alte cateva milioane de hectare detinute de arendasi straini care au drept de preemptiune la cumparare. Plus cateva milioane de hectare de padure. De mentionat ca romanii nu detin nici macar un hectar de teren arabil in vreo tara UE, potrivit datelor confederatiilor de agricultori. Tratatele de aderare, incheiate de tarile UE lasa la latitudinea fiecarei tari problematica vanzarii terenurilor catre straini, acesta fiind una care tine de siguranta alimentara a fiecarui stat. Cu alte cuvinte, problematica vanzarii terenurilor este una nationala, nu una comunitara. Tarile UE care au refuzat sa-si liberalizeze piata funciara si au notificat UE in consecinta nu au primit nicio sanctiune.

In tratatul de aderare la UE incheiat de Romania se precizeaza ca terenul arabil este un “capital”, in vreme ce tari precum Ungaria, de exemplu, au precizat in taratul de aderare ca terenurile sunt “bun national”.

Tratatul de aderare a fost “negociat” cu UE in anul 2004, in timpul mandatului premierului Adrian Nastase.

Negocierile au fost purtate de o delegatie condusa de ministrul de Finante de atunci, Mihai Tanasescu. Din echipa de negociere a facut parte si actualul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin.

ROMANIA: Romania este singura tara din Uniunea Europeana care nu a facut nicio notificare cu privire la vanzarea terenurilor catre straini, in vreme ce toate celelalte tari au notificat UE cu privire la interdictiile aplicate.

In Romania, persoanele juridice straine nu au niciul fel de restrictie la cumpararea de teren arabil si paduri, iar singura restrictie aplicata persoanelor fizice este preeptiunea vecinilor de lot la cumpararea terenului scos la vanzare. De asemenea, pot cumpara teren in Romania si apatrizii sau cetatenii non-UE daca au domiciul la momentul achizitiei intr-unul din statele UE.

Pana in prezent strainii detin cu acte, potrivit datelor APIA, 800.000 de hectare de teren arabil. In total, strainii detin cu acte sau neintabulate aproximativ 4 milioane de hectare de teren arabil, respectiv 40% din suprafata arabila a tarii. La acesta suprafata se adauga mai multe milioane de hectare de paduri aflate in proprietatea strainilor.
Daca polonezii au stabilit distanta de la granite pana la care se poate face cumpararea de teren de catre straini la 150 de km, la noi aceasta cu greu s-a majorat de la 10 km la 20 km doar la presiunile Ministerului Apararii Nationale.

POLONIA: trebuie sa faci dovada ca ai rezidenta timp de 12 ani in tara pentru a putea cumpara teren arabil. Polonia a limitat cumpărarea terenurilor la 150 de kilometri de graniţă.

BULGARIA: Parlamentul a votat pentru extinderea până în 2020 a interdicţiei de vânzare de terenuri agricole către străini. Comisia Europeană a avertizat că aceasta reprezintă o încălcare a angajamentelor internaţionale ale Bulgariei şi că Sofia ar putea fi pasibilă de sancţiuni financiare. În perspectiva aderării la UE în 2007, Bulgaria a modificat Constituţia, ridicând interdicţia impusă străinilor de a achiziţiona terenuri agricole. Un moratoriu care expiră la 1 ianuarie 2014 a fost totuşi introdus şi parlamentarii au decis să-l prelungească până la 1 ianuarie 2020.

UCRAINA: Parlamentul ucrainean a decis, în noiembrie 2012, prelungirea interdicţiei asupra vânzării terenurilor agricole până la 1 ianuarie 2016. Ucraina are o suprafaţă agricolă de 41,6 milioane de hectare, din care terenul arabil reprezintă 32,48 milioane de hectare. Aproximativ şapte milioane de loturi sunt deţinute de persoane fizice. Interdicţia asupra vânzării de terenuri agricole în Ucraina există din 1996 şi urma să expire la 1 ianuarie 2013.

UNGARIA: noile norme europene privind vânzarea fără restricţii a terenurilor agricole ar trebui să fie aplicate începând cu data de 15 iunie 2014, însă Guvernul ungar încearcă să-şi protejeze terenurile agricole prin câteva măsuri drastice. Astfel, persoanele din Ungaria despre care se constată că sunt implicate în vânzarea de teren agricol ungar către străini vor fi pasibile de până la cinci ani de închisoare. “Terenurile agricole ungare vor fi deţinute de unguri”, a afirmat şi primul ministru Viktor Orban, după semnarea unui acord, la Budapesta, cu şeful Camerei agricole ungare. Guvernul ungar a decis, încă din luna aprilie, să ofere spre concesionare 200 de mii de hectare de teren arabil către agricultori, în cadrul unui nou program care se aplică parcelelor de teren care sunt în prezent închiriate prin contracte ce expiră până la 31 mai 2017. Scopul programului este consolidarea fermelor de familie, precum şi a celor mici şi mijlocii. Ungaria intenţionează să reducă ponderea fermelor mari la 20 la sută din terenul arabil total, faţă de 50 la sută în prezent. Prin aceste măsuri, legislaţia ungară încearcă să apere agricultura de speculaţii şi de “capital străin”. Se consideră că până la un milion de hectare de teren agricol din Ungaria au fost vândute deja în mod disimulat unor străini, menţionează publicaţia MTI.

ESTONIA: Guvernul Estonian a facut notificare catre UE, iar acum a scos un draft de lege care prevede ca nu poti cumpara teren decat daca esti cetatean estonian.

GERMANIA: nu poti cumpara teren decat daca faci parte din economia Germaniei, adica, daca faci dovada ca platesti taxe acolo. Germania face apel la un instrumentar sofisticat de protectie a propriilor agricultori si a resurselor funciare nationale – instrumente juridice de preemptiune a colectivitatii locale in favoarea interesului public, legislatie nationala, dublata de regulamente locale, instrumente fiscale, instrumente structurale de amenajare funciara publica, instrumente financiare.

FRANTA: legislatia prevede că proprietarul nu poate face ce vrea pe terenul aflat in proprietatea sa, pentru că acesta face parte din patrimoniul naţional. Franta face apel la un instrumentar sofisticat de protectie a propriilor agricultori si a resurselor funciare nationale – instrumente juridice de preemptiune a colectivitatii locale in favoarea interesului public, instrumente fiscale, instrumente structurale de amenajare funciara publica, instrumente financiare. In Franta, nu mai putin de cinci ministere trebuie sa-si dea acordul pentru incheierea unei tranzactii funciare. Dupa obtinearea acordului de la autoritatile central urmeaza aceeasi procedura pentru obtinerea acordului autoritatilor locale. Practic, toate aceste masuri fac imposibila vanzarea terenurilor catre straini.

 

Ungaria se pregătește să cumpere oficial pământul, pădurile și apele minerale din Transilvania

Declarațiile Ambasadei Budapestei la București

De la 1 ianuarie 2014, statul român a eliminat restricţiile impuse cetăţenilor străini care vor să cumpere terenuri agricole, inclusiv obligaţia de a avea experienţă în agricultură. Eliminarea restricţiilor i-a făcut pe oficialii din Guvernul de la Budapesta să creeze o strategie prin care Ungaria să poată achiziţiona teren agricol şi pădure în România.

”Avem un program în acest sens, care în esenţă presupune că, dacă cineva vrea să îşi vândă pământul, atunci poate încheia un contract cu statul ungar, în urma căruia să primească rentă viageră. Mai mult, dacă doreşte, el poate rămâne titularul pământului pe perioada vieţii. Evident că se pune întrebarea ce va face statul ungar cu o bucată de pământ de la marginea unui sat secuiesc? În principiu îl poate da unui tânăr fără pământ, dar dornic să îl prelucreze.”

– susţine Szabo Jozsef Andor, ataşatul pe probleme de agricultură din cadrul Ambasadei Ungariei de la Bucureşti, citat de portalul szekelyhon.

Viitor în agricultură

Diplomatul maghiar nu crede că statul vecin va fi asaltat de oferte din România.

“Este posibil ca satele din Transilvania să fie sărace şi cu o populaţie îmbătrânită, dar convingerea noastră este că ei ţin la pământurile lor. Aceasta este o trăsătură istorică a omului din Ardeal, dar în special a celui din Ţinutul Secuiesc. Ungurul nu se desparte cu plăcere de pământul său. Apoi se amplifică procesul de migrare de la oraş la sate, un proces natural şi în România. Cine nu are un domiciliu stabil şi un loc de muncă la oraş, acela va migra la rădăcinile sale săteşti, având fantezia unui viitor în agricultură.”

– mai spune Szabo Jozsef Andor.

Paşii de a vinde terenul statului ungar sunt foarte simpli

“După ce sistemul va deveni funcţional, doritorul nu are altceva de făcut decât să caute cea mai apropiată reprezentanţă a noastră. Un reprezentant de-al nostru se va deplasa la faţa locului şi va evalua pământul. În funcţie de asta, îi vom face o ofertă. Dacă nu va fi mulţumit, atunci poate încerca pe piaţa liberă. Dacă va accepta, atunci, cum am amintit, va beneficia de renta viageră, pământul şi dreptul de folosinţă urmând să rămână pe numele lui până la sfârşitul vieţii.”

– mai spune diplomatul maghiar.

Ungaria are deja strategii şi pentru fondul forestier şi de ape minerale din România

“Singura diferenţă este că aceste strategii nu au fost gândite la Budapesta, ci au fost elaborate chiar de autorităţile locale din Ţinutul Secuiesc. Văzând cu ce rapiditate dispare fondul forestier, ei au apelat la statul ungar pentru ajutor. Multe primării dispun de propriile păduri, sunt incapabile să le managerieze, dar nici nu vor să le vândă. Vreau să amintesc aici şi de apele minerale, o oportunitate nouă de care încă foarte puţini ştiu. Nu mă refer la râuri şi lacuri, ci la izvoarele de ape minerale mai mult sau mai puţin exploatate. Este inadmisibil ca o apă minerală renumită precum Biborţeni să intre în faliment, când apele minerale îşi trăiesc perioada de renaştere în toată Europa.”

– mai spune diplomatul maghiar.

Război diplomatic?

El consideră că nu există nici un motiv pentru o “reacţie isterică a naţionalismului românesc”.

“Nu ne temem că ar putea apărea un război diplomatic, deoarece noi sprijinim doar drepturi fundamentale din cadrul Uniunii Europene. Acestea au fost acceptate de ambele ţări, atât România, cât şi Ungaria, cu amendamentul că legea agrară din România este construită pe modelul din Ungaria. Dacă statul român poate proteja terenurile şi ţăranii activi, atunci e foarte bine. Dar dacă nu este capabilă să ofere nimic pentru anumite terenuri, atunci piaţa e liberă şi poate cumpăra oricine, nu trebuie neapărat să fie maghiar, poate să fie danez sau francez.”

– a încheiat reprezentantul Ambasadei Ungariei de la Bucureşti.

Lasă un comentariu

Niciun comentariu până acum.

Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s