Victor Ponta și gașca sa, ar urma să primească, 300.000.000 EURO MITĂ pentru Roșia Montană


 

300-MILIOANE-euro-MITĂ-pentru-Roșia-Montană

Traian Băsescu a sugerat, luni 2 septembrie, că Victor Ponta a primit bani de la compania Gabriel Resources pentru a aproba exploatarea de la Roşia Montană. Enunţul a fost făcut sub forma unei întrebări retorice.

Conform unor surse din Serviciile Secrete

Chestiunea exploatării Roşia Montană era un subiect pe care Victor Ponta şi George Sörös l-au discutat, atît direct, cît şi prin intermediari, încă de la începutul acestui an, veriga de comunicare reprezentînd-o Daciana Sîrbu şi grupul de europarlamentari PSD şi PNL din Parlamentul European. Pentru a putea controla această afacere, ce riscă să i se spargă în cap, în aprilie 2013, Ponta a mutat decizia în curtea prietenului şi colegului de avocatură Dan Şova. Astfel, prin înfiinţarea unei noi companii, care să se ocupe exclusiv de proiectul Roşia Montană şi care să funcţioneze doar în subordinea ministrului delegat pentru Marile Proiecte şi investiţii străine, Dan Şova, se încearcă păcălirea opiniei publice. Ulterior, discuţiile cu George Sörös şi afacerea în sine i-au fost pasate direct lui Dan Şova, care, prin intermediul unor parteneri englezi (o casă de avocatură din Londra), a negociat modul în care va fi dată şpaga.

Aceleaşi surse spun că partenerii englezi ai lui Şova, care negociază cu avocaţii lui Sörös şi ale căror nume sînt, deocamdată, secrete, urmăresc să scoată de la Sörös 300 de milioane de euro, bani ce urmează a fi plătiţi astfel: 100 de milioane avans, în momentul în care exploatarea va demara, şi alte 200 de milioane în următorul an de zile. Cel mai probabil, banii vor fi daţi ca plată în cadrul anumitor contracte de consultanţă şi lobby şi vor fi plătiţi în conturile unor firme off-shore.

Acestea sînt informaţiile existente la nivelul anumitor grupuri din Serviciile Secrete şi pe care Traian Băsescu le cunoaşte, cu siguranţă

Însă el ezită să facă afirmaţii directe, cu privire la şpaga pe care o vor lua Victor Ponta şi Dan Şova. Aceeaşi ezitare este dată şi de alte circumstanţe, care, dacă ar ieşi oficial la suprafaţă, i-ar da numai dureri de cap Matrozului. Astfel, după cum se ştie, Serviciile Secrete americane sînt interesate în deschiderea exploatării de la Roşia Montană, prin intermediul agentului CIA George Sörös, iar darea în vileag a legăturilor afacerii l-ar pune pe o poziţie proastă cu stăpînii şi protectorii săi. Mai mult, Sörös a fost unul dintre cei mai darnici sponsori ai campaniilor sale electorale, numai în 2009 ungurul băgînd, neoficial, în realegerea lui Traian Băsescu 150 de milioane de euro, dar Basescu i-a tras ţeapă, nereuşind nici să urnească exploatarea de la Roşia Montană, dar nici să cumpere, de la firmele controlate de miliardarul ungur, celebrele avioane F16, casate de armata americană.

 

Autorităţile din Marea Britanie şi Statele Unite îl suspectează de dare de mită pe Beny Steinmetz, acţionar indirect la RMGC, cercetat într-un al şaselea caz de corupţie

Unul dintre acţionarii Gabriel Resources, companie care deţine pachetul majoritar de acţiuni la Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), miliardarul israelian Beny Steinmetz, este cercetat de autorităţile din Marea Britanie şi Statele Unite, suspectat fiind de înaltă corupţie, în urma unor sesizări privind posibile fapte de dare de mită în vederea asigurării drepturilor miniere în Guineea. Prin aceste noi investigaţii, numărul ţărilor în care miliardarul este investigat ajunge la şase.

Acesta fiind contextul, site-ul corectnews.com pune întrebarea: dacă Beny Steinmetz a mituit în alte state ale lumii înalţi funcţionari publici şi demnitari (pentru a ajunge la zăcămintele de aur), de ce în România ar fi făcut excepţie?

Beny Steinmetz a făcut bani din diamante şi aurBeny Steinmetz a făcut bani din diamante şi aur

Beny Steinmetz controlează a doua avere din Israel, estimată de Forbes la şase miliarde de dolari.
Steinmetz a făcut bani din diamante şi aur şi a vândut în 2010 grupului brazilian Vale, pentru 2,5 miliarde de dolari, 51% din acţiunile companiei sale din Guineea, care se ocupa cu mineritul fierului. Zăcămintele preluate de Vale sunt considerate printre cele mai mari rezerve de minereu de fier din lume.
Steinmetz mai are afaceri în imobiliare, inclusiv în România, unde este implicat, în Bucureşti, în proiectul rezidenţial West Park din Militari, prin intermediul firmei Seven Hills. Forbes notează că omul de afaceri nu a avut la fel de mult noroc în imobiliare precum în industria metalelor şi pietrelor preţioase, viabilitatea companiilor sale Scorpio şi Five Mounts fiind pusă sub semnul întrebării de auditori.

Cine sunt marii miliardari ai lumii, acţionari la Gabriel Resources?

Gabriel ResourcesÎn spatele firmei canadiene Gabriel Resources, care deţine peste 80% din acţiunile Roşia Montană Gold Corporation, se regăsesc nume mari din business-ul mondial, precum John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan, care au investit sute de milioane de dolari în proiectul minier din Apuseni.
Gabriel Resources anunţa la sfârşitul anului 2009 că Paulson & Co. şi Electrum Strategic Holdings deţin câte 18% din acţiuni, urmate de Newmont Mining Corp (SUA), unul dintre cei mai mari producători de aur din lume, şi BSG Capital Markets, parte a Beny Steinmetz Group (BSG), cu 9% din tiluri.
BSG îşi poate dubla numărul de acţiuni deţinute prin exercitarea, până la sfârşitul acestui an, a unei opţiuni care i-ar asigura lui Steinmetz 16% din capitalul Gabriel Resources, diminuând în acelaşi timp participaţiile Paulson & Co., Electrum şi Newmont la 17%, 17%, respectiv 14%.
Paulson & Co. este fondul de hedging al cunoscutului miliardar american John Paulson, iar Electrum face parte din grupul de companii controlat de Thomas Kaplan, un investitor important în proiecte aurifere.
Practic, toţi acţionarii cunoscuţi ai Gabriel sunt mari investitori în aur şi au făcut o bună parte din avere prin astfel de afaceri.

Şeful grupării despre care se spune că face şi desface guverne vine joi la Bucureşti, la invitaţia lui Isărescu şi a Clubului de la Roma. În aceeaşi zi, peste ocean, se decide soarta economiei mondiale


imagesetienne_davignon_la_clau

Vicontele Etienne Davignon, unul dintre cele mai influente personaje la nivel politic din lume, seful masoneriei si jigodie mondiala,  vine joi la Bucureşti pentru a ţine un discurs la BNR cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei Române pentru Clubul de la Roma.

Pe lângă Davignon, la conferinţă va mai participa şi Ugo Bardi, profesor la Universitatea din Florenţa şi membru marcant al Clubului de la Roma.

Clubul de la Roma a fost înfiinţat în 1968 în Italia, propunându-şi să îi aducă la aceeaşi masă pe principalii lideri politici ai lumii.

 

Înainte de 1989, din Clubul de la Roma a făcut parte şi Mircea Maliţa, fost ministru al învăţământului în regimul lui Nicolae Ceauşescu.

După 1990, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a fost şi el inclus pe lista membrilor Clubului de la Roma, precum şi în clubul Bilderberg.

Secretarul General al Clubul din România este Liviu Tudor, unul dintre cei mai importanţi proprietari şi dezvoltatori imobiliari din Bucureşti.

Folclorul spune că Grupul Bildenberg are capacitatea de a alege viitorii lideri politici ai lumii.

Vicontele Etienne Davignon este Preşedintele Grupului Bilderberg, o organizaţie care include lideri politici din lumea occidentală, oameni de afaceri şi academicieni. Reuniunile grupului au loc anual, începând din 1954. Fondatorii grupului Bildenberg au fost magnaţii David Rockefeller şi familia de bancheri Rotschild.

Joi, 17 octombrie, este ziua limită până la care Congresul american trebuie să ajungă la un acord cu guvernul pentru majorarea plafonului de îndatorare. Dacă până la această dată cele două părţi nu ajung la un acord, SUA va intra în incapacitate de plată (default) pentru prima dată după mai bine de două secole.

PRIMA TRADARE : ROMANIA PUSA PE TAVA DE ISARESCU LA INCEPUTUL ANILOR 90


 Statele Unite au declasificat o scrisoare a lui Mugur Isărescu către Banca Federală. Inceputurile vanzarii Romaniei.

                 ZIUAnews vă prezintă o scrisoare primită de la guvernatorul BNR, de Banca Federală. În documentul declasificat de americani, datat, cel mai probabil, la începutul anilor ‘90, Mugur Isărescu își expune intențiile pe termen lung cu privire la România. În planul lui Isărescu, este schițată privatizarea economiei românești. Șeful BNR vorbește despre intențiile sale privind “reformarea sistemului economic și bancar” din România și Europa de Est. O scrisoare adresată de guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, către conducerea Trezoreriei SUA (Federal Reserve – FED), filiala Kansas, a fost, recent, declasificată. Tonul folosit de guvernatorul BNR în document trădează curtoazia acestuia. Isărescu prezintă starea naţiunii şi a economiei româneşti în perioada post-decembristă, subliniind şi angajamentele pe care guvernatorul BNR și le-a asumat în fața celor de la FED. În document se vorbeşte despre privatizări, despre asistenţa acordată României de FMI şi BM, dar şi despre politicile monetare care vor fi aplicate monedei naţionale.

Citind documentul, nu am putut să tragem decât o singură concluzie: această scrisoare este primul înscris care atestă începutul vânzării României către puterile occidentale sau, dacă nu vânzarea, măcar punerea la dispoziţia marilor puteri a economiei româneşti, a politicilor fiscale şi, implicit, a celor sociale. Interesant este faptul că scrisoarea a apărut pe site-ul FED New York, zilele acestea, motivul desecretizării regăsindu-se, credem noi, în prevederile legislaţiei americane.

Nota: De retinut ca revolutia l-a prins pe Mugur Isarescu in SUA unde lucre la Institutul de Economie Mondiala, fiind trimis apoi repede la Bucuresti sa “modeleze” economia Romaniei.

ZIUAnews vă prezintă, în exclusivitate, traducerea integrală a scrisorii

“În primul rând, permiteți-mi mie și domnului Urdea (n.r. – predecesorul lui Mugur Isărescu la conducerea BNR) să mulțumim Federal Reserve Bank of Kansas City pentru această imensă oportunitate. Participarea, de anul trecut, la o conferință internațională în care s-a discutat despre reformele radicale din sistemul economic și bancar din România a fost nu numai peste posibilitățile noastre, ci și peste visurile noastre.

Subiectul despre care discutăm acum este foarte complex și eu nu pot pretinde să îl tratez în mod comprehensiv. Prefer, în loc, să vă prezint câteva idei personale despre conceptul nostru de convertibilitate. În același timp, o să încerc să încep prin reformarea sistemului economic și bancar, nu numai în România, ci, de asemenea, și în statele din Europa de Est.

Împărtășim opinia potrivit căreia diferențele economice și situațiile politice din țările din Europa Centrală și de Est necesită abordări diferite. În ceea ce privește situația României, credem că singurul mod efectiv în care s-ar putea face, în mod real, o tranziție de la o economie centralizată la o economie de piață, ar trebui să fie axat pe trei planuri. În primul rând, trebuie să dezmembrăm instituțiile centrale de planificare și controlul lor rigid asupra prețurilor, salariilor, precum și asupra altor variabile economice și să punem în locul lor instituțiile de piață potrivite.

În acest sens, în opinia noastră, este esențială reforma radicală a sistemului bancar. În al doilea rând, trebuie să convertim proprietatea (bunurile) și să promovăm sectorul privat. Aici, în opinia noastră, esențial în acest proces este transformarea companiilor de stat. În al treilea rând, trebuie să construim plasa de siguranță în sistemul de asigurări sociale, potrivită pentru mecanismele unei economii de piață.

Pentru România, acesta este un punct cu atât mai important, pentru că populația României a suferit prea mult, mai ales în ultima decadă – decada nebuniei – și suntem foarte siguri că orice tranziție de succes către o economie de piață depinde de evitarea producerii de noi suferințe populației din România. În ceea ce privește convertibilitatea, suntem întru totul de acord cu conceptul prezentat de domnul Bergsten și de domnul Williamson, cu privire la modalitatea actuală de convertire și importanța convertirii valutei (circulație monetară) pentru economiile de piață emergente din Europa de Est.

Un aspect bun, subliniat de autori, este că planificarea centralizată a fost caracterizată nu doar prin imposibilitatea de a converti moneda, dar și de imposibilitatea de a converti bunurile. Ar trebui să adaug că inconvertibilitatea în România a atins un adevărat vârf în ultimii ani ai regimului anterior. Biletele de bancă au devenit din ce în ce mai mult bilete de loterie. Cu noroc și multă răbdare, se presupunea că vor cumpăra ceva bunuri, de multe ori nu chiar pe cele dorite. Abordarea noastră legată de convertibilitate este corelată cu secvențele generale din reformele economică și bancară din România.

Prefer abordarea secvențială, în locul celei de “bing bang” sau a celei graduale. Pentru aceasta, trebuie să ținem cont de prioritățile României. România a fost, cu excepția Albaniei, cea din urmă țară din Europa de Est care a mers spre democrație și spre o economie de piață. Am început, în decembrie 1989, cu cel mai centralizat și mai rigid sistem economic și cu o adevărată dictatură. Apoi, am avut o revoluție însângerată, care, din nefericire, a fost urmată de șase luni de vid politic și neliniști sociale. Dacă e să privesc partea pozitivă a revoluției din România, am descoperit că dispariția Partidului Comunist, în cea mai fierbinte zi din decembrie, a eliminat toate obstacolele ideologice împotriva cărora am luptat. Există un consens național pentru democrație și pentru o economie de piață. Guvernul nou ales este puternic determinat să acționeze rapid în această direcție.

Ce am făcut, deja, până în acest moment? Actul de Conversie a întreprinderilor de stat a fost dezbătut și a trecut acum câteva luni prin noul Parlament al României. În concordanță cu acesta, trei sferturi din întreprinderile de stat au devenit companii comerciale, a căror privatizare este dorită în totalitate, de-a lungul unei perioade mai lungi de timp, începând, cel mai probabil, din această toamnă.

Ultimul sfert din întreprinderile de stat, dintre care, cele mai multe asigură utilități publice, au devenit companii autonome, deținute de stat. Mai devreme, în martie acest an, alte două legi majore au fost trecute prin Guvernul provizoriu. Una a permis și a promovat înființarea unor companii noi, private, iar cealaltă a relaxat, în mod semnificativ, regulile cu privire la investițiile străine în România.

Ce ne așteaptă în viitorul apropiat? Construim legi privind reformarea radicală a sistemului bancar românesc – avem asistență de la Banca Mondială și FMI în acest capitol. Sperăm că legea privind reforma sistemului bancar va trece nu mai târziu de sfârșitul acestui an. De asemenea, pregătim proiectul de lege cu privire la plasa de siguranță în sistemul de asigurări. Obținerea convertibilității monezii României este văzută în acest context, al reformei economice interne și al reformei sistemului bancar.

Instituțiile specifice și cadrul general legal pentru convertibilitate vor fi create, în principal, prin reforme bancare. În plus, împărtășim opinia domnului Bergsten și pe aceea a domnului Williamson cu privire la faptul că introducerea, deopotrivă, a convertibilității bunurilor și a convertibilității monedei, în mod conexat, este o idee bună. De aceea, eu consider că legea Conversiei întreprinderilor de stat este critică.

Abordarea noastră cu privire la convertibilitate, gradualism rapid, este bazată pe licitație de monedă și retenție de conturi. Cadrul legal pentru stabilirea retenției conturilor a fost deja fixat prin Actul de Conversie și prin Actul Antreprenorilor Privați. Potrivit acestor legi, companiile românești au voie să rețină 30 la sută din profiturile schimbului internațional iar, din februarie anul viitor, 50 la sută. Probabil că mai avem nevoie de niște calificări tehnice, în acest moment.

Ne pregătim pentru cadrul legal pentru schimburile internaționale prin licitație, pe care plănuim să le ținem de două ori pe lună, începând cu luna octombrie a acestui an. Companiile românești care au nevoie de valută vor cumpăra de la cei care o au. Rata de schimb la licitație, în opinia noastră, nu va afecta (și vom încerca să nu afecteze) rata oficială de schimb sau alte tranzacții comerciale.

Permiteți-mi să detaliez puțin această chestiune, care a fost mult dezbătută de economiștii români și a beneficiat de sfatul FMI. În opinia noastră, ambele instrumente au potențial, dacă sunt utilizate corect și temporar, pentru că introduc o marjă mare de liberalizare a schimbului și a sistemului de schimb valutar, pavând drumul spre convertibilitate. Consider că următoarele condiții sunt necesare pentru îndeplinirea acestui scop:

Pentru conturile curente:

Să asigurăm un nivel de menținere substanțial, cel puțin 30 la sută sau poate 50 la sută (acesta a fost un punct dezbătut)

Să fie nediscriminatoriu, să se aplice în mod egal în mai multe domenii ale economiei și

Să exceptăm de la regulile de licențiere acele importuri care sunt finanțate de retragerile din aceste conturi

Pentru licitațiile de schimburi străine:

Să fie considerat un corelativ necesar al conturilor obișnuite, pentru a asigura o alocare mai rațională a schimburilor străine rare

Să evităm barierele administrative la cerere (de exemplu, prin limitarea persoanelor care pot licita sau sumele care pot fi limitate), evitând, astfel, corupția

Să limităm diferența dintre rata de schimb oficială și cea de la licitații și

Să extindăm licitațiile cât de repede se poate, cu misiunea de a le utiliza ca o sursă cheie de informații pentru stabilirea unei rate de schimb unice.

Desigur, pentru a obține convertibilitatea pentru moneda națională a României, trebuie să continuăm ceea ce deja am început, de la începutul acestui an – aceasta este corectarea supraevaluării substanțiale a monedei naționale. Am fost devalorizați semnificativ o dată și poate vom mai fi în această situație în această toamnă. În același timp, trebuie să stabilim un regim al ratei de schimb valutar potrivit. În opinia mea personală – dezbătută până acum în România – aceasta poate fi făcută prin aranjarea (stabilirea) unui coș de monede, dar vreau să spun, o aranjare (stabilire) foarte flexibilă”.

Ce este Federal Reserve

Constituţia americană de la 1787 interzice explicit înfiinţarea unei Bănci Naţionale a Statelor Unite. Dar, la începutul secolului trecut, s-a forţat crearea unei Bănci Centrale numite Federal Reserve (FED), invocându-se stabilitatea economică. Astfel, FED(o banca detinuta de actionari private) a apărut în urma unei false crize financiare, declanşate de bancherul J. P. Morgan.

În 1907, acesta a început să răspândească zvonul că băncile au difficultăţi şi nu vor mai putea face rambursări. S-a creat panică, toată lumea s-a înghesuit să îşi retragă depozitele din bănci, lucru ce a dus la falimente în lanţ (aproape 5.400 de bănci au dispărut atunci).

Apoi, Congresul american a demarat o anchetă, pentru a stabili care este cauza acestui dezastru şi cum poate fi el evitat. Comisia însărcinată cu această misiune era condusă de senatorul Nelson Aldrich. Acesta era liderul partidei republicane din Senat, dar şi omul celor mai puternici bancheri americani.

Aldrich a propus, ca soluţie “salvatoare”, crearea unei Bănci Centrale care să apere SUA de dezastru. În 1910, Federal Reserve Act a fost semnat iniţial, nu de legislatorii americani, aşa cum era firesc, ci de bancheri, în cadrul unei întâlniri secrete, organizate în casa lui J.P. Morgan din Jekyll Island. Apoi, documentul i-a fost dat lui Aldrich, care l-a prezentat Congresului.

La început, nu a avut sorţi de izbândă, dar, în 1913, când Woodrow Wilson a devenit preşedinte al SUA, a fost aprobat. În schimbul susţinerii financiare şi politice în alegeri, Wilson le promisese bancherilor că, odată ajuns preşedinte, va aproba, fără să clipească, constituirea Federal Reserve.

Cu două zile înainte de Crăciun, când o mare parte din membrii Congresului american nu erau prezenţi, Federal Reserve Act a fost transformat în lege, fiind aprobat de Congres şi de preşedintele SUA. Senatorul Louis McFadden spunea, în 1932, în Congresul american:

“Prin constituirea Federal Reserve a fost construit un sistem bancar mondial. Un superstat controlat de bancherii internaţionali, care acţionează împreună, pentru a transforma lumea în sclavul lor. Federal Reserve a uzurpat Guvernul”.

Trăim vremuri istorice! Suntem contemporani cu moartea unui stat…


romania-hartanita-1024x819

Și statele mor, nu doar oamenii, doar că moartea lor este mai lentă și dureroasă.. Trăim, fără ca noi să vrem acest fapt, vremuri istorice. Suntem contemporani cu mortea unui stat, statul nostru, România…

Grele și rușinoase timpuri am ajuns! Nu înțeleg ce blestem poartă pe umeri acest neam de este condus și culmea, acceptă acest fapt cu o seninătate și liniște vecină cu demența, de o “clasă politică” ce nu face altceva decât să trădeze și să fure!! Poporul român, statul român, se află în fața unei răscruci a destinului și doar o minune ar putea să ne mai salveze. Cutia Pandorei a fost deschisă de ceva vreme de infractorii politici care conduc acest stat de peste 2 decenii. Suntem, cu tot regretul spun acest lucru, într-una dintre cele mai negre perioade din istoria României. Tare îmi pare că aceste manifestări vestesc tot ce-i mai rău pentru România și poporul român, suntem la finalul existenței acestui stat, iar acum ne dăm ultima suflare!

După trădarea națională săvârșită de guvernanți în cazul Roșia Montană, trădare pe care Ceaușescu ar fi pedepsit-o, cel mai sigur, cu executarea vinovaților, încă o trădare bate la ușa acestui ponta cât și a băsescului – recunoașterea “ținutului secuiesc”. Politicienii mafioți de astăzi țin insistent să își aducă contribuția la distrugerea acestei tări și să intre în istorie prin trădările aducătoare, probabil, de mulți bani, pe care le săvârșesc! Nu de mult am scris asta:

Au vândut totul, fabrici, uzine, petrolul și gazele naturale. Acum vând aurul țării, la fel, adică pe nimic! În curând ne vor ucide prin gazele de șist VEZI AICI VIDEO DRAMATIC. Folosesc același procedeu, în fond, peștoii mari sunt aceiași politicieni care devalizează România de 23 de ani. Totul sub singurul argument al foamei, al foamei lor de bani, de comisioane și sub auspiciul înaltei trădări naționale. ȘPAGA, foamea de șpagă a acestor politicieni contemporani ne va duce (dacă nu și suntem deja!) la pieire, ca popor și ca nație!

Uitați-vă la ei, MAFIE scrie pe frunte lor! Toți s-au rotit, au furat și acum se lăfăie sfidător  în lux ca prosperi “oameni de afaceri”, după cum se pretind (afaceri cu statul).

Click AICI pentru a da LIKE paginii CETĂȚENII UNIȚI

Tot ce au construit înaintașii nostri, tot efortul și suduoarea depusă de bunicii și moșii noștri, tot sângele vărsat pe câmpul de luptă de eroii țării, toata suferința acestui popor și toate râurile de lacrimi amestecate cu sânge ce s-au scurs, nu mai valorează, astăzi, nimic pentru noii guvernatori ai unei Românii aflată sub ocupație straină. Ocupația este cu acceptul – desigur- al acestor lichele care ne conduc – bănui că ei s-au oferit să predea statul! De ce suntem sub ocupație?! În schimbul  îmbogățirii familiilor lor, acești trădători au acceptat să ofere țara pe tavă străinilor și să le implementeze interesele, indiferent care sunt acestea, fără să scripțească!

România este subminată din interior de liderii republicii și atacată din toate părțile în afară și din afară.

În țară, beizadelele și progeniturile foștilor comuniști, în prezent personalități cu puternice “convingeri democratice”, controlează totul. Societatea civilă nu există, poporul nu reacționează la nimic, este îndobitocit, flămânzit, murdar, furat, înfricoșat, dar răsplătit din când în când, de cei care îl fură, cu ajutoare sociale, pentru a-l face să depindă de mediul politic. Eșaloanele 2 și 3 al pcr controlează și căpușează totul în acest stat. În 1989, Ceaușescu a murit, dar lingăii săi ne conduc și acum cu mână forte.

http://proiectromania.wordpress.com