NOUA ORDINE MONDIALA VA INCEPE IMEDIAT CU DIZOLVAREA GUVERNULUI GRECESC SI PRELUAREA ATRIBUTIILOR ACESTUIA DE CATRE ELITE.


Situaţia Greciei pare să devină din ce în ce mai complicată. Liderii europeni anunţă condiţii dure pentru ca elenii să primească un nou ajutor financiar.

Potrivit Financial Times, grecilor li se vor impune condiţii şocante pentru a beneficia de un nou acord financiar. Autorităţi din afara ţării vor prelua controlul asupra colectării taxelor şi impozitelor, dar şi în cazul privatizărilor. Noile măsuri de austeritate ar putea fi impuse din afara ţării, iar Grecia ar putea rămâne, temporar, fără Guvern. Deocamdată autorităţile internaţionale şi cele elene nu au confirmat informaţiile.

Grecia speră să obţină din vânzarea unor companii de stat și a unor proprietăți 50 de miliarde de euro până în 2015. În perioada 2011-2013, statul elen are în plan atragerea a 15 miliarde de euro, după vânzarea mai multor porturi, aeroporturi, dar şi a unui cazino, potrivit Business Insider.

Citeşte Ce vinde Grecia ca să scape de faliment

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a respins duminică informaţiile conform cărora Grecia ar fi ratat toate ţintele fiscale stabilite în programul internaţional de finanţare.

„Informaţiile recente din presă referitoare la concluziile misiunii de evaluare sunt neadevărate”, a afirmat un purtător de cuvânt al FMI într-un comunicat.

El a arătat că discuţiile cu autorităţile elene continuă, realizează progrese şi se vor încheia în curând.

Săptămânalul german Spiegel a relatat sâmbătă că delegaţii FMI, ai Comisiei Europene (CE) şi ai Băncii Centrale Europene (BCE) au scris în raportul care va fi prezentat săptămâna viitoare că Grecia a ratat toate ţintele bugetare convenite în planul de susţinere de 110 miliarde de euro, convenit anul trecut.

Preşedintele Eurogroup, Jean-Claude Juncker, a avertizat, joi, că FMI ar putea să nu aprobe Greciei a cincea tranşă de împrumut, întrucât statul elen nu are garanţii de refinanţare pe următoarele 12 luni.

Vineri, liderii partidelor politice din Grecia nu au reuşit să cadă de acord asupra noului plan de austeritate al premierului socialist Georgios Papandreou, care încearcă să convingă FMI-ul să continue acordarea următoarelor tranşe din împrumutul contractat anul trecut.

Liderul conservator Antonis Samaras a respins noile propuneri de austeritate ale guvernului, spunând că ar „zdrobi economia Greciei şi ar distruge societatea elenă”.

Oficialii Uniunii Europene îndemnaseră clasa politică de la Atena să ajungă la consens în privinţa noului pachet de măsuri de austeritate, care include alte reduceri bugetare, în valoare de 6 miliarde de euro, şi un plan de accelerare a vânzării unor proprietăţi ale statului, în valoare de 50 de miliarde de euro.

Reducerile salariale şi creşterea taxelor pe care guvernul Papandreou le-a impus în urma împrumutului de anul trecut au generat ample mişcări greviste şi proteste de stradă, ceea ce complică şansele obţinerii unui compromis în privinţa noului plan.

Preşedintele Eurogrup, premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, a avertizat că FMI ar putea să înceteze acordarea următoarelor tranşe din împrumut, întrucât Grecia nu oferă suficiente garanţii în privinţa solvabilităţii sale pentru anul viitor.

Guvernul lui Papandreou a început joi un program de privatizări, dar Juncker a spus că acest plan trebuie să fie mai ambiţios.

Atena aşteaptă ca la 29 iunie să-i fie acordată o nouă tranşă din împrumut, în valoare de 12 miliarde de euro, dintre care 3,3 miliarde de euro trebuie să vină de la FMI. Aceasta ar fi cea de-a cincea tranşă din împrumutul de 110 de miliarde de euro pe care l-a obţinut anul trecut de la UE şi FMI.

FMI nu şi-a dat încă acordul final pentru deblocarea tranşei, iar Juncker spune că probabil organizaţia financiară internaţională presupune că dacă nu va acorda banii, o va face în schimb UE. Ţări precum Germania, Finlanda, Olanda s-ar putea opune unui astfel de demers, a avertizat Juncker.

Într-un interviu acordat cotidianului Aachener Zeitung, preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a cerut, la rândul său, Greciei să-şi asigure stabilitatea financiară. „Grecia trebuie să implementeze programul deplin şi riguros, este foarte important să corectăm greşelile din trecut”, a spus Trichet.

Potrivit planului de salvare, Grecia ar trebui să împrumute 24 de miliarde de euro de pe pieţele financiare. Totuşi, Grecia şi-a ratat ţintele de reducere a deficitului, iar şansele de a împrumuta bani anul viitor sunt foarte mici.

FMI ar dori ca UE să accepte eliminarea acestui neajuns printr-un al doilea împrumut, dacă va fi necesar, dar foarte probabil contribuabilii din nordul Europei nu ar accepta o nouă finanţare a Greciei.

Dacă inspectorii UE şi FMI din Atena vor putea fi convinşi de noile măsuri de austeritate prevăzute de Grecia, nu va fi nicio problemă cu acordarea următoarelor tranşe din împrumut, a declarat un purtător de cuvânt al lui Juncker.

Cutia Pandorei e la greci: Neplata unui singur cent datorat ar însemna sfârşitul euro

Grecia mai are bani doar până pe 18 iulie, şi dacă nu găseşte finanţare va intra în default. De măsurile pe care le vor lua până atunci FMI, UE şi BCE depinde viitorul zonei euro.

Grecia are o datorie publică de aproape 160% din PIB. Când o ţară nu are control asupra monedei pe care o foloseşte, o datorie publică de acest nivel înseamnă o uriaşă problemă. Elenii au fost salvaţi de la faliment anul trecut, când troika FMI, UE şi BCE a pus la cale un plan de finanţare de 110 miliarde de euro – din care 45 miliarde eliberate imediat – în schimbul unor măsuri dure de austeritate şi a unei dobânzi anuale de 5%.

Din mai 2010 şi până acum, grecii nu au mai avut nevoie –şi nici nu ar fi putut – să se împrumute de pe pieţele financiare internaţionale. Trezoreria şi-a mai completat veniturile cu împrumuturi de la băncile locale, care în schimbul banilor au primit bonduri, pe care le-au folosit la rândul lor drept colateral pentru finanţarea pe termen scurt de la Banca Centrală Europeană, lucru care le ajută să supravieţuiască.

Acordul FMI/UE prevedea ca Grecia să se împrumute de pe pieţele internaţionale începând cu anul viitor. Însă randamentele de pe piaţa secundară sunt uriaşe şi arată că ţara nu ar putea susţine asemenea împrumuturi. Astfel că fără bani de la investitorii privaţi, Grecia are nevoie de banii contribuabililor ţărilor din Eurozonă şi de cei de la FMI.

Arestarea lui Dominic Strauss-Khan şi vidul de putere de la fruntea FMI au împotmolit cumva tratativele dintre Fond, UE şi Grecia. FMI vrea o politică mai puţin dură faţă de Grecia, în timp ce UE, în special Germania, vrea ca măsurile de austeritate să se aplice strict şi ca grecii să facă sacrificii mai mari pentru a arăta că merită banii europenilor. Însă, atunci când discuţiile stagnează, pieţele financiare se agită şi agenţiile de rating reacţionează.

În urmă cu două săptămâni, zvonurile privind o posibilă restructurare a datoriei publice a Greciei – în care creditorii să accepte pierderi – s-au intensificat. Jurnaliştii de la publicaţia germană Der Spiegel au aflat atunci despre o întâlnire de urgenţă a câtorva oficiali ai statelor membre din zona euro, pe agenda căreia era trecută şi posibila restructurare a datoriei suverane a Greciei.

Jean-Claude Juncker, premierul Luxemburgului şi preşedintele Eurogroup-ului nega la acel moment existenţa întâlnirii. Într-un interviu publicat luni de publicaţia germană, prins cu minciuna, Junker declara că nu a vrut la acel moment să recunoască întâlnirea de taină pentru că pieţele financiare sunt nervoase şi iraţionale şi ar fi reacţionat urât.

De asemenea, preşedintele Eurozonei a negat faptul că Atena este falită şi că declararea falimentului nu este o soluţie.

“Dacă Grecia şi-ar declara falimentul mâine, ţara nu ar mai avea acces la pieţele financiare internaţionale pentru mulţi ani, şi cei mai importanţi creditori ai săi, băncile din Germania şi Europa, ar avea probleme enorme – cu consecinţe incalculabile pentru pieţele financiare (…) Suntem în continuare în mijlocul unei crize globale. Avem de-a face, în mare, cu pieţe iraţionale, investitori nervoşi şi agenţii de rating a căror concluzii nu fac întotdeauna sens. Aşa că rămân la argumentul meu: în cazul unui faliment naţional, cu o restructurare subsecventă a datoriei, am da drumul unui duh din lampă fără să ştim în ce direcţie va zbura”, declara Junker jurnaliştilor de la Der Speigel.

Junker foloseşte termenul de “restructurare uşoară” (soft restructuring) pentru a descrie procesul pe care îl vrea pentru Grecia. Asta înseamnă că după ce grecii vor trece prin austeritatea şi consolidarea fiscală pe care le-au promis, se poate discuta o reducere a ratelor de dobândă plătite creditorilor instituţionali şi privaţi, cu condiţia ca agenţiile de rating să nu considere asta un default. În acest scenariu, “băncile ar trebui să scoată din bilanţuri creanţe de miliarde, cu consecinţe incalculabile asupra pieţei de capital”.

Fitch, Standard & Poor’s şi Moody’s au reacţionat şi au băgat şi mai mult în junk ratingul Greciei, menţionând clar că o restructurare a datoriei suverane, oricât de mică, este echivalentul unui default (incapacitate de plată), drept urmare Grecia va fi cotată ca atare. Când pe o ţară este pusă o astfel de etichetă, finanţarea privată nu mai este o soluţie.

Obligaţiunile greceşti cu scadenţa la 2 ani au ajuns la o dobândă record de 27%, cele cu scadenţa la 5 ani la 18%. În acelaşi timp, ce cele cu scadenţa la 10 ani sunt la nivelul de 17%. Spre comparaţie, Germania se împrumută cu 1,71%, 2,38%, respectiv 3,07% la maturităţile înşirate mai sus.

BCE a declarat deja că se opune oricărei restructurări a datoriei suverane. Poziţia Băncii centrale a fost foarte tranşantă: dacă Grecia nu-şi plăteşte în întreg datoria, atunci bondurile greceşti nu vor mai fi acceptate drept colateral. Asta îneamnă că băncile greceşti nu se vor mai putea împrumuta de la BCE şi vor falimenta.

Altă problemă în cazul în care grecii aleg să taie din veniturile investitorilor în bonduri este aceea a contagiunii. Scenariul în care Irlanda, Portugalia ori Spania sunt contaminate şi ele de un default al Greciei este unul foarte credibil, dacă ne uităm la mecanismul prin care s-a făcut până acum contagiunea. După ce Grecia a ieşit în faţa reflectoarelor la începutul lui 2010, a trecut puţin timp pentru a primi bailout-ul. După Grecia, investitorii şi-au mutat atenţia asupra Irlandei, Portugaliei şi Spaniei – singura care a rezistat bailout-ului. Dacă Grecia decide să cauzeze pierderi investitorilor care s-au bucurat de randamentele mari, atunci există şanse să asistăm la spargerea zonei euro.

„Moody’s consideră că un default ar avea implicaţii adverse asupra ratingului de credit al Greciei, posibil şi a altor state europene aflate sub presiune, şi asupra băncilor elene, indiferent de eforturile de a ajunge la un deznodământ ordonat”, se arată într-un comunicat al agenţiei de rating trasmis publicităţii marţi. “Moody’s consideră că ratingurile lor vor fi afectate invariabil, indiferent de mulţimea de forme pe care le-ar putea lua un default al Greciei. Asta ar conduce la polarizarea tot mai acută a ratingurilor în Europa, cu menţinerea scorurilor foarte bune ale ţărilor solide în timp ce statele cu probleme se vor lupta să rămână în categoria investment grade”, se mai arată în comunicat.

Pe de altă parte, Grecia ar putea să se împrumute şi mai mult, una dintre condiţiile vehiculate pentru acest lucru fiind ca grecii să garanteze cu activele statului împrumuturile. Într-o astfel de situaţie, grecii ar deveni şi mai îndatoraţi şi ar trebui să pună la bătaie proprietata de stat dacă vor ajunge în situaţia în care nu mai pot să plătească. De asemenea, mulţi se întreabă dacă, acceptând mai mulţi bani de la creditorii instituţionali, Grecia nu face decât să-şi prelungească agonia.

Grecii neagă faptul că ar avea în plan o restructurare a datoriei. Momentan, sunt ocupaţi cu reducerea cheltuielilor şi vânzarea activelor statului, din care ar vrea să strângă 50 miliarde euro în următorii 5 ani. Ministrul elen de Finanţe, George Papaconstantinou susţine că guvernul va lua imediat măsuri pentru vânzarea participaţiilor deţinute la OTE, Postbank, porturile din Atena şi Salonic, precum şi la compania de furnizare a apei din Salonic “pentru a concentra cea mai mare parte a sarcinilor financiare din prima parte a ambiţiosului program de privatizare”.

Defcitul Greciei a fost de 10,5% din PIB în 2010 şi ar trebui coborât la 7,5% din PIB până la sfârşitul anului şi la 1% până în 2015. Pentru a rezista însă până în 2015, Grecia are nevoie de bani. Fondurile statului se vor termina până pe 18 iulie, aşa că dacă finanţatorii Greciei nu se vor pune de acord să elibereze următoarea tranşă de 12 miliarde euro din acord, Grecia va intra în default.
Update 11:56UE ar putea bloca plata ultimei tranşe din împrumutul alocat Greciei

Uniunea Europeană ar putea bloca plata unor noi tranşe din împrumutul alocat Greciei, dacă ţara nu va oferi garanţii că îşi poate plăti datoriile, a avertizat comisarul european de finanţe Olli Rehn. Într-un interviu acordat Der Spiegel, Rehn s-a alăturat avertismentelor făcute de FMI săptămâna trecută, potrivit cărora ar putea bloca creditul, de teamă că Grecia nu îşi va putea achita datoriile. „Noi, europenii, impunem aceleaşi condiţii ca FMI şi cerem baze pentru a crede că Grecia ia măsuri pentru a-şi achita datoria”, a spus comisarul pentru afaceri financiare. El a subliniat că totul depinde de decizia comună a FMI, Comisiei Europene şi Băncii Centrale Europene şi a atras atenţia că situaţia este „foarte gravă”. Un raport de audit din partea celor trei instituţii se pare că va arăta că Grecia nu a îndeplinit niciuna dintre condiţiile de politică fiscală pentru primirea împrumutului. Anterior, preşedintele Eurogrup, Jean-Claude Juncker, şi-a exprimat îndoieli în legătură cu deblocarea celei de a treia şi ultime tranşe a pachetului de salvare în valoare de 110 miliarde de euro alocat Greciei. Pe de altă parte, ministrul grec de finanţe, Giorgios Papakonstantinou a spus că guvernul său este încrezător că va primi banii. Între timp, proteste pe scară largă au avut loc duminică la Atena şi în alte oraşe din Grecia, în legătură cu reducerile bugetare şi planurile iminente de privatizare.

Lasă un comentariu

Niciun comentariu până acum.

Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

  • wordpress
visitor
  • Mai 2011
    L M M M V S D
    « Apr   Iun »
     1
    2345678
    9101112131415
    16171819202122
    23242526272829
    3031