CRIMINALII care alcatuiesc congresul SUA, condamnă raportul ONU despre Gaza


Una dintre camerele Congresului american a respins ieri raportul comisiei Goldstone cu privire la posibilele crime de război şi crime împotriva umanităţii înfăptuite în timpul ofensivei israeliene de iarna trecută, din Fâşia Gaza.

Camera Reprezentanţilor a adoptat, cu 344 de voturi pentru
şi 36 împotrivă, o rezoluţie prin care le cer preşedintelui Barack Obama şi Secretarului de Stat Hillary Clinton să respingă concluziile raportului întocmit de comisia ONU.

Parlamentarii au ţinut să sprijine şi noua poziţie a administraţiei Obama, care susţine că documentul
eliberat de comisia prezidată de judecătorul sud-african Richard Goldstone nu face decât să îngreuneze procesul de pace dintre Israel şi Palestina. În textul
rezoluţiei adoptate de congresmenii americani, SUA îşi reiterează sprijinul acordat administraţiei israeliene.

Conducătorul majorităţii democrate din Cameră, Steny Hoyer, a caracterizat raportul comisiei ONU drept unul injust şi inexact. Unul dintre opozanţii poziţiei sale, democratul Brian Baird, a declarat că a fost în Fâşia Gaza şi că a citit raportul întocmit de forul Naţiunilor Unite. „Documentul evidenţiază mai multe lucruri care, oricât de neplăcute ar fi, sunt adevărate şi nu trebuie ascunse”, a spus Baird.

Camera Reprezentanţilor a emis această rezoluţie în ajunul reuniunii Adunării Generale a ONU, care ar putea vota adoptarea documentului întocmit de comisia Goldstone. O eventuală aoptare a raportului ar deschide calea către anchetarea şefilor militari
şi politici israelieni la Tribunalul Penal Internaţional de la Haga. Lucrarea, care se întinde, pe 574 de pagini, demonstrează că atât israelienii, cât şi palestinienii implicaţi în conflictul din Gaza de iarna trecută au înfăptuit „fapte asimilabile crimelor de război şi crimelor împotriva umanităţii”.

Nostalgia comunismului bântuie Europa de Est


Realităţile postcomuniste i-au dezamăgit pe mulţi dintre locuitorii fostelor state aflate sub tutela URSS, dezvăluie un sondaj recent.

Capitalismul şi democraţia şi-au pierdut din popularitate în fostele republici sovietice şi în state comuniste din Europa Centrală şi de Est. La 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului, o bună parte din
populaţia acestor ţări declară că, din punct de vedere economic, au trăit vremuri mai bune înainte de ’89, dezvăluie un sondaj dat publicităţii luni.

Studiul, realizat de institutul american Pew Research Center în nouă ţări din regiune, arată că opiniile favorabile democraţiei sunt tot mai puţine, în comparaţie cu un sondaj realizat în 1991.

Cea mai puternică prăbuşire se observă în Ucraina, unde doar 30 la sută dintre respondenţi mai apreciază, în prezent, valorile democraţiei, faţă de 72 de procente în 1991.

La polul opus, 85 la sută dintre locuitorii fostei Republici Democrate Germane susţin în continuare democraţia, cu doar şase puncte procentuale în scădere faţă de rata înregistrată acum 18 ani. În Bulgaria, Lituania, Ungaria şi Rusia diferenţa înregistrată în tot acest răstimp este de 24, 20, 18 şi, respectiv, 8 procente.

Vremuri mai bune înainte de ’89

În ceea ce priveşte economia de piaţă, numărul adepţilor a scăzut mult mai vizibil, în special în Ungaria, unde doar 46 la sută dintre persoanele chestionate mai văd cu ochi buni capitalismul, cu 34 de procente mai puţine. Doar cehii (47 la sută) şi polonezii (46 la sută) apreciază că trăiesc mai bine în prezent decât în urmă cu peste 20 de ani, la polul opus situându-se ungurii (72 la sută).

„În fond, oamenii cred că viaţa li s-a îmbogăţit, dar nu în măsura în care se aşteptau”, a explicat Madeleine Albright, fost secretar de stat în timpul administraţiei Clinton, prezentă la lansarea sondajului. „Observăm însă o stare acută de nemulţumire faţă de liderii politici”, a adăugat ea. Sondajul a fost realizat în perioada 24 august-27 septembrie pe un eşantion de 1.000 de persoane în fiecare dintre cele nouă ţări.

Traume persistente

Într-un comentariu publicat ieri, cotidianul francez „Le Monde” aprecia că, la două decenii de la prăbuşirea comunismului, traumele induse de vechiul regim persistă în multe dintre ţările care au fost timp de 50 de ani sub tutela URSS.

Publicaţia scrie că, în tot acest răstimp scurs din ’89 până astăzi, fostele ţări comuniste s-au confruntat cu o serie de întrebări obsesive: cum să înfrunte trecutul? Cum să trateze crimele comise de regimul comunist? Trebuie epurate administraţiile, iar foştii lideri trebuie trimişi în faţa instanţelor de judecată? Nici una dintre aceste ţări nu a putut da un răspuns satisfăcător la aceste întrebări şi, în consecinţă, traumele sunt în continuare vii, resentimentele durabile, iar exploatările politice de actualitate, conchide „Le Monde”.

România se numără printre cele patru state est-europene, alături de Polonia, Cehia şi Estonia, care, în opinia jurnaliştilor francezi, au reuşit să întoarcă pagina comunismului şi să se reinventeze. „Mult timp, Bucureştiul a preferat să privească spre viitor şi nu profilul hidos al vechiului regim”, a comentat publicaţia franceză.

ÎN ROMÂNIA

Ceauşescu, stare de bine

Potrivit unui sondaj realizat CURS la comanda „Jurnalului Naţional”, 27% dintre români au declarat că expresia „România înainte de ’89” le aminteşte de o stare de bine, 23% susţinând contrariul.

În ceea ce priveşte expresia „România de azi”, 66% au răspuns că primul lucru care le trece prin minte este o stare de rău, doar 12 procente declarând că este vorba despre una de bine. Întrebaţi şi ce regretă cel mai mult din perioada comunistă, 43% au răspuns că le lipseşte siguranţa cetăţeanului.